Login
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
Nicușor Dan a explicat că reuniunea urmărește să pună mai bine în valoare potențialul regiunii Carpaților și să apropie statele din această zonă.
„E un summit care încearcă să valorizeze regiunea carpatică și e important pentru noi din mai multe perspective. În primul rând, să construim relațiile de vecinătate. Evident că ne interesează minoritatea românească de aici. Cu cât suntem mai bine conectați, cu atât ei vor fi mai aproape și vor putea să-și exprime identitatea”, a declarat Nicușor Dan, înaintea summitului.
Președintele a subliniat și componenta economică a cooperării între statele din regiunea Carpaților.
„Iar apoi e un interes evident economic, pentru că în economie tot timpul contează dimensiunea. Și, cu cât reușim să conectăm aceste țări din regiune într-o chestiune mai mare, care să atragă investiții și forme de afaceri de genul acesta, cu atât toată lumea va profita economic”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre oportunitățile turistice ale zonei Carpaților din România, menționând că sâmbătă dimineață va participa, la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, la „Via Transilvanica Business Fest”.
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică are loc în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan fiind invitat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Inițiativa reunește țările traversate de Munții Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Obiectivele includ valorificarea potențialului economic al regiunii, atragerea investițiilor, protejarea patrimoniului cultural și natural și consolidarea cooperării regionale.
În marja summitului sunt programate Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor, reuniuni ale autorităților locale și întâlniri dedicate cooperării culturale și conservării naturii.
Managerul de operațiuni al Avalon Shipping, companie ucraineană de transport și servicii maritime cu sediul la Galați, a anunțat miercuri că aproximativ 13 nave așteaptă să iasă din Canalul Sulina. Într-o postare pe LinkedIn, Katerina Kononenko a precizat că acestea se află la Mila 36, unde sunt efectuate formalitățile necesare înainte de ieșirea din canal.
Avalon Shipping operează pe Canalul Sulina și în porturile dunărene, inclusiv în porturile ucrainene Reni și Izmail.
Potrivit managerului, în zona Tulcea pot staționa numai șase nave, iar celelalte sunt nevoite să aștepte în zona Ceatal, unul dintre punctele de bifurcație a Dunării în Delta Dunării.
„Cu cât lăsăm mai multe nave să intre în canal, cu atât mai multe nave vor trebui să iasă. Iar acum problema începe să afecteze nu doar intrarea, ci și ieșirea”, a explicat aceasta.
Aglomerația a făcut ca timpul necesar pentru ieșirea din Canalul Sulina să crească de la aproximativ o zi la 3-4 zile.
Kononenko estimează că numărul navelor care așteaptă să iasă din canal va continua să crească. „Cred că acest număr va continua să crească. Recomand să urmăriți cu atenție prognoza meteo din regiune”, a transmis managerul.
Problemele de la ieșire se adaugă cozilor deja existente la intrarea pe Canalul Sulina. La începutul acestei săptămâni, aproximativ 80 de nave așteptau în zonă, iar pentru cele care se îndreptau spre porturile ucrainene timpul de așteptare ajunsese între 14 și 17 zile. Pentru porturile românești, estimarea era de 3-5 zile.
Aglomerația de pe Canalul Sulina are efecte și asupra costurilor transportului cerealelor din porturile ucrainene de la Dunăre. Deficitul de nave disponibile și timpii mai mari de așteptare au condus, implicit, la creșterea tarifelor de transport.
Într-o singură săptămână, tarifele pe rutele scurte către porturile de la Marea Marmara și coasta de est a Greciei au crescut cu aproximativ 10 dolari pe tonă. Pe rutele mai lungi, către estul Mediteranei, Italia și porturile mediteraneene ale Spaniei, creșterea a fost de aproximativ 20–25 de dolari pe tonă, potrivit analiștilor pieței agricole de la ASAP Agri.
Și transportul cu barjele s-a scumpit cu aproximativ 5 euro pe tonă. Pentru transportul porumbului de pe Dunăre până în Egipt, navlul – tariful plătit pentru transportul mărfii cu nava – s-a apropiat la începutul lunii septembrie de 100 de dolari pe tonă. Cu numai câteva săptămâni înainte, la jumătatea lunii august, tariful era de aproximativ 68-69 de dolari pe tonă.
Canalul Sulina este una dintre principalele căi de navigație care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit serviciului diplomatic al Uniunii Europene, menținerea rutelor de export este esențială pentru Ucraina, unde încetinirea livrărilor externe duce la acumularea cerealelor în plin sezon de recoltare. Până în octombrie, peste 9 milioane de tone de cereale ar putea rămâne fără spații adecvate de depozitare.
