Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.

PSD îi cere vineri, 18 septembrie, lui Siegfried Mureșan, premierul desemnat, să facă publică direcția pe care vrea ca viitorul Guvern să o urmeze. Liberalul este susținut atât de partidul său, cât și de USR și UDMR.
„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue? PSD consideră că aceasta ar fi prima dovadă de normalitate politică. Astfel, din momentul în care a acceptat desemnarea pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan are obligația să le spună românilor care este planul său pentru a scoate țara din criza economică și socială în care a ajuns după guvernarea condusă de Ilie Bolojan, președintele propriului său partid”, au transmis social-democrații printr-un comunicat de presă.
Siegfried Mureșan ar mai avea nevoie și de voturi din PSD pentru a-și putea trece Guvernul de votul de investire din Parlament. Social-democrații s-au declarat reticenți în privința Guvernului condus de liberal. Au avut și ei o propunere separată pentru funcția de premier, în persoana lui Sorin Grindeanu, președintele partidului.
PSD a mai transmis că nu va susține viitorul Guvern dacă urmează direcția fostului executiv, condus de Ilie Bolojan.
„Prim-ministrul desemnat trebuie să spună concret ce propune pentru economie și pentru nivelul de trai al românilor. Va continua politica de austeritate? Va menține actuala povară fiscală sau propune o schimbare? Ce măsuri are pentru protejarea puterii de cumpărare, susținerea companiilor românești și păstrarea locurilor de muncă? Cum va asigura funcționarea serviciilor publice esențiale, de la sănătate până la administrația locală?”
Siegfried Mureșan va susține primele declarații de presă de după desemnare vineri, 18 septembrie, la ora 13:00.

Nicușor Dan a explicat că reuniunea urmărește să pună mai bine în valoare potențialul regiunii Carpaților și să apropie statele din această zonă.
„E un summit care încearcă să valorizeze regiunea carpatică și e important pentru noi din mai multe perspective. În primul rând, să construim relațiile de vecinătate. Evident că ne interesează minoritatea românească de aici. Cu cât suntem mai bine conectați, cu atât ei vor fi mai aproape și vor putea să-și exprime identitatea”, a declarat Nicușor Dan, înaintea summitului.
Președintele a subliniat și componenta economică a cooperării între statele din regiunea Carpaților.
„Iar apoi e un interes evident economic, pentru că în economie tot timpul contează dimensiunea. Și, cu cât reușim să conectăm aceste țări din regiune într-o chestiune mai mare, care să atragă investiții și forme de afaceri de genul acesta, cu atât toată lumea va profita economic”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre oportunitățile turistice ale zonei Carpaților din România, menționând că sâmbătă dimineață va participa, la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, la „Via Transilvanica Business Fest”.
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică are loc în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan fiind invitat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Inițiativa reunește țările traversate de Munții Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Obiectivele includ valorificarea potențialului economic al regiunii, atragerea investițiilor, protejarea patrimoniului cultural și natural și consolidarea cooperării regionale.
În marja summitului sunt programate Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor, reuniuni ale autorităților locale și întâlniri dedicate cooperării culturale și conservării naturii.

Departamentul de Stat al SUA a notificat oficial Congresul în legătură cu acordul. Legislativul american trebuie acum să aprobe vânzarea, transmite CNN.
Arabia Saudită a solicitat 48 de avioane F-35 cu decolare și aterizare convenționale, precum și 49 de motoare Pratt & Whitney F135-PW-100. Pachetul include și echipamentele și serviciile asociate.
Dacă vânzarea și livrarea vor fi finalizate, Arabia Saudită ar deveni a doua țară din Orientul Mijlociu care operează F-35, după Israel.
Situația este importantă deoarece Statele Unite au obligația legală de a menține avantajul militar calitativ al Israelului în regiune. Washingtonul trebuie să se asigure că Israelul păstrează accesul la arme americane mai avansate decât cele furnizate altor state arabe.
Departamentul de Stat susține însă că vânzarea propusă nu va modifica echilibrul militar din regiune. Potrivit administrației americane, avioanele ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințările actuale și viitoare și de a-și consolida apărarea aeriană.
