Login
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, 24 octombrie, că rețelele de sateliți Starlink și Starshield, deținute de compania SpaceX, au revenit la vitezele de funcționare de dinaintea restricțiilor, potrivit Kyiv Post.
Limitările afectaseră operațiunile de combatere a dronelor și logistica militară de pe front.
Într-un mesaj video publicat pe Telegram, Zelenski a spus că verificările făcute de specialiștii militari au confirmat că lățimea de bandă și viteza rețelelor au revenit la nivelurile bune pentru operațiunile militare.
„Cel mai important aspect de astăzi: funcționarea sistemelor Starlink și Starshield a revenit la vitezele de dinaintea tuturor acestor restricții”, a declarat Zelenski.
„Restabilirea a avut loc în cursul nopții, iar până în această dimineață vitezele erau deja suficiente pentru utilizarea operațională. Acest lucru este extrem de important și semnificativ pentru logistica noastră de pe front și pentru apărarea Ucrainei împotriva dronelor Shahed cu propulsie cu reacție.”
Președintele a spus că ministrul Apărării, Evheni Hmara, a prezentat sâmbătă dimineață o informare oficială. Testele tehnice au arătat că rețeaua funcționează din nou la capacitate completă.
El le-a mulțumit partenerilor americani, parlamentarilor, reprezentanților mass-media, Departamentului de Stat al SUA și președintelui Donald Trump pentru implicare.
Referindu-se la cooperarea în domeniul securității cu aliații occidentali, Zelenski a spus că Ucraina discută cu Washingtonul și cu partenerii europeni pentru reluarea livrărilor de interceptoare sol-aer, pentru distrugerea rachetelor balistice rusești.
Președintele a spus că mai multe pachete de ajutor pentru apărarea aeriană, aprobate deja la nivel politic de țările partenere, nu au ajuns încă la armata ucraineană.
„Continuăm dialogul cu partenerii noștri pentru a restabili și alte paliere ale cooperării noastre cu America”, a spus Zelenski.
„Este esențial să fie reluate livrările de interceptoare pentru apărarea aeriană – interceptoare destinate combaterii rachetelor balistice rusești. Există pachete pe care încă le așteptăm. Este vorba despre pachete din partea Americii și a partenerilor europeni – pachete pentru care deciziile politice au fost deja luate.”, a spus el.
Apelul vine după ce Zelenski a anunțat de curând că Ucraina a primit din partea SUA doar 24 de interceptoare pentru sistemele Patriot în ultimele trei luni.
În același timp, țara se confruntă cu atacuri balistice continue, iar necesarul operațional este estimat la aproximativ 350 de interceptoare pe lună.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat luni că a avut o discuție „foarte bună” cu delegația Comisiei de la Veneția, condusă de președinta instituției, Marta Cartabia.
Discuțiile dintre oficiali au vizat consolidarea statului de drept, rolul instituțiilor democratice și respectarea principiilor constituționale.
„Am avut astăzi o discuție foarte bună cu delegația Comisiei de la Veneția, condusă de doamna președintă Marta Cartabia, despre consolidarea statului de drept, rolul instituțiilor democratice și respectarea principiilor constituționale”, a scris Nicușor Dan pe pagina sa de X.
Am avut astăzi o discuție foarte bună cu delegația Comisiei de la Veneția, condusă de doamna președintă Marta Cartabia, despre consolidarea statului de drept, rolul instituțiilor democratice și respectarea principiilor constituționale.
Dialogul deschis cu experții europeni este esențial. În cadrul întrevederii am reconfirmat angajamentul nostru pentru echilibru instituțional, transparență și respectarea standardelor europene în materie de democrație și stat de drept.— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) October 19, 2026
Președintele a precizat că, în cadrul întâlnirii, a reafirmat angajamentul României față de echilibrul instituțional, transparență și respectarea standardelor europene în domeniul democrației și al statului de drept.
„Dialogul deschis cu experții europeni este esențial. În cadrul întrevederii am reconfirmat angajamentul nostru pentru echilibru instituțional, transparență și respectarea standardelor europene în materie de democrație și stat de drept”, a transmis șeful statului.
