Login
Serviciul de urgență de stat al Ucrainei a confirmat că 24 de persoane, inclusiv doi salvatori și patru ofițeri de poliție, au fost ucise în urma atacului.
Cinci persoane au fost rănite și 27 au fost inițial date dispărute după ce cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia din sud, a declarat șeful regional, Mykhailo Semikin.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra școlii locale „folosită pentru nevoi umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului unde se adăposteau oamenii, conform BBC.
Liderul de la Kiev a postat o înregistrare video, care arată un crater imens rămas după atacul de luni și echipele de salvare căutând printre dărâmături.
„Rușii nu puteau să nu știe că locuitorii locali care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu dorește nicio dezescaladare”, a adăugat președintele Ucrainei.
El a spus că, după o recentă operațiune comună ruso-ucraineană de evacuare a civililor din orașul Oleșki, ocupat de Rusia, în timpul unui armistițiu temporar mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care următorii pași ar putea arăta că pacea este posibilă”.
„Cu astfel de crime, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi crime”, a adăugat Zelenski.
O zi de doliu a fost declarată marți în întreaga regiune Zaporijia, potrivit sursei citate.
Moartea Olenei Șargovska a fost anunțată de publicația ucraineană Novynarnya, unde aceasta lucrase în trecut, potrivit Focus.
De-a lungul carierei, Șargovska a activat în mai multe domenii ale presei, fiind jurnalistă, traducătoare, specialistă în comunicare pe rețelele sociale și redactor. A colaborat cu diverse publicații, posturi de televiziune și edituri.
În 2015, Olena Șargovska s-a alăturat Primului Spital Mobil Voluntar „Mykola Pirogov” și batalionului medical „Spitalerie”, implicându-se în sprijinirea militarilor răniți. Totodată, a susținut dreptul femeilor de a servi în Forțele Armate ale Ucrainei în condiții de egalitate cu bărbații.
Invazia rusă de amploare a surprins-o în Portugalia. Din cauza unei accidentări, nu a putut reveni imediat în Ucraina, însă a continuat să ajute țara ca voluntară.
Pe 10 septembrie 2022, chiar de ziua sa de naștere, Șargovska s-a alăturat Legiunii Internaționale a Forțelor Armate ale Ucrainei. A servit în armată până în august 2024, când problemele de sănătate au obligat-o să renunțe la serviciul militar.
După încheierea serviciului militar, Olena Șargovska nu a renunțat la activitățile de voluntariat. S-a implicat în mișcarea „Veterani”, contribuind la asigurarea sprijinului logistic pentru unitățile aflate pe linia frontului.
Comandanta batalionului medical „Spitalerie”, Yana Zinkevich, i-a adus un omagiu, mulțumindu-i pentru alegerea de a deveni medic voluntar și pentru viețile pe care le-a salvat în cele mai periculoase zone ale frontului.
Colegii săi au descris-o printr-un principiu care i-ar fi ghidat întreaga viață: „Fă ce crezi că este necesar și apoi orice se întâmplă”.
Moartea Olenei Șargovska înmulțește pierderilor suferite de presa ucraineană în războiul declanșat de Rusia. În ianuarie, a fost anunțată moartea jurnalistului și bloggerului ucrainean Denys Bezlyudko.
De asemenea, jurnalista Maria Yivzhenko, în vârstă de 29 de ani, a fost ucisă în urma unui atac rusesc asupra centrului de afaceri Compass FM din Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, 24 octombrie, că rețelele de sateliți Starlink și Starshield, deținute de compania SpaceX, au revenit la vitezele de funcționare de dinaintea restricțiilor, potrivit Kyiv Post.
Limitările afectaseră operațiunile de combatere a dronelor și logistica militară de pe front.
Într-un mesaj video publicat pe Telegram, Zelenski a spus că verificările făcute de specialiștii militari au confirmat că lățimea de bandă și viteza rețelelor au revenit la nivelurile bune pentru operațiunile militare.
„Cel mai important aspect de astăzi: funcționarea sistemelor Starlink și Starshield a revenit la vitezele de dinaintea tuturor acestor restricții”, a declarat Zelenski.
„Restabilirea a avut loc în cursul nopții, iar până în această dimineață vitezele erau deja suficiente pentru utilizarea operațională. Acest lucru este extrem de important și semnificativ pentru logistica noastră de pe front și pentru apărarea Ucrainei împotriva dronelor Shahed cu propulsie cu reacție.”