#BreakingNews: U.S. State Department has officially Approved the Sales of F-35 Fighter Jets to Saudi Arabia under $24.3 Billion. 🦅🇸🇦
This includes 48 F-35 Fighter Jets and 49 Pratt & Whitney F135-PW-100 Engines. pic.twitter.com/g7NWzBaiwf
— Armed Forces Update (@ArmedUpdat1947) September 17, 2026
Anunțul Washingtonului vine la câteva zile după atacuri asupra unor instalații petroliere și baze militare din Arabia Saudită. Atacurile au fost atribuite rebelilor Houthi susținuți de Iran în Yemen.
Conflictul dintre Arabia Saudită și Houthi s-a intensificat din nou în ultimele luni. Dronele și rachetele lansate asupra infrastructurii saudite au perturbat operațiunile petroliere și au alimentat temerile privind securitatea rutelor de transport.
În același timp, situația din regiune este complicată de tensiunile din strâmtoarea Hormuz și zona Bab al-Mandeb, două puncte strategice pentru transportul maritim și comerțul mondial. Arabia Saudită urmărește de mai mult timp achiziția F-35. Riyadh a făcut o solicitare directă pentru aceste aeronave către Donald Trump încă de la începutul anului 2025.
În același an, Statele Unite au aprobat pentru Arabia Saudită un pachet de armament estimat la aproape 142 de miliarde de dolari. Casa Albă l-a descris drept cel mai mare acord de cooperare în domeniul apărării din istoria relației dintre cele două țări.
F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, dezvoltat de Lockheed Martin pentru armata americană. Aeronava utilizează tehnologie stealth, concepută pentru a reduce posibilitatea detectării de către radare. Pentru moment, acordul cu Arabia Saudită rămâne doar o propunere de vânzare. Următorul pas este analiza și aprobarea de către Congresul SUA.

Printre cele mai importante nume readuse în echipa națională se numără Trent Alexander-Arnold (Real Madrid), Cole Palmer (Chelsea) și Kobbie Mainoo (Manchester United), o schimbare de direcție după turneul final.
Cea mai comentată convocare este cea a lui Trent Alexander-Arnold. Fundașul dreapta al lui Real Madrid nu a făcut parte din lotul Angliei la Cupa Mondială, deși evoluează titular la clubul madrilen.
Și Cole Palmer revine în echipa națională, după ce a fost omis de Tuchel pentru turneul final.
O altă revenire importantă este cea a mijlocașului Kobbie Mainoo. Potrivit Sky Sports, jucătorul lui Manchester United a fost nemulțumit de faptul că nu a primit niciun minut la Cupa Mondială, existând semne de întrebare privind relația sa cu Thomas Tuchel.
Evoluțiile bune din startul noului sezon au dus însă la o nouă convocare.
Surpriza lotului este atacantul Rio Ngumoha, unul dintre cei mai promițători tineri jucători englezi. Fotbalistul fusese prezent și în cantonamentul de dinaintea Cupei Mondiale, iar oficialii federației engleze au lăudat impresia bună pe care i-a făcut-o lui Tuchel.
Mai multe nume importante au rămas în afara convocărilor: Phil Foden, Morgan Gibbs-White, Harry Maguire, Adam Wharton, Ivan Toney, Ollie Watkins, Noni Madueke, John Stones, Reece James și Dan Burn (ultimii trei, accidentați).
În cazul lui Ivan Toney, atacantul urmează să compară în instanță în timpul pauzei internaționale într-un dosar în care este acuzat de agresiune. Avocatul său susține că jucătorul își va demonstra nevinovăția.
Portari: Jordan Pickford, Angus Gunn Steele, James Trafford.
Fundași: Trent Alexander-Arnold, Jarrad Branthwaite, Trevoh Chalobah, Marc Guéhi, Lewis Hall, Ezri Konsa, Tino Livramento, Nico O’Reilly, Jarell Quansah.
