Login
Potrivit ministrului, una dintre problemele semnalate vizează raportarea unor persoane decedate în documentele transmise Comisiei Europene. Manole a explicat că, în fișierele Excel întocmite pentru centralizarea datelor, în dreptul unor persoane apărea mențiunea „decedat” sau „decedată”.
Ministrul a subliniat că simpla apariție a acestei mențiuni nu demonstrează automat că neregulile au fost comise cu intenție, însă consideră că procedura de verificare a documentelor a fost insuficientă și neprofesionistă.
„A scrie „decedat” în Excel nu s-a întâmplat așa, în mod spontan. A scris cineva acolo”, a afirmat Florin Manole, luni, la Antena 3 CNN.
Acesta a adăugat că persoanele responsabile de verificarea centralizărilor ar fi trebuit să observe mențiunile și să clarifice situația înainte ca documentele să fie transmise la Bruxelles.
Ministrul a explicat că procesul de dezinstituționalizare a fost unul de durată, care a presupus modificări legislative și normative, precum și colaborarea autorităților locale din întreaga țară, indiferent de culoarea politică a conducerii acestora.
Potrivit lui Manole, raportările au fost realizate în lunile iulie și august, conform calendarului stabilit. În cadrul centralizării transmise Comisiei Europene au fost incluse și informații potrivit cărora unele persoane decedaseră.
Ministrul a precizat că verificările ulterioare au scos la iveală probleme în documentele respective, iar observațiile Comisiei Europene au vizat tocmai neconformitățile raportărilor.
Întrebat despre suma pe care România ar putea să o piardă, Florin Manole a indicat un maximum de 70 de milioane de euro. Ministrul nu a prezentat însă o valoare finală a eventualei corecții financiare.
De asemenea, ministrul Muncii a fost întrebat și despre salarizare și despre contribuțiile sociale pentru contractele part-time, care sunt calculate în anumite condiții prin raportare la salariul minim. Manole a precizat că există o inițiativă legislativă aflată în Parlament, dar nu a anunțat o decizie privind schimbarea actualei proceduri.
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Participarea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Oficialul a precizat că numărul arestărilor ar putea crește semnificativ pe măsură ce autoritățile centralizează toate datele.
Ministerul francez de Interne estimează că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în cursul zilei. Sindicatele susțin însă că numărul real al participanților a fost de două ori mai mare.
Diferența dintre estimările autorităților și cele ale sindicatelor evidențiază amploarea mobilizării și divergențele privind numărul persoanelor care au ieșit în stradă.
Ministrul Laurent Nuñez nu a oferit, în declarațiile citate, un bilanț final al arestărilor, avertizând că acesta va fi actualizat pe măsură ce sunt centralizate informațiile din teren.
Peste o sută de oameni protestează în această seară în fața Arestului Central din București, unde este încarcerat fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Protestatarii cer eliberarea acestuia și stau zi și noapte pe trotuarele și în părculețele din zonă.
Sute de susținători au scandat și au fluierat în fața Arestului Central până târziu în noapte. Aceștia au strigat lozinci în sprijinul lui Călin Georgescu, precum „Călin nevinovat!”.
Locuitorii din zonă se plâng că, de câteva zile, nu mai au liniște nici ziua, nici noaptea. Între timp, zona este atent monitorizată de jandarmi și polițiști.
Curtea de Apel București a admis, vineri, contestația depusă de DIICOT și a decis ca fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu să rămână în arest preventiv.
Inițial, completul de judecată a fost format din magistrații Cristian Dumitru, președinte, și Daniela Maria Manolache. Cei doi au avut însă opinii diferite în acest caz, astfel că a fost format un complet de divergență, la care a fost adăugată o a treia judecătoare, Andreea Ionescu.
Aceasta a înclinat balanța în favoarea menținerii lui Georgescu în arest preventiv.
„Admite contestația formulată de DIICOT împotriva încheierii din camera de consiliu pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți al Tribunalului București – Secția I Penală. Desființează în totalitate încheierea contestată și, pe fond, rejudecând: respinge ca neîntemeiată cererea intimatului – inculpat de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu. Definitivă”, se arată în decizia Curții de Apel București.
În timpul procesului, situația din fața Curții de Apel București a devenit tensionată, după ce aproximativ 500 de susținători ai lui Călin Georgescu au blocat traficul pe Splaiul Independenței.