Președintele a spus că ministrul Apărării, Evheni Hmara, a prezentat sâmbătă dimineață o informare oficială. Testele tehnice au arătat că rețeaua funcționează din nou la capacitate completă.
El le-a mulțumit partenerilor americani, parlamentarilor, reprezentanților mass-media, Departamentului de Stat al SUA și președintelui Donald Trump pentru implicare.
Referindu-se la cooperarea în domeniul securității cu aliații occidentali, Zelenski a spus că Ucraina discută cu Washingtonul și cu partenerii europeni pentru reluarea livrărilor de interceptoare sol-aer, pentru distrugerea rachetelor balistice rusești.
Președintele a spus că mai multe pachete de ajutor pentru apărarea aeriană, aprobate deja la nivel politic de țările partenere, nu au ajuns încă la armata ucraineană.
„Continuăm dialogul cu partenerii noștri pentru a restabili și alte paliere ale cooperării noastre cu America”, a spus Zelenski.
„Este esențial să fie reluate livrările de interceptoare pentru apărarea aeriană – interceptoare destinate combaterii rachetelor balistice rusești. Există pachete pe care încă le așteptăm. Este vorba despre pachete din partea Americii și a partenerilor europeni – pachete pentru care deciziile politice au fost deja luate.”, a spus el.
Apelul vine după ce Zelenski a anunțat de curând că Ucraina a primit din partea SUA doar 24 de interceptoare pentru sistemele Patriot în ultimele trei luni.
În același timp, țara se confruntă cu atacuri balistice continue, iar necesarul operațional este estimat la aproximativ 350 de interceptoare pe lună.
Alte 15 persoane au fost rănite în atacul produs la sud-vest de orașul Harkov, a precizat anterior oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe Telegram, scrie Reuters.
Potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ivan Vîhivski, drona a lovit parcul în timp ce familii cu copii se aflau acolo.
Ministrul a publicat o fotografie blurată în care apare trupul unui copil într-un cărucior. Alte imagini distribuite online arată echipe de intervenție care acționează în apropierea unei clădiri avariate.
Atacul are loc în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în care regiunile din apropierea frontului continuă să fie vizate de lovituri aeriene.
Compania de Sisteme Terestre Fără Pilot a Brigăzii Separate 92 de Asalt a Ucrainei și alte unități ale armatei ucrainene au evacuat, cu ajutorul unei drone aeriene, un soldat rănit pe frontul din Ucraina. Este pentru prima dată când o evacuare a unui soldat rănit s-a petrecut în acest fel, notează The Kyiv Independent.
Soldatul rănit făcea parte din Brigada 30 și petrecuse aproape un an și jumătate într-o poziție de pe linia frontului „sub amenințarea constantă a morții”, mai relevă sursa citată.
El nu a putut fi evacuat pe cale terestră din cauza activității dronelor rusești din zonă și a terenului minat. Încercarea de a ajunge la el pe jos sau cu un vehicul robotic terestru, modalitatea obișnuită de evacuare a răniților, ar fi pus echipa de salvare în pericol, a precizat Gurzuf Defense.
Trupele ucrainene au folosit o dronă hexacopter (o dronă cu șase motoare și șase elice), modelul Heavy Shot Ayudag-6.
BREAKING: Ukraine has carried out the world’s first medical evacuation of a human via a drone from the battlefield the 30th mechanised brigade of Ukraine managed to save their injured comrade from a minefield.
Just absolutely insane. https://t.co/TxcR5Lz0MG
— WarMonitor🇺🇦🇬🇧 (@WarMonitor3) October 19, 2026
Înainte de evacuarea propriu-zisă, soldatul a primit un echipament special cu carabiniere, pentru ca mai apoi echipa să trimită drona echipată cu un troliu. Ghidat de la distanță de colegii săi care au rămas în contact cu el, soldatul s-a fixat de sistemul de evacuare, marcând o „acțiune fără precedent”.
Potrivit The Kyiv Independent, drona l-a transportat pe soldat într-o poziție mai sigură, unde alți soldați l-au preluat și au organizat evacuarea ulterioară către un spital. Misiunea a durat mai bine de o oră și a constat în parcurgerea unei distanțe de 62 de kilometri.
