Login
Oficialul polonez i-a amintit de cei 44 de militari și angajați polonezi care au murit în timpul misiunii, cerându-i să țină cont de sacrificiul acestora, relatează TVP World.
Controversa a izbucnit după ce Pete Hegseth a vorbit, sâmbătă, în fața unor noi recruți la Universitatea din Tennessee, despre experiența sa militară în Afganistan. Fost căpitan în armata americană, șeful Pentagonului a sugerat că, deși numeroase țări membre NATO au participat la misiunea din această țară, doar o parte dintre ele s-au implicat efectiv în lupte.
Referindu-se la Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF), condusă de NATO, Hegseth a afirmat că prezența steagurilor mai multor state la sediul comandamentului din Kabul nu reflecta neapărat contribuția acestora pe câmpul de luptă.
„Insigna ISAF, glumeam noi, însemna «I Saw Americans Fighting» (Am văzut americani luptând)”, a declarat secretarul american al Apărării.
Reacția ministrului polonez de Externe nu a întârziat. Duminică, Radosław Sikorski a publicat un mesaj pe platforma X, în care i-a cerut oficialului american să țină cont de pierderile suferite de Polonia în timpul misiunii.
„Spuneți asta, domnule @SecWar, familiilor celor 44 de soldați polonezi care au murit asigurând securitatea în provincia dificilă Ghazni”, a scris Sikorski.
Tell that, Mr @SecWar, to the families of 44 Polish soldiers who died securing the tough Ghazni province.
— Radosław Sikorski 🇵🇱🇪🇺 (@sikorskiradek) October 18, 2026
Polonia a participat la operațiunile NATO din Afganistan timp de aproape două decenii. Peste 33.000 de militari polonezi și membri ai personalului Ministerului Apărării au fost desfășurați în această țară, iar între 2008 și 2013 forțele poloneze au avut responsabilitatea securității în provincia Ghazni, una dintre regiunile periculoase ale Afganistanului.
Potrivit declarațiilor oficialilor polonezi citate de TVP World, bilanțul pierderilor include 43 de militari și un civil.
Declarațiile lui Pete Hegseth amintesc de afirmațiile făcute la începutul anului de președintele american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării fiabilitatea NATO și a sugerat că trupele aliate desfășurate în Afganistan au evitat linia frontului.
Afirmațiile lui Trump au provocat reacții în mai multe țări europene, unde oficialii au apărat contribuția militarilor trimiși în misiune și au criticat comentariile considerate lipsite de respect față de cei care și-au pierdut viața.
La acel moment, Sikorski a transmis un mesaj similar pe platforma X: „Nimeni nu are dreptul să-și bată joc de serviciul soldaților noștri”.
Și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, aliat politic al lui Donald Trump, a apărat contribuția militarilor polonezi. Acesta a afirmat că soldații care au participat la misiune sunt eroi care merită respect și recunoștință.
„Patruzeci și patru de polonezi curajoși au căzut în Afganistan: 43 de soldați și un civil. Ei vor rămâne pentru totdeauna în memoria noastră!”, a transmis Nawrocki.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele american a criticat în repetate rânduri statele europene membre NATO, susținând că acestea nu contribuie suficient la apărarea colectivă a alianței.
„Nu știu dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat”, le-a spus vicepreședintele JD Vance jurnaliștilor vineri. El a adăugat că nu va urmări execuția dacă aceasta va fi transmisă în direct.
Vance a condamnat atacul comis de Hasan, pe care l-a descris drept „cel mai grav atac terorist de pe teritoriul american, în afara celui de la 11 septembrie”, relatează BBC.
Pentagonul a anunțat la începutul acestei săptămâni că Nidal Hasan va fi executat prin împușcare pe 3 decembrie 2026. Dacă va avea loc, aceasta ar fi prima execuție militară din Statele Unite după mai bine de 60 de ani.
Joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că execuția va fi transmisă în direct, pentru ca publicul să o poată urmări.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave”, a spus Hegseth.
Vance a amintit că Hasan, care fusese psihiatru în armata americană, avea responsabilitatea de a-i ajuta pe militarii cu probleme de sănătate mintală și alte dificultăți.
„În schimb, acesta a profitat de vulnerabilitatea lor și i-a împușcat”, a spus vicepreședintele.
Dar planul de a transmite execuția în direct a stârnit reacții negative atât în rândul republicanilor, cât și al democraților.
Senatorul republican John Curtis a avertizat că transformarea execuțiilor într-un spectacol public poate avea efecte grave asupra societății.
El a făcut o paralelă cu spectacolele sângeroase din Roma antică și a spus că difuzarea unei execuții riscă să încurajeze publicul să privească moartea ca pe o formă de divertisment.