Ucraina susține că militarii nord-coreeni ar putea fi desfășurați în regiunile de graniță ale Rusiei pentru a înlocui trupele rusești staționate acolo. Măsura ar permite Moscovei să transfere mii de militari către sectoarele active ale frontului ucrainean.
Bohdan Nahaylo, redactor-șef al Kyiv Post, a declarat pentru TVP World că Rusia are nevoie urgentă de efective suplimentare și că Moscova ar fi dispusă să accepte sprijinul Coreei de Nord în acest scop.
Potrivit jurnalistului, faptul că Rusia ia în calcul retragerea unor militari din alte regiuni de frontieră reprezintă un indiciu al unei lipse dramatice de personal pe frontul din Ucraina.
„Au nevoie de forță de muncă”, a explicat Nahaylo, referindu-se la posibilitatea ca militarii nord-coreeni să preia unele dintre misiunile îndeplinite în prezent de trupele ruse.
Serhiy Bratchuk, purtător de cuvânt al Armatei Voluntarilor Ucraineni, a estimat luni, într-o intervenție televizată, că Rusia ar putea transfera între 15.000 și 20.000 de militari apți de luptă din regiunile de frontieră către sectoarele mai active ale frontului, dacă aceștia ar fi înlocuiți de soldați nord-coreeni.
Lipsa de personal ar fi influențat inclusiv modul în care armata rusă încearcă să avanseze pe frontul din Ucraina.
Potrivit lui Nahaylo, forțele ruse ar fi renunțat în anumite zone la atacurile de amploare și încearcă să înainteze folosind grupuri foarte mici, formate din trei sau patru militari.
Strategia ar urmări să facă mai dificilă detectarea trupelor ruse de către militarii ucraineni.
„În locul atacurilor în masă, încearcă acum să străpungă liniile ucrainene cu grupuri de trei sau patru luptători, pentru a le face mai greu de observat”, a declarat jurnalistul.
În opinia sa, schimbarea tacticii indică dificultățile întâmpinate de Rusia în încercarea de a obține progrese semnificative pe linia frontului.
Ucraina a susținut în această săptămână că până la 50.000 de militari nord-coreeni ar putea fi desfășurați în Rusia, inclusiv pentru a contribui la înlocuirea trupelor ruse din anumite regiuni de frontieră.
O eventuală desfășurare a militarilor nord-coreeni ar permite Moscovei să redistribuie o parte dintre propriile efective către zonele în care luptele sunt mai intense.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară, iar Phenianul a oferit anterior sprijin Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
În același timp, Nahaylo avertizează că Rusia s-ar baza tot mai mult pe rachete balistice și ar pregăti atacuri cu rază lungă de acțiune pentru perioada de iarnă.
Moscova ar urmări astfel să pună presiune suplimentară asupra Ucrainei prin atacuri asupra infrastructurii și a altor obiective de la distanță.
Ucraina încearcă, la rândul său, să-și dezvolte propriile capacități de lovire la distanță, inclusiv rachete balistice, pentru a putea răspunde atacurilor rusești.
„Ucrainenii au fost subestimați acum un an, acum doi ani. Orice este posibil”, a declarat Nahaylo.
Demonstrațiile la nivel național au fost inițiate de mișcarea civică Comitetul pentru Apărarea Democrației și s-au desfășurat în 22 de orașe, printre care și mari metropole precum Varșovia, Cracovia și Gdańsk, relatează TVP World.
Organizatorii au transmis că manifestațiile au avut ca scop exprimarea solidarității față de ucraineni și alte minorități care se confruntă cu violență și discriminare.
Participanții la proteste au primit autocolante cu mesajul „Nu fi indiferent”. Aceștia au fost încurajați să le lipească pe ușile magazinelor, la sediile firmelor sau pe mașini, pentru a transmite ucrainenilor că pot găsi sprijin și că se pot simți în siguranță în acele locuri.
Protestele au avut loc și după ce mai multe acte de violență împotriva ucrainenilor s-au petrecut. La Gdynia, un bărbat în vârstă de 76 de ani a lovit o femeie ucraineană cu bastonul în cap, după care a fugit. Acesta a fost reținut ulterior, notează Kyiv Post.
De asemenea, la Wroclaw, trei persoane au bătut o femeie ucraineană în vârstă de 20 de ani și partenerul acesteia, în vârstă de 21 de ani.
