Login
Aparatul de zbor a apărut în urma unei colaborări între Universitatea Politehnică din Florida, Poliția din campus și o companie aerospațială suedeză numită Jetson. Potrivit Futurism, aparatul de zbor se numește „Astro” și poate transporta un singur polițist într-o cabină extrem de înghesuită.
Aparatul numit inițial „Jetson ONE” este un vehicul electric cu decolare și aterizare verticală. Este vopsit în culorile alb și negru, are însemnele poliției și este dotat cu echipamente de lumini.
Jurnaliștii americani susțin că Astro a costat universitatea 150.000 de dolari. Aparatul cântărește aproximativ 70 de kilograme, fără baterie sau pilot. Autonomia de zbor este extrem de redusă, doar 20 de minute, iar viteza maximă trece de 100 km/h. Reprezentanții au făcut o demonstrație de zbor deși aparatul nu a primit încă aprobarea oficială din partea Administrației Federale a Aviației (FAA).
Florida Polytechnic University’s police department in Lakeland has unveiled Astro, a single-seat Jetson ONE electric aircraft that takes off and lands vertically, with a software-limited top speed of 63 mph. The university says it is the first US law enforcement agency to add an eVTOL, with plans for campus patrols, missing-person searches and storm response. Astro still needs FAA approval before it can fly official police missions.
— Interesting Engineering (@IntEngineering) October 22, 2026
Scepticii spun că aparatul nu are un viitor având în vedere autonomia scăzută și capacitatea limitată de transport. De asemenea, ei spun că investiția nu se justifică înr-un campus studențesc precum cel din Florida unde infracționalitatea este foarte scăzută.
De aceea, demonstrația de zbor a fost urmată de un val de ironii pe rețelele de socializare. Unii au pus că este o dronă mai mare, alții au comparat aparatul cu un proiect eșuat al armatei americane din anii 50, în timp ce un utilizator a spus că în sfârșit se aplică zicala „când o zbura porcul”.
Norvegia se pregătește să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, după ce guvernul a anunțat luni că finalizează legislația care urmează să fie trimisă Parlamentului până la sfârșitul acestui an, informează Reuters.
Inițial, jocurile online și serviciile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții largi. Acum însă, guvernul a decis să evalueze platformele în funcție de riscurile pe care le pot reprezenta pentru copii.
„[Acest lucru] include totul, de la expunerea la conținut dăunător și funcții care creează dependență până la marketing ilegal și contacte nedorite din partea unor străini”, a declarat în comunicat Lene Vaagslid, ministrul pentru Copii și Familii, potrivit sursei citate.
Ministerul a definit apoi ceea ce a numit „platforme dăunătoare” ca fiind „rețelele sociale care, prin designul, funcționalitățile sau conținutul lor, prezintă un risc pentru dezvoltarea emoțională, cognitivă sau fizică a copiilor sau pentru siguranța acestora”.
„Guvernul consideră că platforme precum TikTok, Roblox și Snapchat vor intra sub incidența legii”, se menționează în comunicat, mai notează Reuters.
Pe de altă parte, ministerul a precizat că tinerii vor avea în continuare acces la serviciile de mesagerie și la jocurile considerate inofensive.
Informația vine în contextul în care mai multe țări europene încearcă să limiteze utilizarea rețelelor sociale de către copii.
În decembrie 2025, Australia a fost prima țară din lume care a impus interdicții privind utilizarea rețelelor sociale de către copiii cu vârste sub 16 ani. Interdicțiile introduse de autoritățile din Australia vizează aplicații precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat și YouTube.
Agenții OpenAI au încercat să obțină informații de la „guverne, universități, agenții publice și alte instituții” prin mijloace uneori extreme, a declarat compania.
Deși o parte din activitate s-a datorat pur și simplu instrumentelor care lucrau pentru a găsi „surse autorizate de informații publice”, o parte a mers dincolo de acestea.
Potrivit BBC, o astfel de activitate a dus la cel puțin 53 de incidente în care un agent OpenAI a preluat o imagine din activitatea utilizatorului ChatGPT și a transferat-o în altă parte.
Compania a declarat că, în fiecare caz în care o imagine a utilizatorului a fost utilizată și transferată de un agent de inteligență artificială, utilizatorul a permis companiei să antreneze modele folosind datele sale.
Cu toate acestea, OpenAI a recunoscut că „aceasta nu este o utilizare adecvată a acestor date”.