Mijlocași: Elliot Anderson, Jude Bellingham, Myles Lewis-Skelly, Kobbie Mainoo, Cole Palmer, Declan Rice, Alex Scott.
Atacanți: Dominic Calvert-Lewin, Eberechi Eze, Anthony Gordon, Harry Kane, Rio Ngumoha, Marcus Rashford, Morgan Rogers, Bukayo Saka.
Anglia va disputa patru partide în această fereastră internațională, în Grupa A3 din Liga Națiunilor:
26 septembrie: Anglia – Spania;
29 septembrie: Cehia – Anglia;
3 octombrie: Croația – Anglia;
6 octombrie: Anglia – Cehia.

O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer.
Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului.
Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian.
Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli.
Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde.
În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului.
Și frecvența consumului contează.
Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor.
Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu.
Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi.
Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.
Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu.
Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian.
Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul.
Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului.
Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”.
Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum.
Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute.
Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”.
Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților.
Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului.
Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.

Comisia Europeană a aprobat adăugarea în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP) a produsului „Brânza frământată de Teaca” din România.
Este vorba de un preparat alimentar obținut din lapte de vacă crud, nepasteurizat, prelucrat prin procedee specifice de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare.
Brânza are formă ovală sau rotundă neregulată și greutate de aproximativ 0,4 – 2 kg.
Forma și greutatea bucăților sunt date de vezica naturală de porc în care brânza frământată este ambalată, mai arată CE.
Produsul „Brânză frământată de Teaca” se vinde în membrane naturale simple sau protejate cu amestecuri de ceruri pentru brânzeturi. Se poate comercializa și feliat.
Caietul de sarcini al produsului de pe site-ul Ministerului Agriculturii arată că „Brânză frământată de Teaca” este cunoscută din vechime.
„Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă. Brânza frământată din lapte de vacă nu se iuțește așa tare ca și aia de oaie”, se arată în Monografia în limba germană scrisă de Ilse Schliesleder-Fronius, care atestă și organizarea târgului din Teaca încă din 1734.
Comerțul în târg cu brânză frământată a fost și rămâne o tradiție, potrivit documentului citat.
„Specificitatea produsului se datorează modului de lucru și îndemânării lucrătorilor și este
transmis din generație în generație. Obținerea cașului bașchiu, dospirea, mărunțirea, așezarea în
straturi și specificitatea umplerii vezicilor, conferă produsului calități deosebite, fapt consemnat în
Revista Industria Cărnii”, se mai spune în caietul de sarcini.
Potrivit Comisiei Europene, caracteristicile produsului nu pot fi reproduse fidel în afara acestui context cultural și geografic, deoarece depind de abilitatea producătorilor locali de a interpreta și de a controla în mod vizual și tactil fiecare fază a procesului.
Această expertiză a fost transmisă din generație în generație și este o parte esențială a identității comunității respective, legând denumirea produsului de gustul, de textura și de calitatea așteptate de consumatori.
Comisia Europeană transmite că aceasta se alătură celor peste 3.900 de denumiri protejate deja incluse în baza de date.

Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.

Managerul de operațiuni al Avalon Shipping, companie ucraineană de transport și servicii maritime cu sediul la Galați, a anunțat miercuri că aproximativ 13 nave așteaptă să iasă din Canalul Sulina. Într-o postare pe LinkedIn, Katerina Kononenko a precizat că acestea se află la Mila 36, unde sunt efectuate formalitățile necesare înainte de ieșirea din canal.
Avalon Shipping operează pe Canalul Sulina și în porturile dunărene, inclusiv în porturile ucrainene Reni și Izmail.
Potrivit managerului, în zona Tulcea pot staționa numai șase nave, iar celelalte sunt nevoite să aștepte în zona Ceatal, unul dintre punctele de bifurcație a Dunării în Delta Dunării.
„Cu cât lăsăm mai multe nave să intre în canal, cu atât mai multe nave vor trebui să iasă. Iar acum problema începe să afecteze nu doar intrarea, ci și ieșirea”, a explicat aceasta.
