Login
Jordan Bardella a fost reales cu o majoritate covârșitoare în funcția de lider al partidului francez Adunarea Națională (RN), după ce a obținut 98,98% din voturi într-un scrutin în care nu a avut contracandidați, scrie Euronews.
Realegerea sa are loc cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, scopul fiind să arate unitatea partidului de extremă dreapta.
Rezultatul a fost anunțat sâmbătă, în prima zi a congresului de două zile al partidului, organizat la Orléans. RN încearcă să-și consolideze poziția în așteptarea alegerilor prezidențiale din 2027.
Jordan Bardella a primit 75.497 de voturi, în timp ce 779 de voturi au fost albe, potrivit parlamentarului RN Yoann Gillet, care a supravegheat procesul electoral.
Aproape 68% dintre membrii partidului au participat la vot, care s-a desfășurat electronic, în perioada 21 septembrie – 22 octombrie.
Înainte de anunțarea rezultatului, Bardella le-a mulțumit activiștilor partidului, cerându-le să susțină candidatura lui Marine Le Pen la președinția Franței.
„Încă o dată, voi avea nevoie de voi (…) pentru a o duce pe Marine Le Pen la Palatul Élysée”, le-a transmis el susținătorilor.
Realegerea sa confirmă rolurile celor doi lideri ai RN, care spun că formează o „echipă câștigătoare” pentru alegerile din 2027.
Potrivit strategiei partidului, Marine Le Pen urmează să candideze la președinție, iar Bardella se pregătește pentru posibilitatea de a deveni prim-ministru, dacă RN va obține o majoritate în Parlament.
„Am discutat despre economia noastră, despre planurile privind utilizarea fondurilor europene în următorii ani, precum și despre prioritățile și problemele României și ale Europei”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a spus că le-a transmis investitorilor că România va continua politica de reducere a deficitului bugetar.
„România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro și va continua să o facă, chiar dacă într-o măsură mai mică, o datǎ ce vom reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB. Marile fonduri și băncile de investiții sunt parteneri importanți pentru orice țară modernă și serioasă. (…) I-am asigurat că, în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului și a datoriei și vom continua să luăm măsuri pentru recâștigarea competitivității României și a Europei”, a mai scris șeful statului.
Întâlnirea cu reprezentanții J.P. Morgan și investitorii în titluri de stat românești figura în programul vizitei președintelui la New York. Potrivit Ministerului Finanțelor, discuțiile s-au concentrat pe evoluția finanțelor publice, consolidarea fiscală, strategia de finanțare a statului și perspectivele economice ale României.
Din delegația oficială a României la New York face parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta participă la o serie de întâlniri cu investitori americani și instituții financiare, axate pe atragerea de capital pentru proiecte strategice și consolidarea dialogului cu investitorii internaționali.
România se află în proces de consolidare fiscală, iar finanțarea deficitului și costurile de împrumut reprezintă teme importante în dialogul autorităților cu investitorii. Luni, Ministerul Finanțelor a împrumutat 335,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat, la un randament mediu de 6,66% pe an.
Administrația americană a anunțat că va permite accesul unei delegații iraniene „de bază”, din care vor face parte Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi. Delegația va fi însă mai restrânsă decât în anii precedenți și va fi supusă unor restricții privind deplasările și achiziționarea anumitor bunuri, potrivit CNN.
Membrii delegației iraniene vor avea permisiunea de a se deplasa în principal între sediul ONU, misiunea diplomatică iraniană, reședința ambasadorului și aeroportul JFK. Măsurile se bazează pe politica americană privind sancțiunile și pe regulile aplicabile delegațiilor diplomatice care participă la reuniunile ONU.
Participarea iraniană are loc în condițiile în care conflictul dintre Iran și Statele Unite ale Americii continuă, chiar dacă nu au fost raportate public atacuri americane asupra Iranului de mai bine de două săptămâni. În același timp, tensiunile regionale au crescut după intensificarea confruntărilor dintre rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, și forțele susținute de Arabia Saudită în Yemen.
Președintele Donald Trump a declarat că se află într-o perioadă de decizie în privința Iranului și a sugerat că ar putea urma „lucruri foarte importante”. Trump și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea pentru o eventuală întâlnire cu Pezeshkian în marja Adunării Generale.
Pentru Iran, participarea la reuniunea anuală a ONU nu este o premieră. Țara a fost reprezentată în mod constant la Adunarea Generală, inclusiv în perioade de tensiuni majore cu Washingtonul. În 2015, președintele de atunci, Hassan Rouhani, a folosit tribuna ONU pentru a vorbi despre acordul nuclear încheiat în același an și despre perspectivele de reducere a tensiunilor în Orientul Mijlociu.
În acest an, întâlnirea are loc într-un context diferit, pe fondul războiului dintre Iran și SUA, al crizei din Orientul Mijlociu și al unor eforturi diplomatice pentru evitarea unei noi escaladări.
Revista presei 