Compania a adăugat că scurgerea de imagini ale utilizatorilor a avut loc înainte de a fi implementate noi măsuri de siguranță privind antrenamentul inteligenței artificiale. Mai mult, a anunțat că depune eforturi pentru a elimina toate imaginile utilizatorilor transferate către terți.
OpenAI a indicat vineri că software-ul său ar fi putut eluda anumite controale de securitate ale site-urilor afectate. Totuși, acest lucru nu înseamnă neapărat că fiecare incident a dus la o încălcare semnificativă a securității, potrivit sursei citate.
OpenAI a declarat că a descoperit incidentele în timpul unei anchete care a început după ce a aflat că modelele sale de inteligență artificială au piratat platforma de inteligență artificială Hugging Face.
Mai mult, dezvăluirile de vineri vin la doar câteva zile după ce prim-ministrul australian Anthony Albanese a declarat că OpenAI a accesat fișiere private de pe site-ul web al schemei sale de asistență medicală administrate de guvern, Medicare.
Decizia vine după o perioadă în care progresele rapide ale AI în matematică au stârnit atât interes, cât și controverse în comunitatea de specialitate. OpenAI spune că un nou model intern, a cărui instruire a început pe 28 august, a rezolvat peste 100 de probleme matematice deschise, din mai multe domenii. Compania afirmă că ritmul progresului a determinat discuții interne privind modul în care astfel de rezultate ar trebui prezentate și evaluate de comunitatea științifică.
Printre problemele menționate de OpenAI se află Navier–Stokes, una dintre cele șapte probleme ale Premiului Millennium, considerate de specialiști cele mai dificile probleme din matematică. Problema privește ecuațiile care descriu mișcarea fluidelor și încearcă să stabilească dacă soluțiile pornite de la condiții inițiale regulate rămân regulate sau pot dezvolta o singularitate într-un timp finit.
OpenAI a anunțat pe 8 septembrie că sistemul său a găsit o demonstrație pentru această problemă. Potrivit companiei, demonstrația a fost obținută în aproximativ 88 de ore de lucru ale unor agenți AI și apoi formalizată și verificată cu ajutorul sistemului de verificare matematică Lean. OpenAI a precizat că nu intenționează să revendice premiul de un milion de dolari asociat problemei.
Rezultatul a fost însă însoțit de controverse privind atribuirea și posibila influență a unor cercetări realizate înainte de anunțul OpenAI. Matematicianul Tristan Buckmaster de la New York University și Levent Alpöge, matematician la Anthropic, lucraseră în paralel la o problemă înrudită. Buckmaster a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca cercetările sale să fi influențat rezultatul obținut de OpenAI.
OpenAI a respins această posibilitate și a spus, după o investigație internă, că sistemul nu a avut acces la datele private ale lui Buckmaster și că cercetările celor două proiecte diferă semnificativ. Compania a precizat că, în cazul lucrării lui Buckmaster și Alpöge, era vorba despre ecuațiile Euler cu forțare externă, în timp ce demonstrația prezentată de OpenAI tratează cazul Navier–Stokes fără forțare externă.
Pe fondul acestor evoluții, OpenAI spune că noul grup consultativ va avea rolul de a ajuta compania să evalueze importanța rezultatelor matematice produse de AI, să stabilească modalități adecvate de comunicare și să țină cont de standardele academice și profesionale ale domeniului.
Grupul este găzduit de Institutul pentru Studii Avansate, de la Princeton, SUA, și are inițial nouă membri, între care François Charles, Camillo De Lellis, Timothy Gowers, Martin Hairer, Nikhil Srivastava, Ulrike Tillmann, Ravi Vakil, Edward Witten și Melanie Matchett Wood.
OpenAI afirmă că grupul va funcționa independent. Membrii săi nu vor fi plătiți de companie și vor putea formula inclusiv recomandări nesolicitate, precum și să facă publice recomandările lor. Grupul va putea comenta impactul OpenAI asupra matematicii și va consilia compania în privința modului în care instrumentele sale pot sprijini cercetarea și educația.
Inițiativa vine în contextul unor îngrijorări mai largi privind efectul progresului AI asupra matematicii. Un grup de matematicieni a criticat folosirea problemelor deschise drept etalon pentru măsurarea progresului sistemelor AI și a cerut discuții mai ample despre atribuirea contribuțiilor, verificarea rezultatelor și impactul asupra comunității academice.
Anthropic a declarat că chatbot-ul său Claude conduce acum mai mult de un sfert din activitatea sa de cercetare și dezvoltare. De asemenea, colaborează cu personal uman la peste 90% din sarcini.
