Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.

„Întrebarea este, pentru că sunteți oameni care ați performat într-o societate mult mai competitivă decât a noastră, cum putem să folosim experiența dumneavoastră, cum putem să colaborăm pentru a face bine și aici și în România”, a spus Nicușor Dan, marți, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității românești din New York.
El a spus că statul român își pune de mai multă vreme problema unei colaborări mai bune.
„Asta e, cred eu, o întrebare pe care statul român și-o pune de multă vreme. Cum să facă mai bine să colaboreze cu diverse structuri mai mult sau mai puțin private și poate că și în asta puteți să ne învățați câte ceva”, a declarat șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre evoluția României și a spus că problemele existente trebuie privite în paralel cu progresele înregistrate în ultimele decenii, în special după aderarea la Uniunea Europeană.
„În ciuda multor neajunsuri pe care românii din România le resimt pe bună dreptate – corupție, funcționare deficitară a unor instituții și toate cele pe care le cunoaștem – trebuie să înțelegem bine de unde am plecat și să vedem cu obiectivitate progresele mari pe care România le-a făcut în ultimii ani, în special după intrarea acum 20 de ani în Uniunea Europeană”, a spus el.
Președintele a susținut că România are un potențial uriaș.
„Să vedem potențialul uriaș pe care România îl are și prin oameni, prin calificarea oamenilor vreau să spun, și prin mediul privat foarte dinamic, și prin nivelul rezonabil al sistemului de învățământ, cel puțin în câteva domenii importante”, a afirmat Nicușor Dan.
El a spus că societatea românească a acumulat expertiză în numeroase domenii și că următorii ani ar trebui să fie dedicați consolidării și stabilizării acesteia.
„Aș zice că societatea românească a acumulat un anumit nivel de expertiză în multe domenii și îmi doresc să urmeze niște ani în care să consolideze aceste expertize, să stabilizeze aceste expertize, astfel încât să fie o societate, să-i spun, stăpână pe sine”, a declarat președintele.
Nicușor Dan le-a transmis românilor din New York că își dorește ca diaspora să fie implicată în acest proces.
„Cred că ăsta ar fi obiectivul nostru pentru următorii ani și în acest efort, dacă doriți, ne-am bucura să fiți aproape. Sper să găsim acele metode prin care să folosim potențialul pe care îl avem cu toții”, a spus șeful statului.
Întâlnirea cu reprezentanții comunității românești din New York a avut loc în cadrul vizitei pe care Nicușor Dan o efectuează în Statele Unite ale Americii pentru participarea la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

„Duminică dimineața, iubitul nostru soț, tată, bunic și străbunic, Don Nelson, a trecut în pace la Domnul, înconjurat de familia sa plină de iubire. Pe parcursul ultimei sale săptămâni, prietenii și familia l-au înconjurat cu dragoste, împărtășind binecuvântarea prieteniei sale și depănând amintiri prețioase”, a anunțat duminică familia sa, potrivit Associated Press.
Nelson este al doilea cel mai victorios antrenor din istoria NBA și unul dintre cei doi tehnicieni care au obținut cel puțin 250 de victorii cu trei echipe diferite: Milwaukee Bucks, Dallas Mavericks și Golden State Warriors.
De-a lungul carierei sale de antrenor, Nelson a fost desemnat de trei ori antrenorul anului și a ajuns în playoff de 18 ori în 31 de sezoane. A disputat de trei ori finala campaionatului cu Milwaukee Bucks și o dată cu Dallas Mavericks, fără să reușească însă să câștige un titlu NBA ca antrenor.
Nelson s-a retras din activitatea de antrenor cu un record de 1.335 de victorii, record ce a fost depășit de Gregg Popovich, fost antrenor la San Antonio Spurs, în martie 2022.
Ca antrenor, Nelson a promovat un baschet bazat pe viteză și pe contraatac, idee pe care a atribuit-o perioadei în care a jucat pentru Boston Celtics sub conducerea legendarului antrenor Red Auerbach.
Ca jucător, Nelson a evoluat 14 sezoane în NBA, dintre care 11 pentru Boston Celtics. A făcut parte din cinci echipe ale Celtics care au câștigat titlul NBA, sub conducerea a patru antrenori diferiți.
După retragerea din activitatea de jucător, Nelson a devenit antrenor secund la Milwaukee Bucks. În 1976, după demisia lui Larry Costello, a preluat conducerea echipei și a rămas la Milwaukee timp de 11 sezoane, perioadă în care a câștigat șapte titluri consecutive de divizie.
Nelson a avut două mandate pe banca celor de la Golden State Warriors, însumând 11 sezoane.
Între cele două perioade petrecute la Golden State, Nelson a antrenat pentru mai puțin de un sezon New York Knicks, fiind concediat în sezonul 1995-1996. Ulterior, a petrecut opt sezoane la Dallas Mavericks.
Don Nelson a fost inclus în Naismith Memorial Basketball Hall of Fame în 2012. În 2025, el a primit „Chuck Daly Lifetime Achievement Award”, distincție acordată de National Basketball Coaches Association pentru întreaga sa carieră.