Oficialul polonez i-a amintit de cei 44 de militari și angajați polonezi care au murit în timpul misiunii, cerându-i să țină cont de sacrificiul acestora, relatează TVP World.
Controversa a izbucnit după ce Pete Hegseth a vorbit, sâmbătă, în fața unor noi recruți la Universitatea din Tennessee, despre experiența sa militară în Afganistan. Fost căpitan în armata americană, șeful Pentagonului a sugerat că, deși numeroase țări membre NATO au participat la misiunea din această țară, doar o parte dintre ele s-au implicat efectiv în lupte.
Referindu-se la Forța Internațională de Asistență pentru Securitate (ISAF), condusă de NATO, Hegseth a afirmat că prezența steagurilor mai multor state la sediul comandamentului din Kabul nu reflecta neapărat contribuția acestora pe câmpul de luptă.
„Insigna ISAF, glumeam noi, însemna «I Saw Americans Fighting» (Am văzut americani luptând)”, a declarat secretarul american al Apărării.
Reacția ministrului polonez de Externe nu a întârziat. Duminică, Radosław Sikorski a publicat un mesaj pe platforma X, în care i-a cerut oficialului american să țină cont de pierderile suferite de Polonia în timpul misiunii.
„Spuneți asta, domnule @SecWar, familiilor celor 44 de soldați polonezi care au murit asigurând securitatea în provincia dificilă Ghazni”, a scris Sikorski.
Tell that, Mr @SecWar, to the families of 44 Polish soldiers who died securing the tough Ghazni province.
— Radosław Sikorski 🇵🇱🇪🇺 (@sikorskiradek) October 18, 2026
Polonia a participat la operațiunile NATO din Afganistan timp de aproape două decenii. Peste 33.000 de militari polonezi și membri ai personalului Ministerului Apărării au fost desfășurați în această țară, iar între 2008 și 2013 forțele poloneze au avut responsabilitatea securității în provincia Ghazni, una dintre regiunile periculoase ale Afganistanului.
Potrivit declarațiilor oficialilor polonezi citate de TVP World, bilanțul pierderilor include 43 de militari și un civil.
Declarațiile lui Pete Hegseth amintesc de afirmațiile făcute la începutul anului de președintele american Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării fiabilitatea NATO și a sugerat că trupele aliate desfășurate în Afganistan au evitat linia frontului.
Afirmațiile lui Trump au provocat reacții în mai multe țări europene, unde oficialii au apărat contribuția militarilor trimiși în misiune și au criticat comentariile considerate lipsite de respect față de cei care și-au pierdut viața.
La acel moment, Sikorski a transmis un mesaj similar pe platforma X: „Nimeni nu are dreptul să-și bată joc de serviciul soldaților noștri”.
Și președintele Poloniei, Karol Nawrocki, aliat politic al lui Donald Trump, a apărat contribuția militarilor polonezi. Acesta a afirmat că soldații care au participat la misiune sunt eroi care merită respect și recunoștință.
„Patruzeci și patru de polonezi curajoși au căzut în Afganistan: 43 de soldați și un civil. Ei vor rămâne pentru totdeauna în memoria noastră!”, a transmis Nawrocki.
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, președintele american a criticat în repetate rânduri statele europene membre NATO, susținând că acestea nu contribuie suficient la apărarea colectivă a alianței.
Cei doi înalți oficiali militari care au murit în urma accidentului aviatic sunt generalul-locotenent Mutombo Katalayi Tiende, șeful tribunalului militar, și generalul-locotenent Bakumi Likulia, auditor general al forțelor armate.
„Pe lângă cei doi ofițeri generali, doisprezece membri ai delegației și membrii echipajului și-au pierdut viața în acest accident”, a declarat într-un comunicat generalul-maior Efomi Ekenge, purtătorul de cuvânt al armatei congoleze, conform AP.
Avionul se întorcea spre capitala Kinshasa din sud-vestul provinciei Kikwit când a dezvoltat o defecțiune tehnică și s-a prăbușit în Kenge.
Toate persoanele aflate la bord au murit, potrivit oficialilor locali.
O anchetă a fost deschisă pentru a stabili cauza accidentului, a declarat Ekenge.
Tryphon Kin-Kiey Mulumba, președintele consiliului de administrație al Autorității Aviației Civile, a declarat că nu este cunoscută cauza prăbușirii aeronavei.