Compania a declarat că publică informațiile pentru a oferi publicului, terților și guvernelor „o mai bună vizibilitate asupra ritmului dezvoltării inteligenței artificiale”, în contextul în care lumea „ia în considerare încetinirea” ritmului acesteia, conform Euronews.
CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a cerut luna aceasta încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale. Această cerere a venit din cauza progreselor rapide ale tehnologiei, ce alimentează îngrijorările legate de pierderea locurilor de muncă, creșterea cererii de energie și impactul asupra mediului al centrelor de date.
Temerile că designerii de agenți de inteligență artificială ar putea pierde controlul asupra creațiilor lor au crescut și după ce mai multe modele de la Anthropic și OpenAI ar fi ieșit singure din mediile lor închise. Acestea au accesat internetul și au pătruns pe site-uri web și platforme.
„Modelele care își accelerează propria dezvoltare ar putea face mai dificilă înțelegerea sau controlul acestor sisteme pentru oameni”, a transmis Anthropic într-un raport.
„Prin urmare, este important să împărtășim aceste valori pentru a înțelege cât de aproape este lumea de a atinge auto-îmbunătățirea recursivă (un model care își construiește complet autonom succesorul)”, se mai arată în raportul companiei.
Un protest a avut loc joi, în San Francisco, în contextul în care oamenii își fac griji cu privire la viitorul inteligenței artificiale.
Oamenii au protestat în fața sediilor Anthropic și OpenAI, cerând companiilor de inteligență artificială să „oprească cursa inteligenței artificiale”.
Ei și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la consumul tot mai mare de energie al centrelor de date și la impactul potențial al tehnologiei asupra climei.
Uniunea Europeană aplică, din 2 august, o nouă etapă a Regulamentului privind Inteligența Artificială (AI Act), considerat prima legislație din lume dedicată reglementării utilizării sistemelor de inteligență artificială. Regulamentul, adoptat în 2024, se implementează treptat până în 2028 și stabilește norme comune pentru utilizarea sigură, transparentă și responsabilă a tehnologiilor IA în statele membre. Noile […] Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
Apple se pregătește pentru lansarea noii generații de iPhone, însă, potrivit informațiilor apărute în presa de specialitate, evenimentul din această toamnă ar putea aduce una dintre cele mai atipice strategii de lansare din ultimii ani. Deși prezentarea oficială este în continuare așteptată în luna septembrie, există indicii că nu toate modelele vor ajunge simultan în […] 
Mai multe conversații partajate din Claude, chatbotul dezvoltat de Anthropic, au fost descoperite în rezultatele Google, stârnind îngrijorări privind protecția datelor. Potrivit informațiilor apărute pe Reddit și distribuite ulterior pe alte platforme, unele dintre paginile indexate conțineau informații sensibile, inclusiv detalii despre portofele digitale, chei de acces, CV-uri și documente de companie. Până la momentul […] 
Mulți utilizatori Google Maps au observat în ultimele zile o problemă neobișnuită: liniile colorate care indică nivelul traficului au dispărut complet din aplicație. Defecțiunea afectează dispozitive cu Android, iPhone, dar și versiunea Google Maps accesată din browser, fără ca utilizatorii să poată remedia situația prin metodele obișnuite. Potrivit numeroaselor sesizări apărute online, harta nu mai […] 
Nvidia și peste 30 de companii din domeniul tehnologiei au lansat luni o alianță destinată dezvoltării unor instrumente open-source de inteligență artificială pentru apărare cibernetică, intrând astfel în dezbaterea privind siguranța modelelor AI disponibile gratuit, scrie AFP. Alianța, denumită Open Secure AI Alliance, îi are printre membrii fondatori pe Microsoft, IBM, Palantir, CrowdStrike, Cisco, Dell […] 
O vulnerabilitate de securitate descoperită în funcția „Hide My Email” a Apple ridică semne de întrebare privind protecția reală a adreselor de e-mail ale utilizatorilor, după ce un cercetător a susținut că problema poate permite identificarea adreselor ascunse. Problema a fost descoperită de Tyler Murphy, cofondator al EasyOptOuts, care a raportat vulnerabilitatea către Apple în […] 
OpenAI lucrează la o schimbare majoră pentru ChatGPT, care ar urma să fie transformat dintr-un chatbot într-o „super aplicație” cu funcții multiple integrate. Informația apare în Financial Times și indică una dintre cele mai ample repoziționări strategice ale companiei OpenAI de până acum. Noul concept ar include instrumente de programare, aplicații de generare de conținut […] 
Revista presei