Luni, 19 octombrie, președintele Nicușor Dan a avut o întrevedere, la Palatul Cotroceni, cu o delegație a Comisiei de la Veneția, de la ora 12:30. Din cadrul delegației au făcut parte, conform Administrației Prezidențiale, următoarele persoane:
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar candida la alegerile prezidențiale chiar dacă acestea ar avea loc înainte de încheierea războiului cu Rusia.
Potrivit acestuia, este de datoria sa să apere țara până la sfârșitul ostilităților, a declarat Zelenski în cadrul unui interviu acordat postului NBC News, citat de agenția Ukrinform.
El a precizat că este dispus să caute o soluție pentru organizarea alegerilor dacă Rusia ar accepta o încetare a focului de 60 de zile. Legislația actuală prevede însă o perioadă de cel puțin șase luni de la încheierea războiului pentru pregătirea scrutinului.
„Nu este vorba doar de legislație, ci și de măsuri de securitate”, a declarat președintele ucrainean.
Acesta a spus că, dacă Statele Unite insistă ca alegerile să aibă loc, Ucraina are nevoie de o încetare a focului de cel puțin 60 de zile pentru a putea pregăti scrutinul.
„Dacă își doresc cu adevărat acest lucru, am spus: oferiți-ne o încetare a focului de cel puțin 60 de zile… Doar 60 de zile, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica legislația și a pregăti infrastructura de securitate necesară”, a declarat Zelenski.
Totodată, acesta a mai precizat că este necesar să li se ofere militarilor posibilitatea de a vota, „întrucât ei ne apără țara”.
El a respins, de asemenea, ipoteză potrivit căreia s-ar opune organizării alegerilor, afirmând că decizia privind conducerea țării trebuie să le aparțină ucrainenilor.
Întrebat dacă ar candida la următoarele alegeri prezidențiale, în cazul în care Ucraina ar putea organiza scrutinul, Zelenski a răspuns că și-ar asuma această responsabilitate dacă votul ar avea loc în timpul războiului.
„Dacă acest lucru se întâmplă în timpul războiului, desigur, este datoria mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la început și până la sfârșitul acestui război”, a afirmat președintele ucrainean.
Președintele a mai spus că o eventuală trecere oficială a Statelor Unite de partea Rusiei ar reprezenta o „eroare istorică și o mare tragedie”. Cu toate acestea, îl consideră în continuare pe președintele american Donald Trump un aliat.
Întrebată dacă se numără printre cei dezamăgiți de președintele Nicușor Dan, Oana Gheorghiu a declarat la Digi24 a spus că instituția prezidențială trebuie respectată.
„Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială”, a declarat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a criticat apoi inițiativa AUR privind suspendarea președintelui Nicușor Dan, pe care a descris-o drept un „exercițiu de PR”.
„Am văzut o inițiativă de suspendare a președintelui care cred că e un exercițiu de PR foarte bun al partidului AUR”, a spus Gheorghiu.
Întrebată dacă vede demersul AUR doar ca pe o acțiune de imagine, vicepremierul a avertizat că o eventuală suspendare a președintelui ar face rău României.
„Cred că este un exercițiu de PR, pentru că dacă cineva vrea să facă rău cu adevărat acestei țări, acesta este lucrul pe care ar trebui să-l facă acum serios, să ceară suspendarea președintelui”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Întrebată dacă exclude posibilitatea ca PSD să susțină un astfel de demers, aceasta a răspuns: „Nu știu. PSD și AUR au mai făcut front comun în anumite momente. Sper totuși că au puțină înțelepciune și sper că le pasă de România”.
Gheorghiu a mai spus că, în opinia sa, Nicușor Dan „vrea binele României” și a invocat intervențiile acestuia în discuțiile privind PNRR și în conflictele dintre partidele politice.
„Am văzut intervențiile pe care le-a avut în zona de PNRR și încercarea de mediere și de a-i face să se așeze la masă și să discute”, a declarat Oana Gheorghiu.
Ea a adăugat că pozițiile președintelui arată că acesta încearcă „să pună pe toată lumea la masă și să atenueze conflictul”.
Revista presei