Login
Avertismentul vine la câteva ore după ce administrația aeroportului a anunțat reluarea zborurilor prin două terminale, în urma suspendării operațiunilor la începutul lunii octombrie.
Yahya Saree, purtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, a declarat duminică faptul că aeroportul King Khalid rămâne o „țintă militară” și că operațiunile împotriva acestuia vor continua, scrie Reuters.
Oficialul le-a transmis companiilor aeriene, angajaților aeroportului și călătorilor să evite utilizarea acestuia.
Sâmbătă seara, administrația aeroportului a anunțat că, începând de duminică, Terminalul 1 va fi destinat zborurilor interne, iar Terminalul 2 va deservi zborurile internaționale operate de transportatorii naționali.
Operațiunile aeroportului au fost oprite pe 10 octombrie, în urma unui atac revendicat de rebelii Houthi, în care 13 persoane au fost ucise și peste 300 au fost rănite. Potrivit Reuters, acesta a fost cel mai sângeros atac din Arabia Saudită din ultimul deceniu.
Suspendarea zborurilor a fost prelungită două zile mai târziu.
Rebelii Houthi au lansat în repetate rânduri rachete balistice și drone asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, folosind aceste atacuri pentru a pune presiune asupra regatului, aliat al Statelor Unite, în contextul conflictului regional.
Arabia Saudită și-a intensificat recent implicarea militară în Yemen, lansând atacuri asupra rebelilor Houthi și sprijinind o contraofensivă a guvernului yemenit.
Aceste evoluții au loc după ce rebelii au preluat, luna trecută, teritorii strategice de-a lungul coastei Mării Roșii.
Burnham a declarat că Londra a acceptat solicitarea Riyadului după intensificarea atacurilor Houthi asupra Arabiei Saudite. Sprijinul va fi asigurat de Royal Air Force (RAF) printr-un avion de realimentare Voyager, care urmează să fie trimis în regiune în următoarele zile. Acordul este limitat în timp, inițial pentru câteva săptămâni, dar va fi reevaluat de autoritățile britanice.
„Am primit o solicitare din partea Arabiei Saudite pentru sprijin militar”, a spus Burnham, potrivit Reuters, precizând că a aprobat furnizarea de realimentare aer-aer cu caracter defensiv. Premierul britanic a argumentat că măsura este necesară pentru protejarea stabilității regionale și menținerea deschise a rutelor strategice pentru transporturile de petrol.
Burnham a făcut anunțul în timp ce se deplasa la New York pentru Adunarea Generală a ONU, unde este programată și prima sa întâlnire cu președintele american Donald Trump.
Sprijinul britanic nu presupune participarea directă a RAF la bombardarea pozițiilor Houthi. Misiunea avionului Voyager este de a realimenta avioane saudite implicate în misiuni defensive. Associated Press relatează că Arabia Saudită a cerut sprijin similar mai multor aliați, inclusiv Franței, Pakistanului și Egiptului.
Decizia vine după intensificarea conflictului din Yemen. Houthi, grupare susținută de Iran, au lansat în ultimele zile atacuri cu rachete și drone asupra Arabiei Saudite, inclusiv asupra capitalei Riad. Rebelii au revendicat, de asemenea, atacuri asupra unor instalații petroliere și au anunțat o blocadă împotriva transporturilor maritime asociate Arabiei Saudite în Marea Roșie și în zona strâmtorii Bab al-Mandab.
În Yemen, Houthi au avansat în ultimele săptămâni de-a lungul coastei Mării Roșii și au ocupat inclusiv portul Mokha și insule strategice din regiune. Bab al-Mandab reprezintă una dintre principalele rute maritime dintre Asia și Europa, iar perturbarea traficului prin această zonă poate afecta transportul de mărfuri și energie. Prin această strâmtoare trece în mod normal aproximativ 12% din comerțul mondial.
Marea Britanie are deja o prezență militară defensivă în Arabia Saudită. Londra a desfășurat anterior sistemul de apărare antiaeriană Sky Sabre pentru protejarea regatului în fața atacurilor cu rachete iraniene.
Londra și-a intensificat criticile la adresa Houthi în ultimele săptămâni. La 15 septembrie, reprezentantul britanic la ONU a declarat că atacurile grupării au amenințat civili, infrastructura și navigația internațională și a acuzat Iranul că furnizează în continuare sprijin grupării. Guvernul britanic a cerut Houthi să înceteze atacurile și să revină la procesul de pace mediat de ONU.
Sprijinul britanic este anunțat într-un moment în care Statele Unite ale Americii au ales, deocamdată, să nu intervină militar direct împotriva Houthi în acest nou episod al conflictului. Președintele Donald Trump a fost presat de Arabia Saudită să acționeze, dar administrația americană nu a anunțat participarea la operațiuni militare împotriva grupării.
Departamentul de Stat al SUA a notificat oficial Congresul în legătură cu acordul. Legislativul american trebuie acum să aprobe vânzarea, transmite CNN.