Aglomerația a făcut ca timpul necesar pentru ieșirea din Canalul Sulina să crească de la aproximativ o zi la 3-4 zile.
Kononenko estimează că numărul navelor care așteaptă să iasă din canal va continua să crească. „Cred că acest număr va continua să crească. Recomand să urmăriți cu atenție prognoza meteo din regiune”, a transmis managerul.
Problemele de la ieșire se adaugă cozilor deja existente la intrarea pe Canalul Sulina. La începutul acestei săptămâni, aproximativ 80 de nave așteptau în zonă, iar pentru cele care se îndreptau spre porturile ucrainene timpul de așteptare ajunsese între 14 și 17 zile. Pentru porturile românești, estimarea era de 3-5 zile.
Aglomerația de pe Canalul Sulina are efecte și asupra costurilor transportului cerealelor din porturile ucrainene de la Dunăre. Deficitul de nave disponibile și timpii mai mari de așteptare au condus, implicit, la creșterea tarifelor de transport.
Într-o singură săptămână, tarifele pe rutele scurte către porturile de la Marea Marmara și coasta de est a Greciei au crescut cu aproximativ 10 dolari pe tonă. Pe rutele mai lungi, către estul Mediteranei, Italia și porturile mediteraneene ale Spaniei, creșterea a fost de aproximativ 20–25 de dolari pe tonă, potrivit analiștilor pieței agricole de la ASAP Agri.
Și transportul cu barjele s-a scumpit cu aproximativ 5 euro pe tonă. Pentru transportul porumbului de pe Dunăre până în Egipt, navlul – tariful plătit pentru transportul mărfii cu nava – s-a apropiat la începutul lunii septembrie de 100 de dolari pe tonă. Cu numai câteva săptămâni înainte, la jumătatea lunii august, tariful era de aproximativ 68-69 de dolari pe tonă.
Canalul Sulina este una dintre principalele căi de navigație care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit serviciului diplomatic al Uniunii Europene, menținerea rutelor de export este esențială pentru Ucraina, unde încetinirea livrărilor externe duce la acumularea cerealelor în plin sezon de recoltare. Până în octombrie, peste 9 milioane de tone de cereale ar putea rămâne fără spații adecvate de depozitare.

Este vorba despre un țipar, care a petrecut zeci de ani ascunsă în întuneric.
Astăzi, cântărește aproximativ două kilograme, iar familia o consideră parte din povestea lor.
Potrivit Blic, animalul a intrat în fântână împreună cu un alt țipar, ca parte a unei vechi practici folosite pentru menținerea purității apei.
Din păcate, al doilea nu a supraviețuit. Însă, cel ce trăiește în fântână a reușit să supraviețuiască timp de decenii.
După 35 de ani, creatura cântărește în prezent aproximativ două kilograme. Locuiește într-un spațiu închis, aproape fără lumină, care a fost casa ei ani la rând.
Și mai neobișnuit este faptul că fântâna nu a fost folosită de ani de zile și este închisă. Cu toate acestea, țiparul a reușit totuși să supraviețuiască.
Bahrudin Lekić, proprietarul fântânii, presupune că animalul se hrănește cu insecte și alte organisme mici, care își găsesc drumul spre apă. Totuși, nu se știe exact cum reușește să supraviețuiască în astfel de condiții, potrivit sursei citate.
De-a lungul timpului, practica de a avea țipari în fântână pentru puritatea apei a dispărut aproape complet. Țiparul din fântâna familiei din Muntenegru este astăzi un fel de amintire a unui obicei vechi.
Pentru familie, creatura a devenit de mult mai mult decât un animal care trăiește într-o fântână. A devenit parte din povestea familiei și chiar o atracție locală.
Proprietarul spune că nu are nicio intenție să-și deranjeze animalul neobișnuit. Dacă fântâna va fi închisă definitiv într-o zi, familia plănuiește să elibereze țiparul în Lacul Skadar.
După 35 de ani petrecuți într-o fântână adâncă și întunecată, ei cred că e timpul ca el să aibă șansa de a trăi într-un mediu natural.