Munții din Papua nu sunt departe de ecuator, dar au fost acoperiți cu „zăpadă veșnică” timp de secole.
În urmă cu un secol, porțiunea de 300 km a lanțului muntos Sudirman era acoperită de zăpadă și gheață permanentă pe toate cele patru vârfuri principale, notează BBC.
Acum, există doar zone mici în jurul Puncak Jaya, cunoscută și sub numele de Piramida Carstensz, cu zăpadă. Se așteaptă ca acestea să dispară complet într-un an sau doi.
Acoperirea glaciară din jurul vârfului s-a micșorat de la aproape 1.900 de hectare în secolul al XIX-lea la aproximativ 16 hectare în prezent.
„Există o profundă nedreptate în acest sens”, spune Marie Šabacká, o ecologistă cehă specializată în ghețari. Ea a călătorit la Puncak Jaya în martie anul trecut, în încercarea de a se număra printre ultimii oameni de știință care studiază „zăpada eternă” din Papua.
Ea spune că ghețarii tropicali din Papua sunt unici deoarece sunt separați de alte sisteme glaciare prin mii de kilometri. Papua găzduiește „ultima gheață tropicală rămasă” între Anzi și Himalaya.
Retragerea ghețarilor din Papua este determinată de aceleași forțe care afectează gheața din întreaga lume, notează Šabacká. Este o încălzire a atmosferei cauzată de activitatea umană, inclusiv arderea combustibililor fosili precum cărbunele, petrolul și gazele.
Fenomenele El Niño pot accelera acest proces, în timp ce factorii locali, cum ar fi acoperirea cu nori, ninsoarea și topografia muntoasă, îi influențează ritmul.
Retragerea ghețarilor este o dovadă că Pământul s-a încălzit pe o perioadă lungă de timp. Dispariția lor „îndepărtează atât un habitat biologic, cât și o parte a unui peisaj semnificativ din punct de vedere cultural”.
De la începutul anilor 2000 până în 2025, zona acoperită de ghețari s-a retras cu 95%, spune cercetătorul danez Klaus Thymann.
Thymann spune că ghețarii sunt „incredibil de puternici” ca indicatori ai schimbărilor climatice.
„Când oamenii aud că ceva descris ca «etern» dispare, acest lucru declanșează o reacție”, explică el, potrivit sursei.
Tratamentul, numit CRMA-1001, folosește o versiune modificată a tehnologiei CRISPR. În loc să taie ADN-ul, așa cum fac unele terapii de editare genetică, sistemul atașează mici „etichete” chimice ADN-ului virusului. Acestea au rolul de a opri activitatea genelor virale și de a împiedica producerea de noi particule de virus.
Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Biomedical Engineering.
Cercetătorii au testat terapia pe celule hepatice umane și pe animale. În experimentele pe șoareci, o singură administrare a redus puternic nivelurile unor markeri ai virusului, iar după mai multe doze, la până la 90% dintre animale nu mai puteau fi detectate anumite forme ale virusului la șase luni de la tratament.
Tratamentul a fost testat și pe maimuțe, pentru evaluarea siguranței. La doza cea mai mare, cercetătorii au observat o creștere temporară a enzimelor hepatice, valorile revenind la normal în aproximativ patru săptămâni.
Un aspect important este că terapia a ajuns deja în etapa de testare pe oameni. Studiul clinic aflat în primele etape urmărește în primul rând siguranța și tolerabilitatea tratamentului, dar și modul în care organismul reacționează la acesta și eficiența sa. Primul participant a primit tratamentul intravenos în ianuarie 2026.
Hepatita B este dificil de eliminat deoarece virusul poate rămâne în celulele ficatului sub forme de ADN care pot alimenta din nou infecția. CRMA-1001 încearcă să inactiveze atât ADN-ul viral care persistă în celule, cât și fragmentele de ADN viral integrate în genomul celulelor.
Cercetătorii avertizează însă că rezultatele obținute până acum nu înseamnă că hepatita B poate fi deja vindecată. Studiile clinice vor trebui să arate dacă efectele observate la animale pot fi obținute și la oameni și dacă tratamentul poate produce o așa-numită vindecare funcțională, adică o oprire pe termen lung a activității virusului fără necesitatea unui tratament continuu.
Liderii din 22 de țări din UE solicită o videoconferință extraordinară a miniștrilor de interne, calificând-o drept o „chestiune urgentă”, în contextul în care în ultimele zile, în Ceuta, au sosit zeci de mii de migranți.
