Mediafax -

Lenny Kravitz, victima unui fake news după accidentul aviatic soldat cu nouă morți în Florida. Reacția reprezentantului artistului

Accidentul aviatic s-a soldat cu moartea tuturor celor nouă persoane aflate în aeronavă, potrivit publicației People.

Aeronava de tip Learjet 60 efectua un zbor între Austin, statul Texas, și Bahamas, când s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din comitatul Palm Beach. Autoritățile americane investighează circumstanțele tragediei.

Reprezentantul lui Lenny Kravitz dezminte informațiile apărute pe internet

Numele artistului în vârstă de 62 de ani a fost asociat cu accidentul după distribuirea masivă a unor capturi de ecran pe platformele sociale.

Imaginile arătau o postare atribuită unei tinere pilote, care afirma că urma să îl transporte pe Lenny Kravitz din Austin către Bahamas și că se simțea onorată de această misiune.

Informațiile au alimentat speculațiile că muzicianul s-ar fi aflat printre pasagerii aeronavei prăbușite.

Contactat de revista People, un reprezentant al lui Kravitz a precizat că relatările sunt „neadevărate și incorecte”, confirmând că artistul nu se afla în avion.

Autenticitatea capturilor de ecran care au circulat online nu a fost stabilită. Ulterior, tânăra pilotă căreia îi era atribuită postarea a transmis pe TikTok că nu a fost implicată în accident.

Avionul zbura din Texas spre Bahamas. Echipajul semnalase probleme înainte de prăbușire

Potrivit Administrației Federale a Aviației din Statele Unite (FAA), aeronava decolase de pe Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom și avea ca destinație Aeroportul North Eleuthera din Bahamas.

Accidentul s-a produs în jurul orei locale 12:50, în apropierea localității Cresthaven, din comitatul Palm Beach.

Înainte de impact, echipajul ar fi raportat acumulări de gheață pe aeronavă și turbulențe puternice, potrivit comunicațiilor radio cu controlorii de trafic aerian.

Din aceste înregistrări reiese că avionul ar fi fost supus unor variații bruște de altitudine, de până la aproximativ 700 de picioare, echivalentul a 213 metri.

Înregistrările video realizate în zona accidentului surprind momentul în care aeronava lovește solul și izbucnește un incendiu puternic.

Impactul a provocat formarea unui crater și mai multe focare de incendiu în apropierea locului prăbușirii.

O copilotă de 20 de ani, printre cele nouă victime

Prima victimă identificată public a fost Nathalia Filgueiras, în vârstă de 20 de ani, din Boca Raton, Florida, care ocupa funcția de copilot.

Potrivit informațiilor publicate de The New York Times și preluate de People, tânăra obținuse licența de pilot la numai 17 ani și acumulase peste 1.300 de ore de zbor până la momentul tragediei.

Mama acesteia, Camila Corteleti, a vorbit despre pasiunea fiicei sale pentru aviație și despre libertatea pe care o simțea atunci când pilota.

„Iubea libertatea”, a declarat mama tinerei, potrivit publicației americane.

Identitățile celorlalte opt persoane decedate nu fuseseră făcute publice la momentul relatării.

Aproximativ 600 de locuitori au nevoie de asistență după accident

Prăbușirea avionului a afectat și zona rezidențială din apropiere, unde au fost semnalate distrugeri și incendii.

Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a anunțat că aproximativ 600 de locuitori beneficiază de sprijin pentru găzduire temporară și alte necesități de bază, ca urmare a pagubelor produse infrastructurii din zonă.

În apropierea locului accidentului au fost impuse restricții de circulație pentru a permite intervenția echipelor de urgență și desfășurarea cercetărilor.

Ancheta este coordonată de National Transportation Safety Board (NTSB), autoritatea federală americană responsabilă cu investigarea accidentelor din transporturi.

Anchetatorii urmează să stabilească dacă acumularea de gheață, turbulențele raportate de echipaj sau alți factori au contribuit la pierderea controlului aeronavei.