„Ea își merita libertatea după atâția ani”, a spus Lekić, conform aceleiași surse.

Polițiștii de frontieră din cadrul Centrului de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni și ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, sub coordonarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, au destructurat o grupare implicată în cultivarea și comercializarea de droguri de mare risc.
Marți, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus reținerea a patru inculpați, cu vârstele cuprinse între 29 și 43 de ani. Aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de risc.
Conform probatoriului, în perioada cuprinsă între lunile iunie și septembrie 2026, cele patru persoane au acționat în cadrul unei grupări de criminalitate organizată în scopul obținerii de beneficii materiale din comercializarea de droguri de risc, respectiv canabis.
Astfel, sub coordonarea și împreună cu inculpatul în vârstă de 43 de ani, lider al grupului infracțional organizat, membrii au procurat, din Cehia, diferite cantități de semințe de canabis. Acestea au fost introduse în țară pe cale aeriană, prin intermediul unei firme de curierat, pentru a le cultiva.
Ulterior, aceștia au înființat și îngrijit, pe raza comunei Singureni din județul Giurgiu, mai multe culturi de canabis, in-door, pentru a le vinde.
Tot marți, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Întrebat de un jurnalist, în Biroul Oval, de ce Kim Jong Un nu a răspuns încercărilor sale de a relua contactul diplomatic, Trump a răspuns: „A făcut-o”, fără să ofere însă detalii despre mesajul liderului de la Phenian, titrează Reuters.
Casa Albă și misiunea Coreei de Nord la Organizația Națiunilor Unite nu au oferit imediat un punct de vedere.
Relația dintre Donald Trump și Kim Jong Un a fost una dintre temele centrale ale primului mandat al președintelui american. Cei doi lideri s-au întâlnit în cadrul unor summituri în 2018 și 2019 și au făcut schimb de scrisori, însă negocierile privind programul nuclear nord-coreean au eșuat ulterior.
Trump a semnalat în repetate rânduri că este interesat de reluarea diplomației directe cu liderul nord-coreean.
„Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect”, a declarat Trump luni. Președintele american a adăugat: „Eu îl înțeleg. El mă înțelege.”
Declarațiile vin într-un moment în care Coreea de Nord și-a consolidat considerabil relațiile cu Rusia și China.
Cu o zi înainte, Trump a ordonat Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare comune desfășurate împreună cu Coreea de Sud.
Președintele american a invocat costurile acestor exerciții și faptul că Seulul a refuzat să participe la acțiuni împotriva Iranului. Coreea de Nord consideră de mult timp exercițiile militare americano-sud-coreene drept pregătiri pentru o eventuală intervenție militară împotriva sa.
Trump a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, că exercițiile sunt costisitoare și transmit un semnal „inadecvat și ostil” unei țări pe care a descris-o drept „neamenințătoare și respectuoasă” în perioada în care el a fost președinte.
De la ultima întâlnire dintre Trump și Kim, în 2019, Coreea de Nord și Rusia și-au aprofundat semnificativ cooperarea.
Militari nord-coreeni au participat la luptele alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei, iar autoritățile de la Kiev au afirmat recent că rachete produse în Coreea de Nord au fost utilizate într-un atac balistic rusesc asupra unei uzine siderurgice din regiunea Zaporojie.
Administrația Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit de Phenian Moscovei.
În același timp, Coreea de Nord menține relații strânse cu China, ceea ce îi oferă lui Kim Jong Un o poziție mai puternică decât în timpul summitului cu Trump din 2019.
Analiștii consideră că o nouă întâlnire între Donald Trump și Kim Jong Un nu este exclusă, chiar dacă Phenianul nu s-a grăbit să răspundă public inițiativelor președintelui american.
Victor Cha, directorul programului pentru Coreea de la Center for Strategic and International Studies, consideră că Phenianul ar putea prefera să aștepte înainte de a reacționa oficial.
Andrew Yeo, cercetător la Brookings Institution, susține însă că o întâlnire ar putea fi în avantajul lui Kim Jong Un, inclusiv din perspectiva statutului internațional.