Arabia Saudită a solicitat 48 de avioane F-35 cu decolare și aterizare convenționale, precum și 49 de motoare Pratt & Whitney F135-PW-100. Pachetul include și echipamentele și serviciile asociate.
Dacă vânzarea și livrarea vor fi finalizate, Arabia Saudită ar deveni a doua țară din Orientul Mijlociu care operează F-35, după Israel.
Situația este importantă deoarece Statele Unite au obligația legală de a menține avantajul militar calitativ al Israelului în regiune. Washingtonul trebuie să se asigure că Israelul păstrează accesul la arme americane mai avansate decât cele furnizate altor state arabe.
Departamentul de Stat susține însă că vânzarea propusă nu va modifica echilibrul militar din regiune. Potrivit administrației americane, avioanele ar îmbunătăți capacitatea Arabiei Saudite de a descuraja amenințările actuale și viitoare și de a-și consolida apărarea aeriană.
#BreakingNews: U.S. State Department has officially Approved the Sales of F-35 Fighter Jets to Saudi Arabia under $24.3 Billion. 🦅🇸🇦
This includes 48 F-35 Fighter Jets and 49 Pratt & Whitney F135-PW-100 Engines. pic.twitter.com/g7NWzBaiwf
— Armed Forces Update (@ArmedUpdat1947) September 17, 2026
Anunțul Washingtonului vine la câteva zile după atacuri asupra unor instalații petroliere și baze militare din Arabia Saudită. Atacurile au fost atribuite rebelilor Houthi susținuți de Iran în Yemen.
Conflictul dintre Arabia Saudită și Houthi s-a intensificat din nou în ultimele luni. Dronele și rachetele lansate asupra infrastructurii saudite au perturbat operațiunile petroliere și au alimentat temerile privind securitatea rutelor de transport.
În același timp, situația din regiune este complicată de tensiunile din strâmtoarea Hormuz și zona Bab al-Mandeb, două puncte strategice pentru transportul maritim și comerțul mondial. Arabia Saudită urmărește de mai mult timp achiziția F-35. Riyadh a făcut o solicitare directă pentru aceste aeronave către Donald Trump încă de la începutul anului 2025.
În același an, Statele Unite au aprobat pentru Arabia Saudită un pachet de armament estimat la aproape 142 de miliarde de dolari. Casa Albă l-a descris drept cel mai mare acord de cooperare în domeniul apărării din istoria relației dintre cele două țări.
F-35 Lightning II este un avion de luptă de generația a cincea, dezvoltat de Lockheed Martin pentru armata americană. Aeronava utilizează tehnologie stealth, concepută pentru a reduce posibilitatea detectării de către radare. Pentru moment, acordul cu Arabia Saudită rămâne doar o propunere de vânzare. Următorul pas este analiza și aprobarea de către Congresul SUA.
Decizia adoptată duminică încheie planul prin care OPEC+ a renunțat treptat la reducerile de producție introduse în 2023, în încercarea de a susține prețul petrolului.
Potrivit Bloomberg, grupul a aprobat o creștere a producției de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, menținând ritmul majorărilor lunare început în această primăvară. Creșterea producției a fost convenită de cele șapte state care participă la programul de reduceri voluntare: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman.
Deși producția este majorată treptat, cantitățile suplimentare de petrol nu ajung încă integral pe piața mondială. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze exporturile din regiunea Golfului Persic și limitează disponibilitatea unor volume de țiței.
În ultimele luni, OPEC+ a continuat să crească producția chiar și în timpul confruntărilor dintre Iran și Israel. Strategia alianței a fost să pregătească piața pentru o ofertă mai mare de petrol, evitând în același timp riscul unor dezechilibre dacă livrările din regiune ar fi fost afectate de conflict.
Creșterea de 188.000 de barili pe zi este considerată în mare parte simbolică, deoarece impactul asupra pieței este deocamdată limitat. Dacă fluxurile de petrol din Golful Persic vor reveni la normal, OPEC+ va putea majora producția într-un ritm mai accelerat.
O ofertă mai mare ar putea contribui la refacerea stocurilor mondiale de țiței, reduse în ultimele luni din cauza tensiunilor geopolitice. În același timp, o creștere a producției ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la carburanți și, implicit, asupra inflației.
În 2023, mai multe state din OPEC+, conduse de Arabia Saudită și Rusia, au decis să reducă voluntar producția de petrol pentru a susține prețurile, pe măsură ce economia mondială încetinea, iar cererea era din ce în ce mai scăzută.
Din 2026, alianța a început să renunțe treptat la aceste reduceri, prin creșteri lunare succesive ale producției.
Analiștii avertizează însă că evoluția producției va depinde în continuare de situația din Orientul Mijlociu. O eventuală detensionare a conflictului ar putea permite creșterea exporturilor de petrol din regiune și ar putea duce la un excedent de ofertă pe piața mondială în a doua parte a anului.
În același timp, o ofertă mai mare de petrol ar putea duce la scăderea prețului țițeiului, cu efecte ulterioare asupra prețurilor carburanților și ale energiei.
Revista presei