„O operațiune extrem de complexă, dar una de succes. Este un eveniment istoric”, a declarat Napalm, un programator din cadrul Brigăzii 92, implicat în pregătirea operațiunii, potrivit The Kyiv Independent.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar candida la alegerile prezidențiale chiar dacă acestea ar avea loc înainte de încheierea războiului cu Rusia.
Potrivit acestuia, este de datoria sa să apere țara până la sfârșitul ostilităților, a declarat Zelenski în cadrul unui interviu acordat postului NBC News, citat de agenția Ukrinform.
El a precizat că este dispus să caute o soluție pentru organizarea alegerilor dacă Rusia ar accepta o încetare a focului de 60 de zile. Legislația actuală prevede însă o perioadă de cel puțin șase luni de la încheierea războiului pentru pregătirea scrutinului.
„Nu este vorba doar de legislație, ci și de măsuri de securitate”, a declarat președintele ucrainean.
Acesta a spus că, dacă Statele Unite insistă ca alegerile să aibă loc, Ucraina are nevoie de o încetare a focului de cel puțin 60 de zile pentru a putea pregăti scrutinul.
„Dacă își doresc cu adevărat acest lucru, am spus: oferiți-ne o încetare a focului de cel puțin 60 de zile… Doar 60 de zile, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica legislația și a pregăti infrastructura de securitate necesară”, a declarat Zelenski.
Totodată, acesta a mai precizat că este necesar să li se ofere militarilor posibilitatea de a vota, „întrucât ei ne apără țara”.
El a respins, de asemenea, ipoteză potrivit căreia s-ar opune organizării alegerilor, afirmând că decizia privind conducerea țării trebuie să le aparțină ucrainenilor.
Întrebat dacă ar candida la următoarele alegeri prezidențiale, în cazul în care Ucraina ar putea organiza scrutinul, Zelenski a răspuns că și-ar asuma această responsabilitate dacă votul ar avea loc în timpul războiului.
„Dacă acest lucru se întâmplă în timpul războiului, desigur, este datoria mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la început și până la sfârșitul acestui război”, a afirmat președintele ucrainean.
Președintele a mai spus că o eventuală trecere oficială a Statelor Unite de partea Rusiei ar reprezenta o „eroare istorică și o mare tragedie”. Cu toate acestea, îl consideră în continuare pe președintele american Donald Trump un aliat.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări.
„În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”.
De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”.
În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale.
„Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE.
Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic.
În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației.
Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Șeful serviciului german de informații externe a declarat, în timpul unei audieri publice în fața organismului parlamentar de control al serviciilor de informații din Bundestag, că Rusia reprezintă în prezent cea mai directă amenințare la adresa Germaniei, relatează Bild.
Martin Jäger, care înainte de preluarea conducerii BND a fost ambasadorul Germaniei în Ucraina, în perioada 2023-2025, a descris în termeni duri deteriorarea relațiilor cu Moscova.
„Confruntarea în care ne aflăm cu Rusia a căpătat o calitate nouă și mai periculoasă: Germania este în pericol să ajungă într-un conflict violent cu Rusia”, a declarat șeful BND.
În evaluarea sa, niciun alt stat nu reprezintă în prezent o amenințare comparabilă pentru securitatea germană.
„Din partea niciunei alte țări nu vine în prezent o amenințare atât de directă, cuprinzătoare și concretă împotriva Germaniei”, a afirmat Jäger.
Șeful BND a invocat inclusiv tentative de atac și operațiuni atribuite serviciilor ruse, pe care le-a descris drept „extrem de profesioniste și lipsite de scrupule”. Potrivit acestuia, pericolul unor noi acțiuni pe teritoriul Germaniei nu a dispărut.
Amenințarea nu se limitează însă, în evaluarea serviciului german, la eventuale acte de sabotaj sau atacuri punctuale.
Jäger susține că obiectivul conducerii de la Moscova este influențarea deciziilor politice luate în Germania și în alte capitale europene.
„Germania a devenit unul dintre principalele obstacole în calea proiecției hegemonice a puterii ruse în Europa și, prin urmare, o țintă a acțiunilor Rusiei. Cine nu se conformează devine adversar: aceasta este interpretarea Moscovei”, a declarat președintele BND.
