Login
Liderul UDMR a acuzat AUR că transformă inclusiv chestiunile administrative în conflicte etnice și a apreciat că propunerea nu va obține susținerea majorității parlamentare.
Kelemen Hunor a declarat că inițiativa nu este una nouă și a pus sub semnul întrebării utilitatea schimbării numelui localității.
Întrebat despre dezbaterile din Parlament privind modificarea denumirii localității, liderul UDMR a afirmat că subiectul este urmărit de mai multă vreme de inițiatorii propunerii.
Kelemen Hunor a ironizat importanța pe care, în opinia sa, reprezentanții AUR o acordă acestei chestiuni.
„Deci fericirea lor stă în denumerea localității Balvanyos.”
Președintele UDMR a sugerat că disputa depășește problema strict administrativă a denumirii unei localități și reflectă atitudinea AUR față de identitatea comunității maghiare.
„Pentru ei e o miză. Probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic din ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre românii.”
Liderul UDMR a lansat acuzații directe la adresa AUR, susținând că formațiunea și-a păstrat orientarea naționalistă de la intrarea în Parlament.
„Nu mai știu exact anul când a fost înființat partidul, dar la ei nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic. Ei sunt antimaghiari.”
Kelemen Hunor a continuat, afirmând că AUR ar interpreta inclusiv subiectele administrative prin prisma apartenenței etnice.
„Ei sunt ultranaționaliști. Tot ce nu este românesc, așa cum au conceput ei și concep ei. Ei etnicizează totul, orice discuție.”
În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a comentat și discuțiile despre o eventuală moderare a discursului AUR, printr-o apropiere de modelul politic asociat premierului italian Giorgia Meloni.
Președintele UDMR a afirmat că nu observă o schimbare semnificativă în comportamentul formațiunii.
„Deci, din acest punct de vedere, acea melonizare, despre care toți au vorbit, că AUR se va meloniza, nu prea a ieșit.”
Liderul UDMR a prezentat controversa privind numele localității drept un exemplu al faptului că, în opinia sa, AUR continuă să promoveze teme care provoacă tensiuni între comunități.
Kelemen Hunor s-a declarat convins că propunerea de redenumire nu va întruni voturile necesare pentru adoptare.
„Deci, atâta putem spune, nu va trece de Parlament, fiindcă, în Parlament, majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă, care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară, în primul rând.”
Acesta a invocat și faptul că denumirea localității a fost păstrată inclusiv în perioada regimului comunist.
„Nici măcar pe Ceaușescu nu i-a deranjat denumirea Balvanyos și nu poate fi tradus Bălvăniș.”
Pentru a explica de ce consideră nepotrivită încercarea de a modifica denumirea localității, liderul UDMR a făcut o paralelă cu o întâmplare din familia sa.
El a relatat că, atunci când tatăl său a mers la primărie pentru a-i înregistra nașterea, funcționarii au întrebat cum ar putea fi tradus prenumele Hunor.
„Când eu am născut, tata s-a dus ca primărie și a zis Hunor. Și au zis, dar cum se traduce? Nu se poate traduce. Atunci nu e bine. Ba da, e bine. Și a rămas așa, nu se poate traduce.”
Liderul UDMR a încheiat comparația revenind la controversa privind denumirea localității:
„Nici Balvanyos nu se poate traduce.”
Prin această analogie, Kelemen Hunor a susținut că anumite nume proprii trebuie respectate în forma lor consacrată, fără a fi supuse unor încercări de traducere sau adaptare motivate politic.
Disputa privind denumirea localității rămâne astfel un nou punct de confruntare între UDMR și AUR, în contextul dezbaterilor despre identitatea culturală și lingvistică a comunității maghiare din România.
România ar putea pune capăt marți unei crize politice care durează de cinci luni, dacă Parlamentul va vota învestirea Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu.
Potrivit unei analize POLITICO, noua formulă de guvernare urmărește să limiteze amenințarea reprezentată de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care conduce în sondaje, însă ar urma să dureze doar șase luni.
„România este pe cale să pună capăt, mâine, unei paralizii politice de cinci luni, un nou prim-ministru urmând să preia funcția după trei încercări eșuate”, notează POLITICO în analiza sa.
După săptămâni de negocieri intense, perspectiva alegerilor anticipate a determinat Partidul Național Liberal (PNL), de centru-dreapta, și Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, să ajungă la un acord pentru susținerea unui Guvern condus de Luca Niculescu.
Potrivit POLITICO, „PSD se va alătura cabinetului, în timp ce PNL va rămâne în afara acestuia”.
Una dintre principalele priorități ale social-democraților este adoptarea, până la sfârșitul lunii noiembrie, a unui „buget pentru anul 2027 axat pe investiții, orientând Bucureștiul departe de austeritate și unind partidele într-o nouă coaliție durabilă, a declarat liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-un interviu pentru Playbook”.