Mediafax -

Revoltă împotriva lui Macron chiar în primăriile Franței. Un edil a dat jos portretul președintelui și a coborât drapelele în bernă: „Atitudinea sa este nedemnă”

Frédéric Mortier, primarul de dreapta al localității Longué-Jumelles, a anunțat luni, 19 octombrie, că nu mai dorește să păstreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron în primărie, considerând că reacția președintelui în fața violențelor din ultimele zile a fost insuficientă.

„Condamn cu cea mai mare fermitate violențele și distrugerile comise de cei care ne încalcă legile, ne devastează orașele și disprețuiesc valorile Republicii”, a declarat edilul, potrivit publicației locale Saumur Kiosque.

Primarul și-a continuat declarația cu un mesaj referitor la respectarea legilor și integrarea în societatea franceză.

„Franța nu poate accepta ca unii să refuze regulile comune, să respingă cerințele integrării și să conteste autoritatea statului. Nimeni nu poate pretinde că beneficiază de drepturile Republicii, refuzând în același timp să îi respecte îndatoririle”, a transmis Mortier.

Portretul lui Macron, îndepărtat din primărie

În semn de protest, primarul a hotărât să coboare în bernă drapelele arborate pe clădirea administrației locale și să îndepărteze portretul oficial al președintelui Franței.

„În fața acestei crize, am decis, în calitate de primar al orașului Longué-Jumelles, să dau jos portretul președintelui Republicii din primărie. Consider că atitudinea sa în această situație este nedemnă de gravitatea evenimentelor și de așteptările concetățenilor noștri”, a explicat edilul.

„Ordinea, respectul și autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentele pactului nostru republican”, a adăugat acesta.

Decizia are o puternică încărcătură simbolică în Franța, unde portretul oficial al președintelui Republicii este afișat în mod tradițional în primării.

Franța, zguduită de unele dintre cele mai violente proteste din ultimii ani

Gestul primarului vine după manifestațiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemulțumirilor față de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice, în special a condițiilor din sistemul educațional.

La proteste au participat elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, dar și membrii ale unor grupări de extremă stânga. Deși o mare parte a manifestațiilor s-a desfășurat pașnic, în mai multe orașe au avut loc confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri, vandalizări și jafuri.

Potrivit bilanțurilor prezentate de autorități aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate în cursul weekendului, iar aproape 1.000 de polițiști au fost răniți.

Printre cele mai grave incidente s-a numărat incendierea clădirii istorice a primăriei din Limoges. Mii de magazine și alte spații comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri.

Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut temporar controlul asupra situației în anumite orașe și că autoritățile nu au anticipat amploarea mobilizării.

Nuñez și-a prezentat demisia, dar Emmanuel Macron a refuzat-o.

Macron, criticat din toate direcțiile. Guvernul discută introducerea unor restricții de circulație

Președintele francez a condamnat violențele într-un discurs televizat susținut duminică, 18 octombrie, afirmând că scenele de distrugere și jaf sunt inacceptabile.

Macron a recunoscut nemulțumirile sociale care au determinat mobilizarea protestatarilor și a cerut organizarea unor consultări cu reprezentanții elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri și clasei politice.

Discursul nu a reușit însă să reducă presiunea politică asupra sa.

Liderii opoziției, de la Marine Le Pen și Jordan Bardella, din dreapta radicală, până la Jean-Luc Mélenchon, din stânga radicală, au criticat răspunsul administrației prezidențiale, deși din perspective diferite.

Gestul primarului din Longué-Jumelles nu este singura reacție de revoltă venită din partea administrațiilor locale. Edilii din Marsilia și Limoges au criticat modul în care autoritățile centrale au gestionat violențele, determinând guvernul francez să răspundă public acuzațiilor. „Niciun primar nu a fost abandonat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului, Maud Bregeon.

În paralel, Asociația Primarilor din Franța a convocat adunări în fața sediilor administrațiilor locale, pentru a condamna atacurile împotriva instituțiilor democratice.

Între timp, premierul Sébastien Lecornu a propus introducerea unor restricții de circulație nocturnă, limitate la anumite zone afectate de violențe.

Criza intervine cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.