El a mers mai departe, caracterizând confruntarea actuală drept un conflict care nu se încadrează în definițiile clasice ale războiului.
„Rusia duce un război din umbră împotriva noastră. Acest război nedeclarat nu poate fi încadrat în categoriile militare sau juridice convenționale. Nu ne aflăm într-o situație de apărare și, cu toate acestea, suntem atacați – tocmai acesta este un război din umbră”, a spus Jäger.
Șeful serviciului german de informații consideră că Berlinul și partenerii săi europeni trebuie să se pregătească pentru continuarea operațiunilor de influență și intimidare.
„Trebuie să ne pregătim pentru tentative de intimidare și pentru alte ingerințe. Probabil vor exista din nou și amenințări nucleare”, a avertizat Jäger.
Declarațiile vin în contextul în care Germania se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.
În pofida avertismentelor, serviciul german de informații nu susține că Rusia s-ar pregăti în acest moment pentru o ofensivă militară de amploare împotriva teritoriului NATO.
Potrivit evaluării prezentate de Jäger, nu există în prezent indicii privind iminența unui asemenea atac.
BND avertizează însă asupra posibilității unor „activități militare de intensitate redusă” ale Rusiei, în special în regiunea baltică.
Așadar, serviciul german nu afirmă că un război direct Rusia – NATO este iminent, ci avertizează că operațiunile hibride, tentativele de intimidare, sabotajele și eventualele acțiuni militare limitate pot crește riscul unei escaladări.
„Aceasta este o informație falsă”, a declarat reporterilor consilierul prezidențial Dmitro Lițvin, ca răspuns la raport.
Potrivit The Kyiv Independent, oficiali ucraineni au declarat că Trump și Zelenski au discutat despre posibilitatea unor discuții trilaterale care să implice Statele Unite, Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, au transmis că Trump nu a propus o întâlnire între Zelenski și Putin la Moscova.
Anterior, Bloomberg a relatat, citând persoane familiarizate cu discuțiile, că Trump l-a încurajat pe Zelenski să călătorească în capitala Rusiei în timpul întâlnirii lor în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Potrivit raportului, Zelenski a respins sugestia și s-a declarat supărat că problema a fost ridicată din nou. Casa Albă nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta despre acest subiect.
Moscova a propus în repetate rânduri capitala rusă ca loc de desfășurare a unei posibile întâlniri între Zelenski și Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat miercuri că Zelenski ar putea călători la Moscova și i se vor oferi garanții de securitate. Kievul a cerut în schimb ca orice întâlnire a liderilor să aibă loc într-un loc neutru, potrivit sursei inițiale.
Întrebat miercuri de un jurnalist rus aflat la New York când plănuiește să viziteze Moscova, Zelenski a răspuns că va merge acolo doar „cu o rachetă”. Remarca sa a fost făcută ca răspuns la invitațiile repetate ale Rusiei către Moscova, mai degrabă decât la presupusa propunere a lui Trump relatată două zile mai târziu.
Separat, Zelenski a declarat vineri că Washingtonul a propus o nouă rundă de discuții trilaterale la nivel tehnic. Aceasta ar urma să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite, eventual în Emiratele Arabe Unite.
„Partea americană a propus o întâlnire la nivel tehnic într-un format tripartit”, a declarat Zelenski reporterilor. Președintele ucrainean a adăugat că Kievul așteaptă ca Washingtonul să propună o dată.
Kremlinul a declarat în aceeași zi că o astfel de întâlnire trilaterală ar putea avea loc în curând, dar nu a oferit alte detalii, mai precizează sursa citată.
Zelenski susține că Kremlinul încearcă să provoace perturbări maxime cetățenilor obișnuiți.
„Toate acestea afectează capacitatea oamenilor de a rămâne conectați, de a studia, de a munci” a spus președintele Ucrainei, potrivit BBC.
Vineri, o dronă rusească a lovit un centru de afaceri din capitala Kiev. În urma impactului, au fost ucise patru persoane și a fost avariat un centru de date.
Un alt atac a ucis un băiat de 14 ani. Ministerul de Externe din Israel a declarat că adolescentul era cetățean israelian.
Rusia a confirmat că a vizat un centru de date, spunând că acesta era folosit de serviciile secrete militare ucrainene.
