Login
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Euronews România, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate marți. Întrebat de ce contează aceste alegeri pentru România, liderul UDMR a legat situația de prețul combustibilului.
„Dacă cumva în Orientul Mijlociu nu se poate închide războiul prin diplomație, prin negociere, atunci prețul carburantului nu va scădea, din păcate, nu numai la noi, nici în America”, a declarat el. Kelemen Hunor crede că, în acest moment, pe masa președintelui Donald Trump se află ambele opțiuni.
Liderul UDMR explică faptul că problema vine din strâmtoarea prin care trece combustibilul din regiune, unde „lucrurile rămân blocate”, în condițiile în care „aproape toată lumea aduce combustibil din Golf”.
În același timp, spune el, SUA nu își permit o pierdere de imagine și de credibilitate în fața aliaților. „Astăzi, percepția în Golf, în rândul aliaților Statelor Unite, este că Statele Unite nu au câștigat în acest război cu Iranul. Și de aceea este o vulnerabilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit liderului UDMR, alegătorii americani nu se gândesc la politica externă când votează, ci la probleme economice, la inflație și la „ziua de mâine”. Totuși, liderul UDMR spune că rezultatul contează și pentru Europa, pentru că de el depinde ce direcție vor lua SUA în următorii doi ani față de războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și China. El a dat un exemplu: dacă situația dintre China și Taiwan se complică și americanii își mută forțele militare în Pacific, „în Europa rămâne un spațiu ce trebuie acoperit. Și cu cine? Asta este întrebarea. Fiindcă războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat”.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a solicitat luni amânarea validării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Israel, în timp ce autoritățile investighează posibile ingerințe străine în scrutinul din 27 octombrie.
Avocatul Ilan Bombach, reprezentantul Likud în Comisia Electorală Centrală, i-a trimis luni o scrisoare judecătorului Noam Sohlberg, prin care a cerut convocarea urgentă a conducerii instituției, pentru ca membrii acesteia să fie informați despre suspiciunile privind posibile ingerințe străine în alegeri.
„Gravitatea suspiciunilor, împreună cu lipsa de claritate privind natura și amploarea lor, nu permit conducerii și Comisiei Electorale Centrale să publice rezultatele validate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a transmis avocatul într-o scrisoare obținută de postul israelian Channel 12 și preluată de The Times of Israel.
Partidul condus de Benjamin Netanyahu susține, de asemenea, că alegerile ar fi fost „furate” prin intervenția unor partide arabe care nu susțin sionismul, însă aceste acuzații nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește ancheta privind posibilele ingerințe străine, Comisia Electorală a precizat că suspiciunile investigate nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a respins solicitarea Likud, explicând că instituția nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor din cauza unei anchete în desfășurare.
„Comisia Electorală Centrală nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor și nici competența de a interveni într-o anchetă în curs”, a transmis judecătorul Noam Sohlberg.
Comisia Electorală a precizat că suspiciunile privind posibilele ingerințe străine nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Potrivit legislației israeliene, rezultatele oficiale trebuie validate în cel mult opt zile de la desfășurarea alegerilor.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că a declanșat, împreună cu partidul său, o campanie „distructivă și violentă” de contestare a legitimității rezultatelor electorale.
Eisenkot a descris aceste acțiuni drept „un atac direct asupra democrației israeliene” și o dovadă a „pericolului grav reprezentat de continuarea guvernării Likud și Netanyahu”.
„Această ofensivă este ultima soluție a celor care înțeleg amploarea înfrângerii suferite”, a declarat liderul Yashar.
Likud a respins acuzațiile, susținând că Eisenkot încearcă să împiedice aflarea adevărului despre suspiciunile grave privind influențarea alegerilor israeliene de către actori străini.
Fostul premier israelian Yair Lapid, unul dintre liderii opoziției, a reacționat luni într-un mesaj publicat pe platforma X, acuzându-l pe Netanyahu că încearcă să conteste rezultatele pentru că nu acceptă înfrângerea.
„Există un singur motiv pentru care Netanyahu și oamenii săi fac tot posibilul să submineze rezultatele alegerilor: au pierdut”, a scris Lapid.
Acesta a criticat protestele și acuzațiile de fraudă lansate după scrutin, amintind că rezultatele au fost aprobate inclusiv de reprezentanți ai instituțiilor conduse de persoane numite de actuala putere.
