Login
„Am discutat despre economia noastră, despre planurile privind utilizarea fondurilor europene în următorii ani, precum și despre prioritățile și problemele României și ale Europei”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a spus că le-a transmis investitorilor că România va continua politica de reducere a deficitului bugetar.
„România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro și va continua să o facă, chiar dacă într-o măsură mai mică, o datǎ ce vom reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB. Marile fonduri și băncile de investiții sunt parteneri importanți pentru orice țară modernă și serioasă. (…) I-am asigurat că, în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului și a datoriei și vom continua să luăm măsuri pentru recâștigarea competitivității României și a Europei”, a mai scris șeful statului.
Întâlnirea cu reprezentanții J.P. Morgan și investitorii în titluri de stat românești figura în programul vizitei președintelui la New York. Potrivit Ministerului Finanțelor, discuțiile s-au concentrat pe evoluția finanțelor publice, consolidarea fiscală, strategia de finanțare a statului și perspectivele economice ale României.
Din delegația oficială a României la New York face parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta participă la o serie de întâlniri cu investitori americani și instituții financiare, axate pe atragerea de capital pentru proiecte strategice și consolidarea dialogului cu investitorii internaționali.
România se află în proces de consolidare fiscală, iar finanțarea deficitului și costurile de împrumut reprezintă teme importante în dialogul autorităților cu investitorii. Luni, Ministerul Finanțelor a împrumutat 335,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat, la un randament mediu de 6,66% pe an.
Administrația americană a anunțat că va permite accesul unei delegații iraniene „de bază”, din care vor face parte Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi. Delegația va fi însă mai restrânsă decât în anii precedenți și va fi supusă unor restricții privind deplasările și achiziționarea anumitor bunuri, potrivit CNN.
Membrii delegației iraniene vor avea permisiunea de a se deplasa în principal între sediul ONU, misiunea diplomatică iraniană, reședința ambasadorului și aeroportul JFK. Măsurile se bazează pe politica americană privind sancțiunile și pe regulile aplicabile delegațiilor diplomatice care participă la reuniunile ONU.
Participarea iraniană are loc în condițiile în care conflictul dintre Iran și Statele Unite ale Americii continuă, chiar dacă nu au fost raportate public atacuri americane asupra Iranului de mai bine de două săptămâni. În același timp, tensiunile regionale au crescut după intensificarea confruntărilor dintre rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, și forțele susținute de Arabia Saudită în Yemen.
Președintele Donald Trump a declarat că se află într-o perioadă de decizie în privința Iranului și a sugerat că ar putea urma „lucruri foarte importante”. Trump și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea pentru o eventuală întâlnire cu Pezeshkian în marja Adunării Generale.
Pentru Iran, participarea la reuniunea anuală a ONU nu este o premieră. Țara a fost reprezentată în mod constant la Adunarea Generală, inclusiv în perioade de tensiuni majore cu Washingtonul. În 2015, președintele de atunci, Hassan Rouhani, a folosit tribuna ONU pentru a vorbi despre acordul nuclear încheiat în același an și despre perspectivele de reducere a tensiunilor în Orientul Mijlociu.
În acest an, întâlnirea are loc într-un context diferit, pe fondul războiului dintre Iran și SUA, al crizei din Orientul Mijlociu și al unor eforturi diplomatice pentru evitarea unei noi escaladări.
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, afirmă că a preluat conducerea unui oraș aflat într-o situație financiară și administrativă extrem de dificilă și spune că, privind strict din perspectiva personală, ar fi fost mai bine să rămână primar de sector.
„M-a pus dracu să candidez pe acești doi ani, am găsit orașul cum l-am găsit. La nivel personal, regret că am candidat. La nivel public, nu, îmi asum această misiune. Era bine să fiu primar de sector, la nivel personal. Poate nici nu aveam dosar penal”, a declarat Ciucu într-un interviu pentru cotidianul.ro.
Edilul susține că schimbarea din 2025 a vizat doar persoana primarului, în timp ce aparatul administrativ a rămas, în mare parte, același.
„Am venit la o masă pusă. Singurul lucru care s-a schimbat în 2025 a fost primarul. Primăria a rămas acolo, cu cei doi viceprimari și alți oameni în funcție”, a spus acesta.
Ciucu afirmă că se vede în postura celui obligat să ia măsuri dificile pentru a evita colapsul financiar al Capitalei, chiar dacă acestea îi pot afecta șansele de a obține un nou mandat.
„Eu sunt primarul care a tras lozul necâștigător și care trebuie să ia deciziile nepopulare”, a declarat acesta.
Potrivit primarului, alternativa ar fi fost adoptarea unui discurs populist și contractarea unor noi împrumuturi, măsuri care, în opinia sa, ar amâna doar problemele reale ale orașului.
„Am două opțiuni: să mă fac că nu văd, să inventez adversari, să adopt un discurs suveranist, să iau împrumuturi și să îngreunez situația care va exploda. Sau să iau deciziile nepopulare, indiferent de costul electoral, ca să nu intre în incapacitate de plată”, a afirmat edilul.
Primarul general susține că actualul model de funcționare al sistemului de termoficare este nesustenabil și că problemele s-au acumulat în ultimii ani.
„Sistemul e proiectat să se ducă în gard. Are un design care îl duce clar către o implozie masivă”, a spus Ciucu.
El a amintit că, odată cu preluarea modelului de business al fostei RADET de către Termoenergetica, a rămas o datorie de aproximativ 5 miliarde de lei.
În plus, edilul avertizează că există un risc financiar major dacă Primăria Capitalei va pierde procesul cu Guvernul.
„Dacă pierdem procesul cu Guvernul și trebuie să le dăm 3,5 miliarde de lei, intrăm în incapacitate de plată. Să vedem atunci câți se înghesuie să fie primari generali”, a declarat Ciprian Ciucu.
Revista presei 