„Pentru Kim este vorba despre reputație. Este vorba despre întâlnirea din nou cu președintele SUA și despre reputație și statut”, a explicat Yeo.
Un nou summit Trump-Kim ar reprezenta o reluare spectaculoasă a diplomației directe dintre Washington și Phenian, însă rămâne neclar dacă eventualele negocieri ar putea conduce la progrese privind programul nuclear al Coreei de Nord.

O meta-analiză publicată în JAMA Dermatology arată că persoanele care au avut de-a lungul vieții arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe prezintă un risc mai mare de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat, una dintre cele mai frecvente forme de cancer de piele, scrie Science Alert.
Cercetătorii au analizat 17 studii, care au inclus în total peste 321.000 de persoane, pentru a evalua legătura dintre istoricul arsurilor solare și apariția carcinomului spinocelular cutanat.
Potrivit analizei, persoanele care au avut o frecvență moderată de arsuri solare dureroase, cu bășici sau severe au prezentat cu 51% mai multe șanse de a dezvolta carcinom spinocelular cutanat comparativ cu cele care nu au avut astfel de arsuri.
În cazul persoanelor cu o frecvență ridicată a arsurilor solare severe, șansele au fost cu 69% mai mari.
Cercetătorii atrag atenția în special asupra arsurilor solare suferite în copilărie. În unele dintre datele analizate, arsurile severe și frecvente din primii ani de viață au fost asociate cu un risc de până la trei ori mai mare de carcinom spinocelular cutanat.
Expunerea la radiațiile ultraviolete poate deteriora ADN-ul celulelor pielii. Chiar dacă senzația de usturime și roșeața dispar după vindecarea arsurii solare, modificările produse la nivel celular pot persista.
În procesul de reparare a ADN-ului pot apărea erori. În timp, aceste mutații se pot acumula și pot contribui la apariția cancerului de piele.
Dermatologii subliniază că cei mici sunt mai vulnerabili la efectele expunerii la soare, iar utilizarea inconsistentă a metodelor de protecție poate crește riscul.
Autorii meta-analizei precizează că legătura dintre expunerea la radiații ultraviolete și carcinomul spinocelular este deja bine documentată. Mai dificil de stabilit este impactul exact al arsurilor solare, deoarece persoanele care suferă frecvent arsuri pot avea, în același timp, și o expunere generală mai mare la soare.
Studiul a luat în calcul, acolo unde datele au permis, factori precum vârsta, sexul, culoarea pielii și sensibilitatea pielii la soare. Totuși, cercetătorii avertizează că nivelul de certitudine al dovezilor rămâne scăzut, inclusiv din cauza faptului că participanții au fost nevoiți să își amintească arsurile solare suferite cu mulți ani în urmă.
Alte meta-analize au identificat asocieri similare între arsurile solare și alte tipuri de cancer de piele, inclusiv melanomul și carcinomul bazocelular.
Specialiștii recomandă evitarea expunerii prelungite la soare, în special în intervalele în care radiațiile ultraviolete sunt intense. Hainele care acoperă pielea, pălăriile, statul la umbră și utilizarea cremei de protecție solară pot reduce expunerea la radiații UV.
De asemenea, este recomandată evitarea solarului și a altor surse artificiale de radiații ultraviolete.
Arsurile solare din trecut nu mai pot fi eliminate, însă reducerea expunerii excesive la soare poate contribui la prevenirea unor noi leziuni ale pielii. Cercetătorii subliniază că protecția solară este deosebit de importantă în cazul copiilor și adolescenților.

Meciul, disputat în Bănie, a început cu un gol rapid al oaspeților. În minutul 7, Pîrvu a finalizat din interiorul careului și a adus-o pe FC Argeș în avantaj, notează ProSport.
Universitatea Craiova a avut mai multe oportunități de a înscrie. În minutul 26, Baiaram a pătruns în careu din partea stângă, dar șutul său la colțul lung nu a prins ținta. Două minute mai târziu, Cicâldău ratează din nou.