„România are nevoie de un plan de redresare economică, nu de austeritate”, a afirmat Sorin Grindeanu pentru publicație.
Potrivit analizei, această abordare „îl plasează pe Grindeanu în opoziție cu PNL, partid care a susținut prudența fiscală”.
„PNL a refuzat să semneze un program de coaliție detaliat, a explicat el, forțând astfel noua administrație să își asigure sprijinul politic vot cu vot.”, explică POLITICO.
În aceste condiții, deși noul Guvern care va fi condus de Luca Niculescu ar putea fi învestit, nu există garanția unei majorități stabile pe termen lung.
Criza politică a început după ce, în luna mai, PSD „a dărâmat coaliția pe care o forma cu PNL și cu partidul pro-european Uniunea Salvați România (USR), aliindu-se în acest demers cu AUR”.
Potrivit POLITICO, reformele nepopulare pentru reducerea datoriei publice „împinseseră o parte din electoratul PSD către AUR”.
Totodată, pentru că încrederea dintre foștii parteneri de guvernare s-a deteriorat atât de mult, PNL și USR refuză acum să mai formeze un Guvern alături de social-democrați.
În interviul acordat POLITICO, Sorin Grindeanu a făcut o distincție între voturile din Parlament și alianțele politice, „precizând că nu va căuta noi înțelegeri cu AUR, din cauza divergențelor profunde privind Europa și securitatea națională”.
„Cât timp voi ocupa această funcție, PSD nu va avea niciun fel de acord cu AUR”, a declarat Grindeanu.
Poziția liderului PSD a venit în contextul în care AUR se află pe primul loc în sondaje, potrivit analizei POLITICO, iar criza politică a alimentat incertitudinea privind viitoarea guvernare.
Sorin Grindeanu speră acum, potrivit POLITICO, „să îi convingă pe foștii săi parteneri de coaliție să se reunească peste șase luni, însă pe baza unui program economic diferit, care să evite tăierile bugetare”.
„În caz contrar, sincer vorbind, AUR își va crește [sprijinul]”, a avertizat el.
Deputatul AUR DanTănasă compară situația politică din Spania cu cea din România și susține că, în timp ce guvernul spaniol a ales să apeleze la electorat după pierderea majorității parlamentare, autoritățile de la București încearcă să evite alegerile anticipate.
„În loc să prelungească un blocaj și să pretindă că nimic nu s-a întâmplat, Sánchez a ales să lase electoratul să decidă”, este de părere deputatul AUR.
Potrivit lui Tănasă, România se află de mai multe luni într-un blocaj politic, iar partidele aflate la guvernare ar încerca să mențină actuala formulă politică.
Deputatul îl critică în acest context pe președintele Nicușor Dan pentru poziția exprimată în privința alegerilor anticipate.
Deputatul AUR susține că argumentul privind reacția investitorilor și a piețelor financiare nu poate avea prioritate în fața dreptului alegătorilor de a decide.
„Investitorii pot analiza România, creditorii pot cere garanții, piețele pot reacționa, dar niciunul dintre aceștia nu are vot în România”, afirmă Dan Tănasă.
Acesta susține că investitorii și creditorii pot decide dacă finanțează statul român și în ce condiții, însă nu ar trebui să aibă un rol în stabilirea formulei politice de guvernare.
În opinia deputatului AUR, argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea genera instabilitate temporară nu justifică prelungirea unei situații politice pe care o consideră blocată.
„Dacă alegerile sunt prezentate ca un pericol pentru România doar pentru că ar putea produce instabilitate temporară, atunci ce facem cu instabilitatea politică pe termen lung?”, întreabă Tănasă.
Dan Tănasă contestă și argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea produce aceeași configurație parlamentară și ar prelungi negocierile politice.
Deputatul afirmă că rezultatul unui scrutin nu poate fi cunoscut înainte ca românii să voteze și că anticiparea rezultatului ar însemna înlocuirea voinței alegătorilor cu propriile calcule politice.
„A presupune rezultatul unui scrutin înainte ca românii să voteze înseamnă, de fapt, să înlocuiești voința alegătorilor cu propriile calcule politice”, susține acesta.
În același timp, parlamentarul AUR afirmă că România are nevoie atât de stabilitate economică și responsabilitate financiară, cât și de respectarea mecanismelor democratice.
„Creditorii nu trebuie să primească drept de veto asupra politicii românești, iar votul cetățenilor nu poate fi pus pe ultimul loc”, mai spune Dan Tănasă.
Deputatul își încheie argumentația susținând că alegerile nu ar trebui tratate ca o amenințare dacă actuala configurație politică beneficiază de suficientă legitimitate.
„Într-o democrație, cetățeanul nu este o variabilă care trebuie protejată de propriul vot”, mai spune Dan Tănasă.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seara, la Antena 3 CNN, că PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor Hotărâri de Guvern, urmând ca acțiunile în contencios administrativ să fie depuse la Curtea de Apel.
