Magazinele de lux din Milano își acoperă vitrinele de teama unor noi violențe. Guvernul Meloni pregătește măsuri mai dure

Magazinele din centrul orașului Milano s-au închis mai devreme luni și și-au acoperit vitrinele, de teama unor noi tulburări, după două zile de proteste în care manifestanții s-au confruntat cu poliția, vandalizând proprietăți, potrivit Reuters.

În acest timp, guvernul italian, mai exact premierul Giorgia Meloni, pregătește măsuri mai dure pentru prevenirea și combaterea violențelor.

Majoritatea magazinelor din zona de lux Via Montenapoleone, unde se găsesc branduri precum Chanel, Tiffany și Dior, și-au retras produsele din vitrine ca măsură de precauție. Poliția a patrulat pe stradă, în timp ce câțiva turiști au urmărit situația.

În weekend, câteva sute de protestatari cu fețele acoperite, dintre care mulți se crede că sunt minori, au incendiat pubele și au jefuit magazine din centrul orașului.

Manifestația a început pașnic sâmbătă și a fost organizată pentru a atrage atenția asupra calității slabe a serviciilor publice și a creșterii costului vieții, dar ulterior s-a transformat în violențe.

Printre magazinele atacate se află cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon și Arc’teryx, dar și cel al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate la televiziune.

Magazine ale unor mărci de îmbrăcăminte, precum Levi’s și Under Armour, dar și magazine Decathlon, și-au acoperit vitrinele cu bucăți de carton și panouri din lemn.

Giorgia Meloni pregătește măsuri mai dure

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, care se pregătește pentru alegerile naționale de anul viitor, a condamnat violențele. Luni, ea a prezidat o reuniune cu miniștrii și șefii forțelor de securitate pentru a discuta situația.

Guvernul vrea să introducă măsuri propuse de poliție pentru a preveni și combate astfel de izbucniri de violență, a declarat o sursă guvernamentală.

Aceasta a precizat că propunerile vor fi prezentate în cadrul unei ședințe a cabinetului programate pentru marți.

Cotidianul Corriere della Sera a relatat că Meloni ia în calcul extinderea perioadei de reținere preventivă pentru minori și intensificarea acțiunilor împotriva bandelor de tineri.

Măsurile ar urma să fie aplicate mai devreme decât era prevăzut în proiectul de lege privind securitatea, aflat în prezent în dezbaterea Parlamentului.

Sute de tineri, reținuți în timpul protestelor

Poliția italiană a anunțat că a reținut 271 de tineri în timpul tulburărilor de duminică, de la Milano. Dintre persoanele duse la secțiile de poliție, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori și 13 cetățeni străini, a precizat poliția luni. Alte 28 de persoane au fost raportate autorităților judiciare.

Manifestațiile de duminică au avut loc după confruntările de sâmbătă din Milano și din alte orașe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo și Torino. În urma incidentelor, 28 de protestatari au fost arestați, potrivit unui raport al poliției publicat duminică.

Proteste similare și în Franța

Incidentele din Italia au amintit de manifestațiile din țara vecină, Franța.

Sâmbătă, sute de mii de oameni nemulțumiți de creșterea costului vieții și de degradarea serviciilor publice au ieșit în stradă, participând la unele dintre cele mai violente proteste din țară din ultimii ani.

Giorgia Meloni mizează pe revenirea energiei nucleare în Italia, pe fondul nemulțumirilor față de proiectele eoliene și solare care „strică peisajul”

Opoziția față de extinderea parcurilor eoliene îi determină pe unii dintre foștii susținători ai energiei regenerabile din Italia să privească tot mai favorabil energia nucleară, potrivit Financial Times.

Printre aceștia se află Monica Tommasi, președinta unei organizații care încearcă să blocheze instalarea a șapte turbine eoliene de 200 de metri în apropierea orașului Orvieto. Ea susține că proiectul grupului german RWE va afecta peisajul și nu va asigura o producție constantă de electricitate.

„Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră”, a declarat Tommasi. „Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.

Italia mizează pe reactoare modulare mici

Tot mai mulți italieni împărtășesc această idee, în timp ce guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea reactoarelor.

Companiile și gospodăriile din Italia plătesc pentru electricitate cu aproximativ 30% mai mult decât media europeană, parțial din cauza dependenței de combustibilii fosili importați. Două crize energetice în mai puțin de cinci ani au determinat mai multe state europene să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.

Giorgia Meloni susține că reluarea producției de energie nucleară, prin reactoare modulare mici de nouă generație, ar putea oferi Italiei electricitate mai ieftină, cu emisii reduse și produsă pe plan intern.

Guvernul a făcut un pas important în luna iunie, când Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care permite elaborarea noilor reguli pentru producerea energiei nucleare prin reactoare modulare mici.

Odată ce Senatul își va da acordul asupra legii, lucru preconizat pentru săptămâna viitoare, Guvernul de la Roma va avea la dispoziție 12 luni pentru a elabora normele și procedurile necesare în vederea înființării unei autorități de reglementare în domeniul energiei nucleare, precum și a normelor privind gestionarea deșeurilor nucleare. Ulterior, autoritățile vor putea analiza proiectele concrete și elibera autorizațiile.

Unele companii italiene analizează deja posibilitatea folosirii reactoarelor mici pentru alimentarea fabricilor cu un consum ridicat de energie, precum cele din industria oțelului și cimentului.

Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, afirmă că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie.

„Imediat ce vom avea cadrul de reglementare, vom putea depune cererea pentru o centrală nucleară”, a declarat Buono pentru Financial Times.

Criticii cer soluții mai rapide pentru reducerea facturilor

Nu toată lumea este însă convinsă că revenirea la energia nucleară reprezintă cea mai bună soluție.

Activiștii de mediu și companiile din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu au fost încă testate suficient la scară comercială și că Italia are nevoie de măsuri care să reducă mai rapid facturile.

Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până când noile centrale vor deveni operaționale. Organizația cere guvernului să aprobe mai repede proiectele solare și eoliene.

Extinderea energiei regenerabile provoacă însă opoziție în numeroase comunități, din cauza impactului asupra peisajului și terenurilor agricole.

RWE susține că parcul eolian din apropierea orașului Orvieto, care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe, nu va afecta patrimoniul cultural al regiunii. Compania afirmă că turbinele nu vor fi vizibile din centrul istoric și că proiectul va contribui la securitatea energetică a Italiei.

Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, consideră însă că relieful și valoarea turistică a țării fac dificilă extinderea masivă a energiei regenerabile. „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”, a declarat ministrul.

Italia a renunțat la energia nucleară după dezastrul de la Cernobîl

Italia are o relație complicată cu energia nucleară. În anii ’60 și ’70, s-a numărat printre primele țări care au folosit această tehnologie în scopuri civile. Patru reactoare mari erau în funcțiune, iar autoritățile pregăteau extinderea sectorului.

Opoziția publică a crescut însă după accidentul nuclear de la Cernobîl. În 1987, italienii au votat masiv împotriva energiei nucleare, într-un referendum național. Decizia a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.

Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat ulterior să reintroducă energia nucleară în Italia, prin noi legi și contracte. Planul său a fost însă respins la un al doilea referendum, organizat în 2011, la câteva luni după accidentul nuclear de la Fukushima. Aproximativ 90% dintre alegători au votat împotrivă.

Atitudinea italienilor pare să se fi schimbat între timp. Un sondaj YouTrend realizat în luna iunie arată că 57% dintre respondenți susțin planul Giorgiei Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% îl privesc negativ.