Login
Construcția, numită Cabin Devín, se află în Slovacia, în apropiere de Bratislava, deasupra podgoriilor Zlatý Roh și a castelului medieval Devín, scrie Blic. Proiectată de studiourile Ark-Shelter și Archekta și finalizată în 2024, cabana a fost concepută pentru escapade în natură, indiferent de anotimp.
Deși are o suprafață construită de 20 de metri pătrați, spațiul util interior măsoară doar 14,7 metri pătrați. Arhitecții au compensat dimensiunile reduse prin mobilier integrat și elemente care schimbă modul de utilizare a casei.
Una dintre cele mai spectaculoase caracteristici este ascunsă în fațadele laterale. Două panouri mari pot fi coborâte pentru a forma terase exterioare, dezvăluind în spatele lor pereți glisanți din sticlă. Când terasele sunt deschise, livingul se prelungește spre exterior, iar cabana capătă aspectul unui pavilion cu vedere panoramică.
Casă de 20 m² cu dormitor ascuns și terase pliabile. Sursa foto: boysplaynice.com
De pe deal se pot vedea podgoriile din apropierea Bratislavei și, în depărtare, Alpii austrieci. Suprafețele vitrate permit pătrunderea luminii naturale, iar sistemele de umbrire protejează interiorul împotriva supraîncălzirii. Casa este construită pe o structură ușor ridicată deasupra solului, ceea ce permite și circulația aerului pe sub podea.
În interior, spațiul principal combină livingul, zona de luat masa și o bucătărie compactă. Lemnul deschis la culoare, tavanul înalt și ferestrele mari creează impresia unui interior mai generos decât sugerează dimensiunile reale.
Lângă bucătărie se află o sobă pe lemne, iar în spatele acesteia este amenajată baia, dotată cu duș, toaletă și o chiuvetă din beton amplasată lângă fereastră. Dormitorul nu ocupă însă o cameră separată la nivelul principal. Patul este amplasat într-o galerie aflată deasupra bucătăriei, aproape ascunsă privirii în timpul zilei.
Accesul se face printr-o scară din lemn integrată în mobilier, care poate fi retrasă atunci când nu este utilizată. Până și corpul de iluminat suspendat poate fi ridicat pentru a elibera spațiul. Deasupra patului există un luminator prin care poate fi privit cerul, oferind lumina naturală necesară.
Cabin Devín a fost proiectată să funcționeze fără conectare la rețeaua publică de electricitate. Pe acoperiș sunt instalate panouri fotovoltaice, iar energia produsă este stocată în baterii. În perioadele în care producția solară este insuficientă, un sistem de rezervă pe gaz asigură energia necesară anumitor echipamente.
Cabin Devín funcționează fără conectare la rețeaua publica de electricitate. Vedere aeriană. Sursa foto: boysplaynice.com
Dispozitivele hibride pot comuta automat între electricitate și gaz, în funcție de nivelul de încărcare al bateriilor. Electricitatea este folosită cu prioritate pentru iluminat și aparatele cu consum redus, în timp ce funcțiile care necesită mai multă energie pot utiliza surse alternative.
Nici alimentarea cu apă nu depinde de o rețea publică. Un rezervor ascuns în structura podelei supraînălțate stochează apa pentru uz casnic, iar apele uzate sunt colectate separat. Autonomia nu înseamnă însă că locuința produce toate resursele necesare. Rezervele de apă și combustibil trebuie completate atunci când se epuizează.
Arhitecții au integrat și un sistem de ventilație adaptat anotimpurilor. Vara, aerul mai rece este preluat din zona de sub latura nordică a podelei. Aerul cald este evacuat printr-un sistem de ventilație cu recuperare de căldură, amplasat sub luminator.
Iarna, circulația aerului este adaptată pentru menținerea confortului termic. Senzorii de dioxid de carbon și umiditate contribuie la reglarea ventilației. Sistemele de umbrire și poziționarea ferestrelor completează soluțiile pentru controlul temperaturii.
Potrivit publicației de specialitate Architecture Today, proiectul Cabin Devín a avut un buget de aproximativ 180.000 de euro. Suma este asociată construcției proiectate special pentru acest amplasament și nu reprezintă un preț standard pentru orice casă modulară de 20 de metri pătrați. Cabana este destinată în principal șederilor de scurtă durată, în segmentul turismului. În octombrie 2026, un tarif de cazare de 119 euro pe noapte, care poate varia în funcție de disponibilitate și perioada rezervării.