Polonia a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei după declanșarea invaziei ruse la scară largă în 2022. Varșovia a oferit ajutor militar și umanitar și a găzduit aproape un milion de persoane care au fugit din calea războiului.
Cu toate acestea, în ultimii ani, relația Varșovia – Kiev s-a răcit din cauza interpretărilor diferite asupra privind activitatea Armatei Insurecționale Ucrainene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Organizația ucraineană este responsabilă de Masacrul din Volinia, în urma căruia 100.000 de polonezi au fost uciși.
În plus, numărul infracțiunilor motivate de ură împotriva ucrainenilor este în creștere. Poliția poloneză a primit 180 de sesizări, cu peste 30% mai multe decât în aceeași perioadă a anului precedent, notează The Kyiv Independent.
Radio Vocea Americii va relua emisiunile în limba ucraineană, iar o parte dintre angajații Serviciului ucrainean se vor întoarce la muncă, după ce conducerea instituției a decis reactivarea programului, relatează Kyiv Independent.
Anunțul vine în contextul în care Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei și își intensifică războiul informațional.
Anunțul a fost făcut de Ruslan Petrychka, șeful Serviciului ucrainean al postului, care a precizat că echipa a început deja pregătirile pentru reluarea emisiunilor în cursul săptămânii viitoare.
„Este o decizie foarte importantă, mai ales acum, când Rusia bombardează zilnic Kievul și alte orașe ucrainene, ucide civili și continuă campaniile de propagandă și dezinformare împotriva Ucrainei”, a transmis Petrychka.
Acesta a adăugat că relansarea Serviciului ucrainean confirmă importanța strategică a emisiunilor în limba ucraineană pentru misiunea Vocea Americii și și-a exprimat speranța că și alți jurnaliști vor fi rechemați la lucru în perioada următoare.
Deși rămâne șeful Serviciului ucrainean, Petrychka se află în continuare în concediu administrativ și a precizat că nu poate oferi detalii despre decizia conducerii sau despre amploarea reluării activității.
Vocea Americii funcționează sub autoritatea U.S. Agency for Global Media (USAGM), instituție care a fost vizată în 2025 de măsurile administrației președintelui Donald Trump de reducere a dimensiunii mai multor agenții federale.
În urma acelor decizii, activitatea VOA a fost restrânsă semnificativ, iar numeroși angajați au fost trimiși în concediu administrativ.
Fondată în 1942 pentru a combate propaganda din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Voice of America este una dintre cele mai cunoscute instituții media finanțate de guvernul american.
Înaintea reducerilor de personal, transmitea în 49 de limbi și ajungea la o audiență estimată la peste 360 de milioane de oameni din întreaga lume.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, care a reafirmat sprijinul ferm al Regatului Unit pentru Ucraina.
Vizita are loc la o zi după unul dintre cele mai grave atacuri rusești asupra capitalei ucrainene din ultimele luni.
Președintele Volodimir Zelenski l-a primit pe 5 august, la Kiev, pe noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, aflat în prima sa vizită oficială în Ucraina de la preluarea mandatului.
Întâlnirea a avut loc la doar o zi după un atac masiv lansat de Rusia cu rachete balistice și drone asupra Kievului și regiunii înconjurătoare.
Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 17 persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite.
În cadrul discuțiilor, Zelenski l-a informat pe oficialul britanic despre consecințele atacului și a avertizat că Rusia intenționează să își crească semnificativ producția de rachete balistice până la începutul iernii.
Cei doi au analizat modalitățile prin care Regatul Unit poate contribui la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, atât prin cooperare bilaterală, cât și în cadrul inițiativelor internaționale. Discuțiile au vizat continuarea livrărilor de echipamente militare esențiale și protejarea orașelor ucrainene împotriva atacurilor cu rachete.
Un alt subiect abordat a fost extinderea cooperării în domeniul producției de armament.
Zelenski și Streeting au discutat despre posibilitatea producerii în comun a unor sisteme de armament, precum și despre înăsprirea sancțiunilor împotriva companiilor ruse implicate în fabricarea rachetelor balistice.
„Regatul Unit și Ucraina au ambele capacități puternice, dovedite în război. Tot ceea ce slăbește mașina de război a Rusiei și dependența acesteia de teroarea balistică este important”, a transmis Zelenski într-un mesaj publicat pe Telegram.
Președintele ucrainean a mulțumit regelui Charles al III-lea, premierului britanic Andy Burnham și poporului britanic pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse.
