Înaltă de 1,78 m, Páleníková a evoluat în sezonul 2025-2026 pentru Villeneuve d’Ascq, formație care a ajuns până în semifinalele EuroCup și în finala Cupei Franței. În EuroCup, slovaca a disputat 15 partide, cu medii de 3,9 puncte, 1,7 recuperări și 1,3 pase decisive pe meci.
Născută la Bratislava, Páleníková a început baschetul la vârsta de 10 ani, la BK Petržalka, iar la 19 ani a făcut pasul către Piešťanské Čajky. A evoluat ulterior în Polonia, la Ślęza Wrocław, în Spania, la Innova-TSN Leganés, Clarinos Tenerife și Uni Girona, în Israel, la Maccabi Haifa, și în Turcia, înainte de transferul la Villeneuve d’Ascq.
Jucătoarea slovacă are o experiență consistentă la nivel internațional, fiind componentă a reprezentativei țării sale la trei ediții ale Campionatului European, în 2017, 2021 și 2023.
Páleníková este, totodată, o jucătoare cunoscută publicului român. Ea a evoluat împotriva naționalei României în preliminariile EuroBasket 2027. În meciul disputat la Ploiești, în 2025, Páleníková a fost principala marcatoare a echipei slovace, cu 16 puncte, oaspetele câștigând cu 88-56. În retur, în martie 2026, la Bratislava, echipa Slovaciei s-a impus cu 79-55 în fața reprezentativei tricolore. Slovaca a avut un meci modest, cu doar 6 puncte.
Slovacia s-a clasat a doua în grupă, în vreme ce România a încheiat pe locul 3, ratând prezența în faza a doua a calificărilor.
Páleníková a întâlnit România și în preliminariile EuroBasket 2025. În acea campanie, ea a fost principala marcatoare a Slovaciei, cu o medie de 16,5 puncte pe meci, la care a adăugat 3,5 recuperări și 2,5 pase decisive.
În actualele preliminarii pentru EuroBasket 2027, internaționala slovacă are medii de 13,8 puncte și 3,8 pase decisive pe meci, potrivit statisticilor FIBA.
La nivel individual, Páleníková a fost desemnată Baschetbalista Anului în Slovacia de patru ori consecutiv, în 2022, 2023, 2024 și 2025.
Rapid București a câștigat titlul în Liga Națională de baschet feminin în 2026, după o pauză de 48 de ani.
![]()
„Duminică dimineața, iubitul nostru soț, tată, bunic și străbunic, Don Nelson, a trecut în pace la Domnul, înconjurat de familia sa plină de iubire. Pe parcursul ultimei sale săptămâni, prietenii și familia l-au înconjurat cu dragoste, împărtășind binecuvântarea prieteniei sale și depănând amintiri prețioase”, a anunțat duminică familia sa, potrivit Associated Press.
Nelson este al doilea cel mai victorios antrenor din istoria NBA și unul dintre cei doi tehnicieni care au obținut cel puțin 250 de victorii cu trei echipe diferite: Milwaukee Bucks, Dallas Mavericks și Golden State Warriors.
De-a lungul carierei sale de antrenor, Nelson a fost desemnat de trei ori antrenorul anului și a ajuns în playoff de 18 ori în 31 de sezoane. A disputat de trei ori finala campaionatului cu Milwaukee Bucks și o dată cu Dallas Mavericks, fără să reușească însă să câștige un titlu NBA ca antrenor.
Nelson s-a retras din activitatea de antrenor cu un record de 1.335 de victorii, record ce a fost depășit de Gregg Popovich, fost antrenor la San Antonio Spurs, în martie 2022.
Ca antrenor, Nelson a promovat un baschet bazat pe viteză și pe contraatac, idee pe care a atribuit-o perioadei în care a jucat pentru Boston Celtics sub conducerea legendarului antrenor Red Auerbach.
Ca jucător, Nelson a evoluat 14 sezoane în NBA, dintre care 11 pentru Boston Celtics. A făcut parte din cinci echipe ale Celtics care au câștigat titlul NBA, sub conducerea a patru antrenori diferiți.
După retragerea din activitatea de jucător, Nelson a devenit antrenor secund la Milwaukee Bucks. În 1976, după demisia lui Larry Costello, a preluat conducerea echipei și a rămas la Milwaukee timp de 11 sezoane, perioadă în care a câștigat șapte titluri consecutive de divizie.
Nelson a avut două mandate pe banca celor de la Golden State Warriors, însumând 11 sezoane.
Între cele două perioade petrecute la Golden State, Nelson a antrenat pentru mai puțin de un sezon New York Knicks, fiind concediat în sezonul 1995-1996. Ulterior, a petrecut opt sezoane la Dallas Mavericks.
Don Nelson a fost inclus în Naismith Memorial Basketball Hall of Fame în 2012. În 2025, el a primit „Chuck Daly Lifetime Achievement Award”, distincție acordată de National Basketball Coaches Association pentru întreaga sa carieră.
![]()