Statul american New Mexico a intentat miercuri un proces împotriva Departamentului de Justiție al Statelor Unite și a procurorului general interimar Todd Blanche, acuzând autoritățile federale că împiedică investigarea infracțiunilor sexuale atribuite finanțistului Jeffrey Epstein la ferma acestuia din stat. Acțiunea a fost depusă la un tribunal federal din Washington, iar autoritățile din New Mexico […] Statul New Mexico a intentat un proces împotriva Departamentului de Justiție al SUA și a procurorului general interimar Todd Blanche, acuzând autoritățile federale că împiedică investigarea infracțiunilor sexuale comise de Jeffrey Epstein la ferma sa din apropierea orașului Santa Fe, potrivit AP.
Procesul a fost depus miercuri la un tribunal federal din Washington, D.C., de procurorul general al statului New Mexico, Raúl Torrez. Acesta susține că Departamentul de Justiție a refuzat în mod repetat să pună la dispoziția anchetatorilor statali documente și informații esențiale privind activitățile lui Jeffrey Epstein și ale presupușilor săi complici.
Potrivit plângerii, autoritățile federale au blocat ancheta desfășurată în New Mexico prin măsuri care „afectează în mod activ victimele și subminează interesul public”.
Torrez solicită instanței să oblige Departamentul de Justiție să transmită materialele solicitate, argumentând că New Mexico este una dintre puținele jurisdicții care mai pot investiga și, eventual, trage la răspundere persoane asociate cu Epstein.
Într-o conferință de presă, Raúl Torrez a declarat că biroul său a formulat zece solicitări oficiale pentru acces la documente și probe, însă acestea au fost fie ignorate, fie respinse.
„Ni s-a spus în repetate rânduri că vor coopera, însă experiența echipei noastre a fost exact opusul”, a afirmat procurorul.
Acesta l-a acuzat direct pe procurorul general interimar Todd Blanche că ar putea rezolva situația imediat.
„Todd Blanche ne-ar putea acorda chiar astăzi accesul de care avem nevoie, printr-o simplă semnătură. În schimb, au ales să blocheze, să obstrucționeze și, sincer, să ascundă informațiile”, a spus Torrez.
În replică, Departamentul de Justiție a transmis că nu poate divulga anumite documente deoarece instanțele federale au interzis publicarea informațiilor care ar putea duce la identificarea victimelor.
Reprezentanții instituției au precizat că protejarea vieții private a supraviețuitorilor rămâne o prioritate, dar au adăugat că sunt dispuși să sprijine ancheta din New Mexico „în limitele legii și ale hotărârilor judecătorești”.
Procesul a fost depus în aceeași zi în care Camera Reprezentanților din New Mexico a publicat un raport preliminar privind activitatea unei comisii dedicate victimelor lui Epstein.
Raportul critică autoritățile statale și federale, susținând că procurorii din New York s-au concentrat aproape exclusiv pe infracțiunile comise de Epstein în New York, Florida și Insulele Virgine Americane, lăsând în plan secund presupusele abuzuri din New Mexico.
Totuși, documentul citează inclusiv probe și mărturii strânse de procurorii federali din New York pentru a descrie presupusele fapte petrecute la ferma lui Epstein din stat.
În cadrul audierilor comisiei, Rachel Benavidez a declarat că Jeffrey Epstein a abuzat-o sexual la ferma sa din New Mexico, unde fusese angajată ca maseuză la sfârșitul anilor 1990.
Femeia a afirmat că relațiile influente ale lui Epstein în stat i-au permis acestuia să evite răspunderea, chiar și după condamnarea sa pentru infracțiuni sexuale în alte jurisdicții.
Comisia analizează și rolul persoanelor care l-ar fi ajutat pe Epstein să își desfășoare activitatea în New Mexico și să evite investigațiile.
Jeffrey Epstein a cumpărat proprietatea din apropierea localității Stanley, la aproximativ 50 de kilometri de Santa Fe, în 1993. Domeniul includea o vilă, o pistă privată de aterizare și un heliport.
După moartea lui Epstein, proprietatea a fost vândută în 2023 familiei politicianului republican Don Huffines, care a anunțat că a redenumit domeniul San Rafael Ranch și intenționează să îl transforme într-un centru de retrageri creștine.
Jeffrey Epstein s-a sinucis într-o închisoare federală din New York în august 2019, în timp ce era judecat pentru trafic sexual de minore. Fosta sa parteneră, Ghislaine Maxwell, execută în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, după condamnarea pentru recrutarea și exploatarea sexuală a unor tinere în beneficiul lui Epstein.