La rândul său, Wes Streeting a declarat, într-un interviu acordat ITV News, că el și noul prim-ministru britanic au dorit ca această vizită să transmită un mesaj clar privind angajamentul Londrei față de Ucraina.
„Am considerat că este important să demonstrăm încă de la început sprijinul neclintit și fără echivoc pe care acest guvern îl oferă Ucrainei”, a afirmat oficialul britanic.
Streeting a adăugat că Marea Britanie își menține sprijinul deoarece Ucraina „luptă pentru libertatea și democrația pe care și noi le prețuim”.
Vizita are loc la scurt timp după instalarea noului guvern de la Londra, condus de premierul Andy Burnham, care a preluat funcția pe 20 iulie și a transmis că Regatul Unit va continua să fie unul dintre cei mai importanți aliați ai Ucrainei în războiul cu Rusia.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, afirmă că Rusia își dezvoltă tot mai mult capacitățile de producție pentru arme balistice, în contextul intensificării atacurilor asupra teritoriului ucrainean. Potrivit liderului de la Kiev, în ultima săptămână 16 regiuni din Ucraina au fost vizate de atacuri rusești, iar aproximativ 1.500 de obiective au fost avariate, inclusiv sute de clădiri […] 
Forțele armate ucrainene au anunțat că au efectuat atacuri asupra unei rafinării de petrol și a bazei aeriene militare Engels din regiunea Saratov, în sud-vestul Rusiei. Potrivit Statului Major General al armatei ucrainene, loviturile au provocat incendii la ambele obiective vizate. De asemenea, Kievul afirmă că a atacat și un depozit petrolier din regiunea Kaluga, […] 
Ucraina participă pentru prima dată la intervențiile organizate prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Un contingent format din 70 de pompieri a plecat în Franța pentru a sprijini autoritățile în lupta cu incendiile de vegetație care afectează sud-vestul țării, în apropiere de Bordeaux. Mai multe state din sudul Europei, inclusiv Franța, Spania, Italia […] 
Cel puțin zece persoane au murit, iar alte zeci au fost rănite în urma unui atac aerian de amploare lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de vineri spre sâmbătă. Potrivit autorităților ucrainene, Kievul și regiunea din jurul capitalei Ucrainei au suferit cele mai grave pagube. Atacul are loc într-un context în care Rusia și […] Forțele de Apărare ale Ucrainei au lansat noi atacuri asupra unor obiective din Rusia, vizând trei centre logistice, un terminal maritim din regiunea Krasnodar, o rafinărie din regiunea Volgograd și infrastructură din Marea Azov.
Anunțul a fost făcut vineri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care susține că operațiunile fac parte din strategia de reducere a resurselor folosite de armata rusească.
Potrivit agenției Ukrinform, Volodimir Zelenski a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook, că atacurile au vizat obiective aflate la sute de kilometri de linia frontului.
„În special, astăzi s-au întreprins acțiuni împotriva a trei centre logistice din diferite regiuni ale Federației Ruse – în Sarapul, Kazan și Volgograd, la distanțe cuprinse între aproximativ 500 și aproape 1.300 de kilometri. În regiunea Krasnodar, a fost lovit un terminal maritim. Instalația se află la aproximativ 270 de kilometri de linia frontului. De asemenea, la aproape 480 de kilometri de linia de contact, a fost lovită o rafinărie de petrol din regiunea Volgograd. Au avut loc, de asemenea, lovituri reușite în Marea Azov”, a declarat Zelenski.
Liderul ucrainean a mai spus că aceste operațiuni fac parte dintr-un plan de lovituri la distanță, „menit să priveze mașina de război rusă de resursele sale.”
„Ne protejăm poporul și vom continua să acționăm după cum este necesar pentru a obține pacea. Mulțumesc tuturor luptătorilor noștri care obțin aceste rezultate precise și importante pentru Ucraina”, a subliniat Zelenski.
Potrivit informațiilor prezentate anterior de autoritățile ucrainene, în urma unuia dintre atacuri a izbucnit un incendiu la centrul logistic Wildberries din Volgograd. Acesta este al 11-lea atac raportat asupra terminalelor logistice ale companiei Wildberries începând cu 18 iulie.
Totodată, autoritățile ucrainene susțin că a fost vizată și rafinăria de petrol Lukoil-Volgogradneftepererabotka.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat, de asemenea, că infrastructura portului Taman, din regiunea Krasnodar, a fost afectată în urma atacului și că la terminalul maritim s-a produs un incendiu de proporții.
Revista presei