„Victimele merită ca dreptatea să fie înfăptuită cu solemnitate. Transmiterea unei execuții în direct ne degradează ca societate și nu reprezintă un mijloc eficient de descurajare”, a declarat Curtis, care i-a cerut lui Hegseth să reconsidere decizia.
Senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept „dezgustătoare” și a comparat-o cu execuțiile organizate de gruparea Stat Islamic.
La rândul său, congresmanul republican Austin Scott a spus că susține fără rezerve pedeapsa cu moartea, dar s-a opus transmiterii acesteia în direct.
„Așa procedează jihadiștii. America este mai bună de atât”, a afirmat el.
Conferința Episcopilor Catolici din SUA a condamnat, de asemenea, planul și și-a exprimat „șocul și profunda tristețe”.
Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis agenției AFP că difuzarea execuției în direct ar echivala cu o execuție publică și ar încălca interdicția absolută a torturii.
La 5 noiembrie 2009, Nidal Hasan a deschis focul într-o clădire medicală aglomerată de la baza militară Fort Hood din Texas. În acel moment, mai mulți militari care urmau să plece în misiune așteptau consultații medicale și vaccinuri.
Atacul s-a soldat cu 13 morți și 32 de răniți și a rămas cel mai sângeros atac din afara operațiunilor de luptă comis vreodată pe o bază militară americană.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului și și-a cerut scuze pentru „orice greșeli”. În timpul procesului militar din 2013, el a susținut că a crezut că îi protejează pe musulmani și talibanii din Afganistan de armata americană.
Potrivit legislației militare americane, o execuție militară trebuie să primească aprobarea președintelui SUA.
De asemenea, cazul trebuie să treacă printr-o procedură de revizuire în apel, în cadrul căreia o instanță superioară verifică hotărârea și stabilește dacă execuția poate avea loc în mod legal.
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat duminică, într-un mesaj video adresat populației, că sistemul energetic ungar funcționează în prezent stabil, însă situația de la centrala nucleară de la Paks s-a deteriorat rapid din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Din acest motiv, începând de luni, centrala nu va mai produce deloc energie.
„La ora 01:30 dimineața (duminică – n.r.)a fost oprit generatorul cu turbină încă funcțional al blocului 4 al centralei nucleare de la Paks. Se preconizează că astăzi, pentru prima dată după 44 de ani, va avea loc oprirea completă a centralei”, a spus Magyar, subliniind că nivelul Dunării la Paks a ajuns la minus 133 cm, iar la minus 134 cm va trebui oprită și unitatea rămasă în funcțiune.
El a mai afirmat că situația este una fără precedent și că „aici se întâmplă ceea ce mulți dintre noi nici nu ne-am fi putut imagina”.
„Atât apa, cât și numărul necesar de specialiști și pompe sunt disponibile pentru asigurarea răcirii necesare chiar și pe durata opririi. Aproximativ 50 de specialiști în domeniul apei lucrează alături de angajații centralei electrice pentru a asigura, în conformitate cu protocolul strict de siguranță, cantitatea necesară de apă de răcire de peste o sută de metri pe minut până la creșterea nivelului apei Dunării și până la reluarea producției de energie electrică”, a explicat Magyar.
Premierul ungar a făcut apel la solidaritate națională și la reducerea consumului de energie în orele de vârf.
Potrivit acestuia, numeroase companii mari consumatoare de energie au acceptat deja voluntar să își reducă activitatea.
„Ieri am reușit deja să economisim sau să reprogramăm o cantitate de energie echivalentă cu producția pierdută a unui bloc de la centrala de la Paks”, a afirmat acesta.
„Concetățeni, ne așteaptă cele mai critice cinci zile. Mâine, centrala electrică de la Paks nu va mai produce deloc energie, iar urmează zilele cele mai caniculare, cu temperaturi de 40 de grade. Rețeaua noastră de energie electrică, serviciile publice și, bineînțeles, noi înșine vom fi supuși unei presiuni enorme. (…) Vă rog ca, începând de luni, să folosim energia electrică cu și mai multă chibzuință în intervalul orar deja cunoscut, între orele 17:00 și 22:00, și în special între orele 18:00 și 21:00 ”, a spus Magyar.
Premierul a anunțat că Grupul de lucru pentru protecție urmează să decidă în cursul zilei de astăzi dacă vor fi introduse restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi.
„Pe baza datelor actuale privind consumul, producția, importurile și nivelul apei, va decide dacă va fi necesar să se impună, începând de mâine, restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi. Decretul guvernamental necesar pentru reducerea consumului obligatoriu și impunerea acestuia a intrat în vigoare ieri și îl vom aplica dacă va fi necesar”, a explicat Magyar.
El a precizat că pe fondul secetei severe, în câteva sute de localități au fost introduse restricții de apă, inclusiv interdicții de udare, iar autoritățile folosesc cisterne ale armatei și distribuie apă potabilă acolo unde este necesar.
Revista presei 