Login
Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP) a produsului „Brânza frământată de Teaca” din România.
Este vorba de un preparat alimentar obținut din lapte de vacă crud, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Brânza are formă ovală sau rotundă neregulată și greutate de aproximativ 0,4 – 2 kg.
Forma și greutatea bucăților sunt date de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată, mai arată CE.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” se vinde în membrane naturale simple sau protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi. Se poate comercializa și feliat.
Caietul de sarcini al produsului de pe site-ul Ministerului Agriculturii arată că „Brânză frământată de Teaca” este cunoscută din vechime.
„Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă. Brânza frământată din lapte de vacă nu se iuțește așa tare ca și aia de oaie”, se arată în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder-Fronius, care atestă și organizarea târgului din Teaca încă din 1734.
Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție, potrivit documentului citat.
„Specificitatea produsului se datorează modului de lucru și îndemânării lucrătorilor și este
transmis din generație în generație. Obținerea cașului bașchiu, dospirea, mărunțirea, așezarea în
straturi și specificitatea umplerii vezicilor, conferă produsului calități deosebite, fapt consemnat în
Revista Industria Cărnii”, se mai spune în caietul de sarcini.
Potrivit Comisiei Europene, caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context cultural și geografic, deoarece depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și de a controla în mod vizual și tactil fiecare fază a procesului.
Această expertiză a fost transmisă din generație în generație și este o parte esențială a identității comunității respective, legând denumirea produsului de gustul, de textura și de calitatea așteptate de consumatori.
Comisia Europeană transmite că aceasta se alătură celor peste 3.900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date.
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe X, că a discutat la telefon cu Magnus Brunner, comisarul UE responsabil cu afacerile interne și migrația, și cu Dubravka Šuica, responsabilă cu zona mediteraneană și demografia, despre criza migranților din Ceuta.
„Datorită eforturilor eficiente ale forțelor de ordine spaniole și marocane, nicio persoană nu a ajuns pe teritoriul Spaniei continentale sau în restul UE”, a declarat von der Leyen în mesajul său de pe X.
I held a conference call with Commissioners @magnusbrunner and @dubravkasuica for an update on the situation in Ceuta.
The good news is that the vast majority of those who arrived illegally have returned to Morocco, due to the effective work of Spanish and Moroccan law…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 1, 2026
„Acest lucru demonstrează de ce controlul frontierelor noastre europene este important. Dispunem de un sistem solid. Însă acesta trebuie consolidat și mai mult. Trebuie să rămânem vigilenți la fiecare punct de intrare critic și să menținem o coordonare strânsă între toate autoritățile”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
Comentariul său vine după ce liderii din 22 de țări membre ale UE au solicitat sâmbătă organizarea unor discuții de urgență cu privire la această situație.
Von der Leyen a salutat apelul inițiat de liderii celor 22 de țări, afirmând că blocul are nevoie de „un proces de analiză a lecțiilor învățate pentru a îmbunătăți reziliența noastră europeană”.
„Combaterea migrației ilegale necesită solidaritate și un răspuns european unitar”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, ministerul spaniol de Interne a declarat sâmbătă că aproape toți cei 60.000 de migranți care au încălcat granița începând de miercuri au plecat, iar situația din Ceuta a revenit aproape la normal.
Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
Revista presei 