El a explicat faptul că acest demers Social-democratul a susținut că demersul este necesar pentru verificarea legalității actelor adoptate de Guvern și vine ca răspuns la ceea ce el numește o gestiune defectuoasă a țării.
În interviul pentru Antena 3 CNN, Grindeanu a enumerat proiectele depuse deja la Senat pentru a debloca unele crize din domenii cheie.
Printre acestea se numără rezolvarea blocajului de la Cadastru, proiectul susținut de deputatul Bogdan Ivan privind prețul carburanților, precum și inițiativa lui Alexandru Rogobete, prin care s-au deblocat posturile din sistemul de Sănătate.
„Săptămâna trecută am fost luat la mișto când am spus că convoc sesiune extraordinară. (…) De azi dimineață este un concurs de propuneri pentru ordinea de zi. (…) Vreau doar să discutăm lucruri care țin de buna gestiune a țării”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN.
El a reiterat faptul că PSD nu va vota noua lege a salarizării și a subliniat că prioritatea PSD în această sesiune extraordinară rămâne protejarea veniturilor angajaților din sectorul public și corectarea deciziilor Guvernului pe care le consideră ilegale sau inoportune.
PSD a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că va contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul Bolojan și va sesiza Parchetul General. Partidul acuză că Executivul demis a încălcat Constituția.
„Partidul Social Democrat a luat astăzi măsuri juridice ferme și fără precedent împotriva guvernului Bolojan, care, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar deține un mandat deplin, încălcând flagrant atât Constituția României, cât și limitările impuse de lege. Este prima etapă a unui proces de denunțare în fața tuturor autorităților competente a abuzurilor sistematice ale unui guvern al cărui mandat a încetat, iar interimatul miniștrilor săi a depășit termenul constituțional de 45 de zile”, se arată în comunicat.
Social-democrații afirmă că, după demiterea Guvernului de către Parlament, activitatea acestuia „este strict restricționată de lege la acte de administrare curentă”.
În replică, PNL a respins acuzațiile formulate de PSD, susținând că Guvernul și-a exercitat atribuțiile „cu respectarea Constituției și a legislației în vigoare”, iar toate actele adoptate au avut ca scop protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor asumate prin PNRR și evitarea pierderii fondurilor europene.
Liberalii susțin că PSD încearcă „să transforme interesul României într-un instrument de confruntare politică și de blocaj” și acuză formațiunea că pune în pericol proiectele de investiții.
Totodată, formațiunea consideră că demersul PSD are efecte negative asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene.
„Respectăm dreptul oricărei formațiuni politice de a face apel la justiție, dar constatăm că demersul PSD sabotează practic efortul României de atragere a fondurilor europene. PSD tratează cu o rea-credință evidentă măsurile luate de Guvernul Bolojan în interesul țării”, mai spune PNL.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni seara, la Antena 3 CNN, că este optimist că România va avea un guvern cu puteri depline după data de 15 august și a susținut că PSD a venit constant cu soluții pentru deblocarea crizei politice.
„Eu sunt foarte optimist că undeva pe finalul lunii august, după 15 august, vom avea un guvern cu puteri depline. Și asta e bine pentru România. În toată această perioadă, eu cred că noi am venit de fiecare dată cu soluții. Și aproape toate variantele, într-o proporție de peste 90%, le-am acceptat”, a spus Grindeanu.
El a dat exemplul uneia dintre propuneri privind formarea unui așa-zis „guvern de armistițiu”, care să gestioneze perioada următoare și să permită adoptarea unui nou buget.
„Era vorba de acel guvern de armistițiu (propus de liderul UDMR, Kelemen Hunor – n.r.), care să treacă România peste aceste luni, să avem și noul buget, după care să facem o evaluare, să vedem dacă se poate continua așa”, a declarat liderul PSD.
El a reiterat că PSD solicită mandatul de premier, argumentând că partidul este cea mai mare formațiune din Parlament. În plus, el a atras atenția asupra faptului că Parlamentul este împărțit între trei mari zone politice și că nu se poate face o majoritate parlamentară fără o combinație între cel puțin două dintre principalele forțe politice.
„PSD-ul n-a pus în aceste luni garduri. Eu n-am făcut congres la PSD să spun că nu mai fac niciodată alianță cu PNL-ul. În acest moment, în Parlament, sunt trei forțe mari politice. Pe de-o parte este PSD-ul cu câțiva din jur. Pe de altă parte este AUR cu polul acesta suveranist. Pe partea cealaltă este PNL, USR și câteodată UDMR. Parlamentul e împărțit în trei. Nu poți să faci o majoritate fără a combina cel puțin două din aceste forțe”, a conchis acesta.
România se află de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, însă Guvernul propus de acesta a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
Au mai avut loc consultări la Palatul Cotroceni, însă șeful statului nu a făcut o nouă nominalizare.
Revista presei 