Login
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, 24 octombrie, că rețelele de sateliți Starlink și Starshield, deținute de compania SpaceX, au revenit la vitezele de funcționare de dinaintea restricțiilor, potrivit Kyiv Post.
Limitările afectaseră operațiunile de combatere a dronelor și logistica militară de pe front.
Într-un mesaj video publicat pe Telegram, Zelenski a spus că verificările făcute de specialiștii militari au confirmat că lățimea de bandă și viteza rețelelor au revenit la nivelurile bune pentru operațiunile militare.
„Cel mai important aspect de astăzi: funcționarea sistemelor Starlink și Starshield a revenit la vitezele de dinaintea tuturor acestor restricții”, a declarat Zelenski.
„Restabilirea a avut loc în cursul nopții, iar până în această dimineață vitezele erau deja suficiente pentru utilizarea operațională. Acest lucru este extrem de important și semnificativ pentru logistica noastră de pe front și pentru apărarea Ucrainei împotriva dronelor Shahed cu propulsie cu reacție.”
Președintele a spus că ministrul Apărării, Evheni Hmara, a prezentat sâmbătă dimineață o informare oficială. Testele tehnice au arătat că rețeaua funcționează din nou la capacitate completă.
El le-a mulțumit partenerilor americani, parlamentarilor, reprezentanților mass-media, Departamentului de Stat al SUA și președintelui Donald Trump pentru implicare.
Referindu-se la cooperarea în domeniul securității cu aliații occidentali, Zelenski a spus că Ucraina discută cu Washingtonul și cu partenerii europeni pentru reluarea livrărilor de interceptoare sol-aer, pentru distrugerea rachetelor balistice rusești.
Președintele a spus că mai multe pachete de ajutor pentru apărarea aeriană, aprobate deja la nivel politic de țările partenere, nu au ajuns încă la armata ucraineană.
„Continuăm dialogul cu partenerii noștri pentru a restabili și alte paliere ale cooperării noastre cu America”, a spus Zelenski.
„Este esențial să fie reluate livrările de interceptoare pentru apărarea aeriană – interceptoare destinate combaterii rachetelor balistice rusești. Există pachete pe care încă le așteptăm. Este vorba despre pachete din partea Americii și a partenerilor europeni – pachete pentru care deciziile politice au fost deja luate.”, a spus el.
Apelul vine după ce Zelenski a anunțat de curând că Ucraina a primit din partea SUA doar 24 de interceptoare pentru sistemele Patriot în ultimele trei luni.
În același timp, țara se confruntă cu atacuri balistice continue, iar necesarul operațional este estimat la aproximativ 350 de interceptoare pe lună.
Slovacia și Ungaria cer Comisiei Europene mai multă flexibilitate în privința eliminării treptate a importurilor de gaze rusești și fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.
Cele două țări susțin că renunțarea la energia din Rusia până în 2027 va fi mai grea și mai costisitoare din cauza poziției lor geografice și a dependenței de rutele de aprovizionare, conform Euronews.
Cerințele acestea au venit acum, după ce au fost luate în considerare prețurile ridicate la electricitate în Europa, existând îngrijorări privind renunțarea la energia rusească.
Slovacia a explicat că, în trecut, a fost un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa.
Acum, însă, riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, fiindcă livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, potrivit planului Uniunii Europene.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în regiunea statelor din Grupul de la Vișegrad”, a declarat viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava.
La aceeași conferință a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală vor ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze.
Aceștia cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European.
Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală.
El a spus că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să ajute cetățenii fără să afecteze obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili.
Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare.
Potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE.
Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei. Țara susține că eliminarea treptată a energiei rusești ar pune industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre.
O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
Zelenski susține că Kremlinul încearcă să provoace perturbări maxime cetățenilor obișnuiți.
„Toate acestea afectează capacitatea oamenilor de a rămâne conectați, de a studia, de a munci” a spus președintele Ucrainei, potrivit BBC.
Vineri, o dronă rusească a lovit un centru de afaceri din capitala Kiev. În urma impactului, au fost ucise patru persoane și a fost avariat un centru de date.
Un alt atac a ucis un băiat de 14 ani. Ministerul de Externe din Israel a declarat că adolescentul era cetățean israelian.
