„Tocmai am încheiat o discuție extrem de fructuoasă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a convenit ca Rusia să furnizeze imediat motorină pieței americane și celei globale”, a transmis Trump, printr-un mesaj publicat pe Truth Social, potrivit Associated Press.
Donald Trump a transmis că Moscova va începe imediat livrările de carburant către Statele Unite. Calendarul agreat prevede un prim transport de peste 300.000 de tone de motorină furnizat imediat, urmat de alte 500.000 de tone în luna noiembrie și de încă 1 milion de tone la scurt timp după aceea.
Ulterior, Rusia urmează să mai livreze o tranșă suplimentară de 3 milioane de tone de combustibil.
„Între controlul nostru total asupra Strâmtorii Ormuz și acest anunț important privind energia din Rusia, prețurile la motorină pentru americani și, de fapt, pentru întreaga lume, vor scădea rapid la niveluri record!”, a mai spus liderul de la Washington.
Anunțul lui Trump vine la o lună după ce liderul american a promulgat o lege amplă de sancțiuni menită să lovească puternic sectorul energetic al Moscovei.
Legislația, promulgată luna trecută, vizează măsuri punitive stricte împotriva oficialilor ruși, a băncilor și a așa-numitei „flote din umbră” de petroliere folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile internaționale.
Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești.
Pachetul legislativ a inclus și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului.

Opoziția față de extinderea parcurilor eoliene îi determină pe unii dintre foștii susținători ai energiei regenerabile din Italia să privească tot mai favorabil energia nucleară, potrivit Financial Times.
Printre aceștia se află Monica Tommasi, președinta unei organizații care încearcă să blocheze instalarea a șapte turbine eoliene de 200 de metri în apropierea orașului Orvieto. Ea susține că proiectul grupului german RWE va afecta peisajul și nu va asigura o producție constantă de electricitate.
„Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră”, a declarat Tommasi. „Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.
Tot mai mulți italieni împărtășesc această idee, în timp ce guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea reactoarelor.
Companiile și gospodăriile din Italia plătesc pentru electricitate cu aproximativ 30% mai mult decât media europeană, parțial din cauza dependenței de combustibilii fosili importați. Două crize energetice în mai puțin de cinci ani au determinat mai multe state europene să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.
Giorgia Meloni susține că reluarea producției de energie nucleară, prin reactoare modulare mici de nouă generație, ar putea oferi Italiei electricitate mai ieftină, cu emisii reduse și produsă pe plan intern.
Guvernul a făcut un pas important în luna iunie, când Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care permite elaborarea noilor reguli pentru producerea energiei nucleare prin reactoare modulare mici.
Odată ce Senatul își va da acordul asupra legii, lucru preconizat pentru săptămâna viitoare, Guvernul de la Roma va avea la dispoziție 12 luni pentru a elabora normele și procedurile necesare în vederea înființării unei autorități de reglementare în domeniul energiei nucleare, precum și a normelor privind gestionarea deșeurilor nucleare. Ulterior, autoritățile vor putea analiza proiectele concrete și elibera autorizațiile.
Unele companii italiene analizează deja posibilitatea folosirii reactoarelor mici pentru alimentarea fabricilor cu un consum ridicat de energie, precum cele din industria oțelului și cimentului.
Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, afirmă că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie.
„Imediat ce vom avea cadrul de reglementare, vom putea depune cererea pentru o centrală nucleară”, a declarat Buono pentru Financial Times.
Nu toată lumea este însă convinsă că revenirea la energia nucleară reprezintă cea mai bună soluție.
Activiștii de mediu și companiile din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu au fost încă testate suficient la scară comercială și că Italia are nevoie de măsuri care să reducă mai rapid facturile.
Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până când noile centrale vor deveni operaționale. Organizația cere guvernului să aprobe mai repede proiectele solare și eoliene.
Extinderea energiei regenerabile provoacă însă opoziție în numeroase comunități, din cauza impactului asupra peisajului și terenurilor agricole.
RWE susține că parcul eolian din apropierea orașului Orvieto, care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe, nu va afecta patrimoniul cultural al regiunii. Compania afirmă că turbinele nu vor fi vizibile din centrul istoric și că proiectul va contribui la securitatea energetică a Italiei.
Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, consideră însă că relieful și valoarea turistică a țării fac dificilă extinderea masivă a energiei regenerabile. „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”, a declarat ministrul.
Italia are o relație complicată cu energia nucleară. În anii ’60 și ’70, s-a numărat printre primele țări care au folosit această tehnologie în scopuri civile. Patru reactoare mari erau în funcțiune, iar autoritățile pregăteau extinderea sectorului.
Opoziția publică a crescut însă după accidentul nuclear de la Cernobîl. În 1987, italienii au votat masiv împotriva energiei nucleare, într-un referendum național. Decizia a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.
Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat ulterior să reintroducă energia nucleară în Italia, prin noi legi și contracte. Planul său a fost însă respins la un al doilea referendum, organizat în 2011, la câteva luni după accidentul nuclear de la Fukushima. Aproximativ 90% dintre alegători au votat împotrivă.
Atitudinea italienilor pare să se fi schimbat între timp. Un sondaj YouTrend realizat în luna iunie arată că 57% dintre respondenți susțin planul Giorgiei Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% îl privesc negativ.