Aproximativ 100.000 de gospodării din Kiev și regiune au suferit pene de internet miercuri din cauza grevelor. Unele firme transferă deja date de pe servere defecte din străinătate.
În orașul Lutsk, situat în nord-vestul țării, panourile electronice de informații din stațiile de transport public nu funcționau vineri, au declarat oficialii. Consiliul local a declarat că acest lucru se datorează „pagubelor cauzate de un atac rusesc asupra centrelor de date din Kiev”.
Vineri, Volodimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că „rușii își extind constant operațiunea de escaladare: companii americane și de altă natură, centre de date, furnizori de internet – pentru Rusia, toată viața obișnuită este pur și simplu o țintă”.
„Este important ca lumea să reacționeze la toate acestea și ca Rusia să simtă reacția la teroarea sa”, a adăugat el.
Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia încearcă să perturbe fluxul de „informații care salvează vieți” prin atacarea centrelor de date.
„Alertele rapide privind amenințările cu rachete și drone sunt esențiale – ele salvează vieți. Aceasta este o infrastructură civilă critică… Nu este o țintă militară. Este esențială pentru menținerea funcționării vieții de zi cu zi”, a spus acesta.
Principalul consilier al lui Zelenski pe probleme de tehnologii de apărare a recunoscut joi că „ar putea exista perturbări locale” în urma atacurilor rusești. De asemenea, a transmis că prețul serviciilor de internet ar putea crește pentru a acoperi costurile reparațiilor.
În ultimele săptămâni, Moscova și-a intensificat, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii energetice și feroviare a Ucrainei. În acest mod, încearcă să provoace pagube maxime pe măsură ce se apropie iarna, potrivit sursei citate.
„Am avut o discuție foarte bună. A fost foarte constructivă”, le-a spus Macron jurnaliștilor după întâlnirea cu Trump, potrivit AFP. El a precizat că cei doi au discutat mai întâi despre situația din Marea Roșie, iar apoi au avut o discuție amplă despre Ucraina și Rusia.
Macron a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele francez a precizat că subiectul este legat de protejarea sistemului energetic ucrainean și că intenționează să îl discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am avut o discuție lungă despre Ucraina și Rusia, despre nevoia de a-i ajuta pe prietenii noștri ucraineni mai rapid și mai puternic în ceea ce privește interceptoarele, pentru că aceasta este o măsură defensivă”, a spus Macron.
În privința Orientului Mijlociu, Macron a indicat importanța situației din Marea Roșie pentru economia mondială. Zona a devenit o rută strategică pentru transporturile de energie în contextul perturbărilor din regiune, iar securitatea navigației este legată de prețurile internaționale ale energiei.
Președintele francez a spus că Trump a fost „foarte receptiv”. „Am putut discuta în detaliu despre aceste două conflicte, care sunt, în mod evident, importante pentru pacea în lume și pentru securitatea noastră”, a spus Macron.
Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii internaționali se reunesc pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
Nicușor Dan a explicat că reuniunea urmărește să pună mai bine în valoare potențialul regiunii Carpaților și să apropie statele din această zonă.
„E un summit care încearcă să valorizeze regiunea carpatică și e important pentru noi din mai multe perspective. În primul rând, să construim relațiile de vecinătate. Evident că ne interesează minoritatea românească de aici. Cu cât suntem mai bine conectați, cu atât ei vor fi mai aproape și vor putea să-și exprime identitatea”, a declarat Nicușor Dan, înaintea summitului.
Președintele a subliniat și componenta economică a cooperării între statele din regiunea Carpaților.
„Iar apoi e un interes evident economic, pentru că în economie tot timpul contează dimensiunea. Și, cu cât reușim să conectăm aceste țări din regiune într-o chestiune mai mare, care să atragă investiții și forme de afaceri de genul acesta, cu atât toată lumea va profita economic”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre oportunitățile turistice ale zonei Carpaților din România, menționând că sâmbătă dimineață va participa, la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, la „Via Transilvanica Business Fest”.
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică are loc în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan fiind invitat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Inițiativa reunește țările traversate de Munții Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Obiectivele includ valorificarea potențialului economic al regiunii, atragerea investițiilor, protejarea patrimoniului cultural și natural și consolidarea cooperării regionale.
În marja summitului sunt programate Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor, reuniuni ale autorităților locale și întâlniri dedicate cooperării culturale și conservării naturii.
Revista presei 