Rusia a confirmat că a vizat un centru de date, spunând că acesta era folosit de serviciile secrete militare ucrainene.
Aproximativ 100.000 de gospodării din Kiev și regiune au suferit pene de internet miercuri din cauza grevelor. Unele firme transferă deja date de pe servere defecte din străinătate.
În orașul Lutsk, situat în nord-vestul țării, panourile electronice de informații din stațiile de transport public nu funcționau vineri, au declarat oficialii. Consiliul local a declarat că acest lucru se datorează „pagubelor cauzate de un atac rusesc asupra centrelor de date din Kiev”.
Vineri, Volodimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că „rușii își extind constant operațiunea de escaladare: companii americane și de altă natură, centre de date, furnizori de internet – pentru Rusia, toată viața obișnuită este pur și simplu o țintă”.
„Este important ca lumea să reacționeze la toate acestea și ca Rusia să simtă reacția la teroarea sa”, a adăugat el.
Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia încearcă să perturbe fluxul de „informații care salvează vieți” prin atacarea centrelor de date.
„Alertele rapide privind amenințările cu rachete și drone sunt esențiale – ele salvează vieți. Aceasta este o infrastructură civilă critică… Nu este o țintă militară. Este esențială pentru menținerea funcționării vieții de zi cu zi”, a spus acesta.
Principalul consilier al lui Zelenski pe probleme de tehnologii de apărare a recunoscut joi că „ar putea exista perturbări locale” în urma atacurilor rusești. De asemenea, a transmis că prețul serviciilor de internet ar putea crește pentru a acoperi costurile reparațiilor.
În ultimele săptămâni, Moscova și-a intensificat, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii energetice și feroviare a Ucrainei. În acest mod, încearcă să provoace pagube maxime pe măsură ce se apropie iarna, potrivit sursei citate.
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat luni seara, într-o postare pe Facebook, că a discutat cu omologul său polonez, Radosław Sikorski, despre situația de securitate generată de recentele incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al României.
„Omologul meu polonez, Radek Sikorski, mi-a transmis poziția clară a Poloniei, de condamnare fermă a recentelor incursiuni ilegale în spațiul aerian al României. Am discutat despre performanța piloților Armatei Române și despre fragmentele dronei rusești recuperate de pe teritoriul nostru, despre răspunsul diplomatic al țărilor noastre față de Federația Rusă, consolidarea pachetelor de sancțiuni europene, coordonarea strânsă în cadrul NATO și intensificarea colaborării între statele de pe Flancul Estic, o prioritate diplomatică și militară comună”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.
Ministra a mai adăugat faptul că la nivelul Uniunii Europene, statele membre au convenit asupra unei coordonări mai strânse în domeniul securității maritime.
„La nivelul Uniunii Europene, am agreat în cadrul celui mai recent Consiliu al Miniștrilor de Externe o coordonare intensificată pentru securitatea maritimă între țările baltice și cele riverane Mării Negre, domeniu în care Polonia joacă un rol esențial”, a scris Țoiu.
În mesajul său, ministra Afacerilor Externe a subliniat relația istorică dintre România și Polonia, evocând alianța defensivă dintre cele două state din 1921.
„România și Polonia au o tradiție de peste un secol de sprijin reciproc, inaugurată prin alianța defensivă interbelică din 1921. Înțelegerea și asumarea istoriei comune ne oferă o viziune clară pentru viitor”, a conchis Țoiu.
Săptămâna trecută, Forțele Aeriene ale României au doborât trei drone în trei zile consecutive.
Vineri, 24 iulie, radarele MApN au detectat la ora 9:39 o țintă aeriană aflată la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Aparatul a intrat ulterior în România și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea țintei.
La ora 11:02, unul dintre avioanele F-16 românești a lansat o rachetă aer-aer și a doborât drona deasupra unei zone nelocuite din apropierea comunei Padina, județul Buzău. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale. Parchetul General a anunțat ulterior că aparatul era o dronă de tip Shahed.
Sâmbătă, o a doua dronă a fost doborâtă în apropierea graniței, iar duminică, un alt F-16 a doborât o dronă în apropiere de Sulina.
Revista presei