Lovitură pentru creierul atentatelor de la 11 septembrie. Curtea Supremă a SUA îi închide calea spre evitarea pedepsei cu moartea

Judecătorii au respins și apelurile a doi coacuzați ai lui Mohammed, Mustafa al Hawsawi și Walid bin Attash, care semnaseră acorduri similare. Acestea au fost anulate de fostul secretar american al Apărării Lloyd Austin, în timpul administrației președintelui Joe Biden.

Decizia Curții Supreme menține în vigoare hotărârea unei instanțe federale de apel din Washington, care a confirmat dreptul lui Austin de a revoca acordurile. Instanța de apel a respins argumentul potrivit căruia fostul șef al Pentagonului ar fi intervenit prea târziu pentru a anula înțelegerile.

Acordurile ar fi permis celor trei inculpați să evite riscul condamnării la moarte în schimbul pledoariilor de vinovăție în dosarul atentatelor din 11 septembrie 2001.

Khalid Sheikh Mohammed, judecat pentru atentatele de la 11 septembrie 2001

Khalid Sheikh Mohammed este cel mai cunoscut deținut din centrul de detenție de la Guantanamo Bay, în Cuba, înființat în 2002 de fostul președinte american George W. Bush pentru a găzdui suspecți străini de terorism, după atacurile din 11 septembrie 2001.

Mohammed este acuzat că a organizat complotul prin care avioane comerciale deturnate au fost folosite pentru a lovi turnurile World Trade Center din New York și clădirea Pentagonului din Arlington, Virginia. Atentatele s-au soldat cu aproape 3.000 de morți.

Procesul militar împotriva lui Mohammed și a celorlalți suspecți a fost marcat de decenii de dispute juridice și întârzieri procedurale. În august, un judecător militar american a stabilit că procesul celor trei inculpați va începe în iunie 2028.

Khalid Sheikh Mohammed și acordul anulat de fostul șef al Pentagonului

Acordurile de recunoaștere a vinovăției încheiate de Mohammed, Mustafa al Hawsawi și Walid bin Attash fuseseră propuse și acceptate de oficialul american care supervizează instanța militară de la Guantanamo. Înțelegerile au provocat critici din partea unor parlamentari republicani.

Lloyd Austin a revocat acordurile două zile mai târziu. Ulterior, un judecător militar a decis că fostul secretar al Apărării nu avea autoritatea de a anula înțelegerile, hotărâre confirmată în decembrie de Curtea de Revizuire a Comisiilor Militare.

Procedurile au fost însă suspendate după intervenția Curții de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia. În iulie 2025, un complet al acestei instanțe, cu doi judecători la unu, a decis că Austin avea autoritatea legală de a renunța la acorduri.

Avocații apărării lui Mohammed și al Hawsawi, printre care și reprezentanți ai Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU), au cerut Curții Supreme să examineze cazul. Aceștia au susținut că decizia lui Austin a încălcat normele militare aplicabile și a prelungit incertitudinea juridică într-un dosar care durează de aproape un sfert de secol.

Refuzul Curții Supreme de a interveni reprezintă o nouă etapă în disputa juridică privind acordurile și lasă în vigoare hotărârea care a permis anularea lor.

„America e mai bună de atât” | Decizia execuției în direct a lui Nidal Hasan, autorul masacrului de la Fort Hood, împarte țara în două | JD Vance spune că nu s-ar uita

„Nu știu dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat”, le-a spus vicepreședintele JD Vance jurnaliștilor vineri. El a adăugat că nu va urmări execuția dacă aceasta va fi transmisă în direct.

Vance a condamnat atacul comis de Hasan, pe care l-a descris drept „cel mai grav atac terorist de pe teritoriul american, în afara celui de la 11 septembrie”, relatează BBC.

Pentagonul vrea să transmită execuția în direct

Pentagonul a anunțat la începutul acestei săptămâni că Nidal Hasan va fi executat prin împușcare pe 3 decembrie 2026. Dacă va avea loc, aceasta ar fi prima execuție militară din Statele Unite după mai bine de 60 de ani.

Joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că execuția va fi transmisă în direct, pentru ca publicul să o poată urmări.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave”, a spus Hegseth.

Vance a amintit că Hasan, care fusese psihiatru în armata americană, avea responsabilitatea de a-i ajuta pe militarii cu probleme de sănătate mintală și alte dificultăți.

„În schimb, acesta a profitat de vulnerabilitatea lor și i-a împușcat”, a spus vicepreședintele.

Critici din ambele tabere politice

Dar planul de a transmite execuția în direct a stârnit reacții negative atât în rândul republicanilor, cât și al democraților.

Senatorul republican John Curtis a avertizat că transformarea execuțiilor într-un spectacol public poate avea efecte grave asupra societății.

El a făcut o paralelă cu spectacolele sângeroase din Roma antică și a spus că difuzarea unei execuții riscă să încurajeze publicul să privească moartea ca pe o formă de divertisment.

„Victimele merită ca dreptatea să fie înfăptuită cu solemnitate. Transmiterea unei execuții în direct ne degradează ca societate și nu reprezintă un mijloc eficient de descurajare”, a declarat Curtis, care i-a cerut lui Hegseth să reconsidere decizia.

Senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept „dezgustătoare” și a comparat-o cu execuțiile organizate de gruparea Stat Islamic.

La rândul său, congresmanul republican Austin Scott a spus că susține fără rezerve pedeapsa cu moartea, dar s-a opus transmiterii acesteia în direct.

„Așa procedează jihadiștii. America este mai bună de atât”, a afirmat el.

Conferința Episcopilor Catolici din SUA a condamnat, de asemenea, planul și și-a exprimat „șocul și profunda tristețe”.

Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis agenției AFP că difuzarea execuției în direct ar echivala cu o execuție publică și ar încălca interdicția absolută a torturii.

Atacul de la Fort Hood, unul dintre cele mai grave din istoria armatei americane

La 5 noiembrie 2009, Nidal Hasan a deschis focul într-o clădire medicală aglomerată de la baza militară Fort Hood din Texas. În acel moment, mai mulți militari care urmau să plece în misiune așteptau consultații medicale și vaccinuri.

Atacul s-a soldat cu 13 morți și 32 de răniți și a rămas cel mai sângeros atac din afara operațiunilor de luptă comis vreodată pe o bază militară americană.

Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului și și-a cerut scuze pentru „orice greșeli”. În timpul procesului militar din 2013, el a susținut că a crezut că îi protejează pe musulmani și talibanii din Afganistan de armata americană.

Execuția are nevoie de aprobarea președintelui

Potrivit legislației militare americane, o execuție militară trebuie să primească aprobarea președintelui SUA.

De asemenea, cazul trebuie să treacă printr-o procedură de revizuire în apel, în cadrul căreia o instanță superioară verifică hotărârea și stabilește dacă execuția poate avea loc în mod legal.