Președintele american a menționat această vizită joi, în timpul unui banchet organizat în onoarea omologului său chinez.
„Ca un cadou special în onoarea președintelui Xi și a doamnei Peng, aș dori să invit pe toți cei prezenți în această sală să vină și să facă un tur”, a declarat Donald Trump.
„Totul este luminat și foarte frumos. Noua sală de bal despre care ați auzit va fi terminată într-un an”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Acesta a mai spus că toți cei prezenți în sală vor fi primii care vor păși în încăpere.
Potrivit AFP, Trump a încetat să se mai refere la proiect doar ca la o „sală de bal”. El a preferat să prezinte gigantica clădire aflată în construcție la Casa Albă și ca pe un „complex militar” ,esențial pentru securitatea capitalei Washington, dotat cu drone și sisteme de apărare.
Acest argument a fost menit în primul rând să-i contracareze pe adversarii săi, care văd proiectul doar ca pe o demonstrație de vanitate cu o finanțare opacă.
În timpul vizitei de trei zile a lui Xi Jinping, președintele american i-a arătat și câteva planuri de renovare. Donald Trump și-a dus omologul la o nouă și masivă platformă de aterizare pentru elicoptere, instalată în grădinile Casei Albe.
De asemenea, i-a arătat și o galerie de portrete ale președinților americani în rame aurii, înconjurate de decorațiuni murale similar aurite. Cei doi s-au oprit asupra unuia în special.
Trump a înlocuit portretul lui Joe Biden cu o fotografie a unei mașini de semnat. Într-un videoclip al Casei Albe, Xi Jinping poate fi văzut râzând la această imagine. Potrivit liderului republican, este menită să ilustreze incapacitatea predecesorului său democrat de a semna propriile decizii.
„Am o obligație să nu îi las să intre într-o altă casă foarte specială”, a spus Donald Trump, marți, la New York, întrebat despre interdicția impusă celor trei organizații. „Casa Albă este cea mai specială dintre toate casele”, a adăugat președintele. Declarațiile au fost făcute în timpul întâlnirii sale cu primarul New Yorkului, Zohran Mamdani.
CNN, MS NOW și Politico au anunțat că au depus luni o plângere federală împotriva administrației Trump, susținând că interdicția de acces încalcă drepturile garantate de Primul Amendament al Constituției SUA. Organizațiile cer inclusiv un ordin temporar prin care administrația să le permită din nou accesul reporterilor lor la Casa Albă.
Jurnaliștii celor trei organizații au fost opriți sâmbătă la intrarea în complexul prezidențial, după ce administrația le-a retras acreditările de acces la Casa Albă. Interdicția fusese anunțată de Trump cu o zi înainte, pe fondul acuzațiilor sale că respectivele publicații difuzează „știri false”.
În plângerea comună, organizațiile media susțin că accesul le-a fost retras din cauza conținutului materialelor publicate despre Trump și administrația sa și califică măsura drept o încălcare a libertății presei. Reuters relatează că dosarul a fost repartizat unui tribunal federal din Washington, iar instanța urmează să examineze cererea de intervenție de urgență.
Administrația Trump respinge acuzațiile. Casa Albă a susținut că accesul la sediul prezidențial este un privilegiu, nu un drept, și că administrația are autoritatea de a decide organizațiile care beneficiază de acces.
Disputa are loc în contextul unor tensiuni mai largi între Trump și organizațiile de presă. În ultimele zile, președintele a sugerat că și alte publicații ar putea fi excluse de la Casa Albă. The New York Times și The Washington Post au fost menționate de Trump ca exemple de instituții pe care le-ar putea viza, fără ca o interdicție formală să fi fost anunțată împotriva lor.
Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, după finalizarea cercetărilor.
Potrivit rechizitoriului, în luna august 2025, inculpatul ar fi îndemnat publicul, prin intermediul platformei Facebook, să comită infracțiuni precum omor, omor calificat și ultraj judiciar împotriva magistraților români.
Procurorii susțin că mesajul a fost publicat de pe un cont accesibil publicului, înregistrat cu numele inculpatului.
În postare, acesta ar fi scris: „Ridicați în furci toți împuțiții de magistrați!!!!! Măcar să folosim lemnul din pădurile României pentru ceva constructiv! Și pentru a face dreptate!!!!!”.