Cea mai mare ocazie a gazdelor a venit în minutul 74. Baiaram a șutat de la marginea careului, la colțul lung, însă balonul a lovit bara.
În urma meciului, FC Argeș urcă pe prima poziție în clasament, adunând 9 puncte după 4 etape . De cealaltă parte, Craiova rămâne pe locul 6, cu 6 puncte acumulate.
Universitatea Craiova
Antrenor: Filipe Coelho
3-4-3: R. Sava – Romanchuk, Ad. Rus, Screciu – Teles, Anzor, Cicâldău, Bancu – D. Matei, Elisor, Baiaram
FC Argeș
Antrenor: Bogdan Andone
4-3-3: Căbuz – C. Tofan, M. Tudose, Garutti, Sadriu – Borța, Sierra, Rață – Y. Pîrvu, Luvambo, Moldoveanu

Călin Georgescu a transmis duminică, 9 august, un mesaj, la 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul.
În mesaj, Georgescu îl prezintă pe Mihai Viteazul drept primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor. Apoi a amintit de uciderea acestuia, în 9 august 1601: „Mihai Viteazul, apărător al Ortodoxiei, a fost ucis mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii. Nu doar voievodul devenise un pericol în calea intereselor Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor”.
În mesajul său, Georgescu a făcut o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic de la începutul secolului al XVII-lea și ceea ce el numește astăzi „globaliști anticreștini”.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a scris Călin Georgescu pe rețeaua de socializare.
„Mihai Viteazul ne-a arătat ce pot înfăptui românii atunci când sunt uniți; Sfânta Evanghelie din duminica aceasta ne arată de unde vine puterea de a rămâne astfel: dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post. Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”, a adăugat el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, care a reafirmat sprijinul ferm al Regatului Unit pentru Ucraina.
Vizita are loc la o zi după unul dintre cele mai grave atacuri rusești asupra capitalei ucrainene din ultimele luni.
Președintele Volodimir Zelenski l-a primit pe 5 august, la Kiev, pe noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, aflat în prima sa vizită oficială în Ucraina de la preluarea mandatului.
Întâlnirea a avut loc la doar o zi după un atac masiv lansat de Rusia cu rachete balistice și drone asupra Kievului și regiunii înconjurătoare.
Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 17 persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite.
În cadrul discuțiilor, Zelenski l-a informat pe oficialul britanic despre consecințele atacului și a avertizat că Rusia intenționează să își crească semnificativ producția de rachete balistice până la începutul iernii.
Cei doi au analizat modalitățile prin care Regatul Unit poate contribui la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, atât prin cooperare bilaterală, cât și în cadrul inițiativelor internaționale. Discuțiile au vizat continuarea livrărilor de echipamente militare esențiale și protejarea orașelor ucrainene împotriva atacurilor cu rachete.
Un alt subiect abordat a fost extinderea cooperării în domeniul producției de armament.
Zelenski și Streeting au discutat despre posibilitatea producerii în comun a unor sisteme de armament, precum și despre înăsprirea sancțiunilor împotriva companiilor ruse implicate în fabricarea rachetelor balistice.
„Regatul Unit și Ucraina au ambele capacități puternice, dovedite în război. Tot ceea ce slăbește mașina de război a Rusiei și dependența acesteia de teroarea balistică este important”, a transmis Zelenski într-un mesaj publicat pe Telegram.
Președintele ucrainean a mulțumit regelui Charles al III-lea, premierului britanic Andy Burnham și poporului britanic pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse.
La rândul său, Wes Streeting a declarat, într-un interviu acordat ITV News, că el și noul prim-ministru britanic au dorit ca această vizită să transmită un mesaj clar privind angajamentul Londrei față de Ucraina.
„Am considerat că este important să demonstrăm încă de la început sprijinul neclintit și fără echivoc pe care acest guvern îl oferă Ucrainei”, a afirmat oficialul britanic.
Streeting a adăugat că Marea Britanie își menține sprijinul deoarece Ucraina „luptă pentru libertatea și democrația pe care și noi le prețuim”.