Potrivit Euronews, solicitarea pentru o asemenea videoconferință a fost făcută prin intermediul unei scrisori, care a fost inițiată de Italia și Danemarca.
Scrisoarea a fost adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, dar și prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. O astfel de percepție ar încuraja noi încercări, ar submina încrederea în politica noastră comună în materie de migrație și ar avea repercusiuni asupra tuturor statelor membre”, se menționează în scrisoare, potrivit AFP.
Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul portughez Luís Montenegro și prim-ministrul luxemburghez Luc Frieden nu au semnat scrisoarea.
Madridul afirmă că aproape toți cei aproximativ 50.000 de migranți care au trecut joi granița din Maroc în Ceuta au fost repatriați, însă liderii UE au declarat că își exprimă îngrijorări „serioase” în legătură cu această situație.
În plus, premierul spaniol Pedro Sánchez a acuzat unele state membre ale UE de un răspuns „destul de asimetric” la criză.
„Majoritatea ne-au arătat sprijinul și solidaritatea lor și ne-au oferit asistență. Alții, însă, au ales să atace Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen”, a subliniat Sanchez în scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen.
Ca răspuns la intrarea în masă a migranților în Ceuta, Guvernul italian a decis, vineri, să suspende Acordul Schengen privind libera circulaţie cu Spania. Anunțul a fost făcut de premierul italian Giorgia Meloni. Măsura va rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar”.
„Guvernul a decis să suspende temporar regimul de liberă circulație din cadrul spațiului Schengen pentru legăturile maritime și aeriene cu Spania, reinstituind controalele la frontieră. Este vorba de o măsură extraordinară, adoptată pentru a proteja securitatea națională și a preveni eventualele repercusiuni asupra națiunii noastre. Măsura va rămâne în vigoare doar atât timp cât va fi necesar, acordându-se o atenție deosebită limitării oricărui impact asupra fluxurilor turistice de vară”, a scris Meloni într-un mesaj publicat pe X.
Și Franța a luat măsuri în contextul intrării în masă a migranților în Ceuta. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat vineri intensificarea controalelor la granița cu Spania.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a transmis pe X că la controale vor participa polițiști și militari.
Măsura a fost luată de teama că migranții care au intrat în număr mare în Ceuta ar putea circula apoi liber prin spațiul Schengen.
Un grup bipartizan de senatori americani a anunțat marți că a ajuns la un acord asupra unui proiect de lege așteptat de mai mult timp, care îi va permite președintelui Donald Trump să impună noi restricții principalilor cumpărători de energie rusească și să extindă sancțiunile împotriva Iranului. Informația a fost publicată de Bloomberg.
Potrivit sursei citate, un vot procedural asupra proiectului de lege este programat să aibă loc marți seară, iar acesta ar fi primul pas înainte ca documentul să avanseze în procesul legislativ.
Președintele Donald Trump și-a exprimat deja sprijinul pentru această inițiativă, promovată anterior și de senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai vocali susținători ai înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei.
Conform textului proiectului de lege, publicat la începutul acestei săptămâni, măsurile prevăd extinderea sancțiunilor împotriva Iranului și noi restricții care vizează exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
Documentul îi oferă președintelui american posibilitatea de a impune tarife celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze naturale din Rusia, dar și celor cinci țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile din domeniul energetic.
Bloomberg notează însă că adoptarea acestor măsuri ar putea crea noi probleme în relațiile comerciale dintre Statele Unite și două dintre cele mai importante economii ale lumii.
Deși Lindsey Graham și alți senatori care susțin Ucraina promovează de mai mult timp această inițiativă, noile sancțiuni ar putea afecta relațiile deja sensibile ale Washingtonului cu China și India, cei mai mari importatori de energie rusească.
Potrivit Ukrinform, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni marți seară, la Capitoliul SUA, cu un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv cu inițiatorii proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului.
Bucataria moderna nu mai este ceea ce era acum zece ani – spatiile s-au redus, iar solutiile inteligente au invadat fiecare centimetru disponibil. Alegerea unui aparat electrocasnic de dimensiuni standard poate deveni o adevarata provocare atunci cand fiecare dulap conteaza, iar nevoia de ordine vizuala a ajuns sa fie la fel de importanta ca functionalitatea. […] 
Revista presei