Anchetatorii consideră că mesajul întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare publică, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Rechizitoriul a fost transmis Judecătoriei Mediaș, instanța urmând să analizeze cauza în primă instanță.
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP.
Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune.
Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian.
Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului.
În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene.
Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz.
În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit.
Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite.
Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit.
În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah.
Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află marți la Washington, în cadrul unei vizite oficiale cu ocazia participării sale la înmormântarea fostului senator republican Lindsey Graham.
El a fost primit în Biroul Oval de către președintele american Donald Trump, cu care a avut o serie de discuții.
La finalul întâlnirii dintre cei doi, Zelenski a dezvăluit ce subiecte au fost abordate.
„O întâlnire fructuoasă cu președintele Donald J. Trump în Biroul Oval. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce facem împreună pentru a proteja viețile ucrainienilor și pentru a promova pacea. (…) Președintele și cu mine am discutat despre licențele pentru producția de rachete interceptoare Patriot și despre câteva alte idei care ar putea fi de ajutor. Am vorbit, de asemenea, despre diplomație – este important ca procesul diplomatic să fie revigorat. Echipele noastre vor stabili detaliile privind comunicarea ulterioară. Sunt recunoscător Statelor Unite pentru sprijinul ferm acordat”, a scris Zelenski într-o postare pe X.
A good meeting with President Trump @POTUS at the Oval Office. Thank you for everything we do together to protect the lives of Ukrainians and advance peace. First and foremost, I offered President Trump our condolences on the passing of Lindsey Graham. He was a true friend of… pic.twitter.com/56yoaeqb2B
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 28, 2026
Donald Trump și Volodimir Zelenski au avut mult timp o relație dificilă. Întâlnirea lor de la Casa Albă, la sfârșitul lunii februarie 2025, a fost un dezastru. Ulterior, administrația Trump a înclinat constant spre Rusia în negocierile de pace, spunând că Zelenski nu avea cărțile necesare pentru a câștiga. Sub conducerea lui Trump, Statele Unite au întrerupt aproape tot ajutorul militar acordat Ucrainei.
După acest episod, Zelenski a depus eforturi mari pentru a repara relația cu Trump. În același timp, Ucraina s-a descurcat mai bine împotriva Rusiei în acest an decât se aștepta, în mare parte datorită progreselor sale în materie de drone.
Cea mai înaltă instanță din Polonia, Curtea Constituțională, a anulat, marți, o o lege care ar fi dus la recunoașterea legală a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în alte state membre ale UE și s-au mutat ulterior în Polonia.
Într-un comunicat emis marți și citat de Deutsche Welle, instanța a anunțat că hotărârea a fost unanimă și definitivă, iar căsătoriile între persoane de același sex încheiate în UE nu pot fi înregistrate în registrul civil al țării.
Polonia nu permite căsătoriile între persoanele de același sex pe teritoriul său, iar Constituția țării definește căsătoria drept o uniune dintre un bărbat și o femeie.
Totodată, Curtea a mai menționat că planurile privind „întocmirea și eliberarea de copii certificate referitoare la uniunile încheiate în străinătate care nu constituie o uniune între o femeie și un bărbat” erau „în contradicție cu articolul 92 alineatul (1), coroborat cu articolul 18 din Constituția Republicii Polone”.
Altfel spus, deși Curtea nu a detaliat raționamentul în scurta sa declarație, se sugerează că judecătorii au considerat că hotărârea Curții Europene a încălcat autoritatea Poloniei de a-și stabili propriile politici privind familia și căsătoria.
În luna noiembrie 2025, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că statele membre ale UE trebuie să recunoască la rândul lor căsătoriile între persoane de acelaşi sex încheiate în alte state.
În martie, Curtea Administrativă Supremă a Poloniei a decis că mariajele între persoane de acelaşi sex încheiate în alte state membre ale UE „nu încalcă identitatea națională” și nici nu interferează cu autoritatea Poloniei de a-și stabili propriile legi privind familia și căsătoria. Prin urmare, instanţa a transpus hotărârea CJUE în legislaţia poloneză.
Guvernul polonez a pus în aplicare legislația respectivă în luna mai, iar aceasta urma să intre în vigoare la sfârșitul lunii august. Totuși, partidul PiS a contestat această măsură la Tribunalul Constituțional.
Revista presei 