Vizita are loc la scurt timp după instalarea noului guvern de la Londra, condus de premierul Andy Burnham, care a preluat funcția pe 20 iulie și a transmis că Regatul Unit va continua să fie unul dintre cei mai importanți aliați ai Ucrainei în războiul cu Rusia.

Cele mai multe înscrieri sunt pentru evaluarea competențelor de comunicare în limba română, unde vor participa peste 5.500 de candidați Peste 33.000 de absolvenți s-au înscris la sesiunea de toamnă a examenului național de Bacalaureat, care debutează luni cu probele de evaluare a competențelor, a anunțat Ministerul Educației. Primele examene, dedicate competențelor, se vor desfășura […]
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat că centrala nucleară de la Paks, singura unitate de acest tip din Ungaria, intră într-o oprire completă din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Este prima măsură de acest fel din ultimii 44 de ani. „Din cauza unei noi scăderi a nivelului apelor Dunării, una dintre cele două ultime […] Premierul ungar Peter Magyar a anunțat duminică, într-un mesaj video adresat populației, că sistemul energetic ungar funcționează în prezent stabil, însă situația de la centrala nucleară de la Paks s-a deteriorat rapid din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Din acest motiv, începând de luni, centrala nu va mai produce deloc energie.
„La ora 01:30 dimineața (duminică – n.r.)a fost oprit generatorul cu turbină încă funcțional al blocului 4 al centralei nucleare de la Paks. Se preconizează că astăzi, pentru prima dată după 44 de ani, va avea loc oprirea completă a centralei”, a spus Magyar, subliniind că nivelul Dunării la Paks a ajuns la minus 133 cm, iar la minus 134 cm va trebui oprită și unitatea rămasă în funcțiune.
El a mai afirmat că situația este una fără precedent și că „aici se întâmplă ceea ce mulți dintre noi nici nu ne-am fi putut imagina”.
„Atât apa, cât și numărul necesar de specialiști și pompe sunt disponibile pentru asigurarea răcirii necesare chiar și pe durata opririi. Aproximativ 50 de specialiști în domeniul apei lucrează alături de angajații centralei electrice pentru a asigura, în conformitate cu protocolul strict de siguranță, cantitatea necesară de apă de răcire de peste o sută de metri pe minut până la creșterea nivelului apei Dunării și până la reluarea producției de energie electrică”, a explicat Magyar.
Premierul ungar a făcut apel la solidaritate națională și la reducerea consumului de energie în orele de vârf.
Potrivit acestuia, numeroase companii mari consumatoare de energie au acceptat deja voluntar să își reducă activitatea.
„Ieri am reușit deja să economisim sau să reprogramăm o cantitate de energie echivalentă cu producția pierdută a unui bloc de la centrala de la Paks”, a afirmat acesta.
„Concetățeni, ne așteaptă cele mai critice cinci zile. Mâine, centrala electrică de la Paks nu va mai produce deloc energie, iar urmează zilele cele mai caniculare, cu temperaturi de 40 de grade. Rețeaua noastră de energie electrică, serviciile publice și, bineînțeles, noi înșine vom fi supuși unei presiuni enorme. (…) Vă rog ca, începând de luni, să folosim energia electrică cu și mai multă chibzuință în intervalul orar deja cunoscut, între orele 17:00 și 22:00, și în special între orele 18:00 și 21:00 ”, a spus Magyar.
Premierul a anunțat că Grupul de lucru pentru protecție urmează să decidă în cursul zilei de astăzi dacă vor fi introduse restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi.
„Pe baza datelor actuale privind consumul, producția, importurile și nivelul apei, va decide dacă va fi necesar să se impună, începând de mâine, restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi. Decretul guvernamental necesar pentru reducerea consumului obligatoriu și impunerea acestuia a intrat în vigoare ieri și îl vom aplica dacă va fi necesar”, a explicat Magyar.
El a precizat că pe fondul secetei severe, în câteva sute de localități au fost introduse restricții de apă, inclusiv interdicții de udare, iar autoritățile folosesc cisterne ale armatei și distribuie apă potabilă acolo unde este necesar.