„Acum fac tot posibilul: protestează, inventează teorii ale conspirației, contestă rezultatele unor alegeri democratice validate de șeful Shin Bet, pe care ei l-au numit, și de judecătorul Sohlberg, pe care ei l-au ales”, a continuat fostul premier.
Lapid a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o încercare de a anula regulile democratice.
„Aceasta este o încercare de a anula democrația israeliană și nu vom permite acest lucru. Într-o țară democratică, câștigătorii formează guvernul, iar învinșii trec în opoziție. Asta se va întâmpla”, a transmis politicianul.
Alegerile parlamentare din 27 octombrie nu au oferit niciuneia dintre principalele tabere politice majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, dintre care 27 au revenit partidului Likud, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a câștigat 48 de mandate. Partidele arabe au obținut alte 19 locuri în Parlamentul israelian, care are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
În discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Fostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Forțele israeliene au intrat sâmbătă în orașul Hebron din Cisiordania și au evacuat până la 250 de familii palestiniene, inclusiv noaptea, după ce doi soldați israelieni au fost uciși de militanți la un punct de control, potrivit Euronews.
Prim-ministrul israelian a declarat că pregătește o operațiune fără precedent de la prima ocupare a Cisiordaniei de către Israel, în 1967.
Măsurile au fost luate după atacul de vineri, în care militanți palestinieni au ucis doi soldați israelieni la un punct de control din apropierea orașului Hebron.
Zona este una extrem de problematică, deoarece coloniști israelieni cu vederi radicale trăiesc înconjurați de populația palestiniană locală.
Operațiunea are loc înaintea alegerilor generale de marți, în care Netanyahu se va confrunta, cel mai probabil, cu o competiție strânsă din partea blocului de opoziție condus de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot.
În cartierul Ein Dir Baha, aflat între două dealuri, clădirile au fost marcate cu un „X”, semn că au fost evacuate. Străzile erau complet pustii, iar singurele vehicule din zonă erau cele militare israeliene.
Aproximativ o treime din orașul Hebron a fost vizată de operațiune, a declarat guvernatorul local, Khaled Dudin, pentru agenția de presă AFP.
„Au început în cartierul din care provin autorii atacului, dar nu există nicio garanție că operațiunea nu se va extinde”, a spus acesta. „Aceasta echivalează cu o pedeapsă colectivă impusă unor civili care nu au absolut nicio legătură cu cele întâmplate”, a adăugat guvernatorul.
Potrivit lui Khaled Dudin, 150 de familii au fost afectate. Primarul orașului Hebron, Youssef al-Jaabari, și activistul local Issa Amro estimează că numărul acestora ajunge la 250.
„Le vom găsi un adăpost și le vom oferi acestor oameni tot ajutorul de care au nevoie”, a declarat primarul pentru AFP.
Armata israeliană a anunțat că „desfășoară căutări precise, punctuale și minuțioase” în zona din care au acționat cei doi atacatori înarmați.
Ambii au fost uciși în timpul schimbului de focuri. Potrivit armatei, operațiunea va dura câteva zile, asemănător unor intervenții desfășurate în urma unor atacuri anterioare.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la TVR 1, că AUR ar obține aproximativ 40% din voturi dacă alegerile ar avea loc în prezent, inclusiv după redistribuirea voturilor.
Întrebat dacă există riscul ca extrema dreaptă sau populismul să ajungă la putere în România, Kelemen Hunor a spus că, în cazul unor alegeri organizate acum, AUR s-ar clasa pe primul loc.
Acesta a mai precizat însă că situația s-ar putea schimba până în 2028, mai ales pentru că și alte partide ar putea crește în opoziție.
„Astăzi, dacă am fi avut alegeri, sigur că AUR ar fi ieșit pe primul loc în jur de 40% cu redistribuire. Ce se va întâmpla până în 2028, nu știu, fiindcă va apărea alte două partide care au posibilitatea de creștere în opoziție”, a declarat Kelemen Hunor, luni, la TVR 1.
El a amintit că, până acum, AUR a fost principalul partid de opoziție, beneficiind de nemulțumirile față de guvernare. Potrivit liderului UDMR, situația s-ar putea schimba după ce și PNL și USR vor ajunge și ele în opoziție.
„Până acum AUR era în opoziție, nu trebuia să facă absolut nimic, doar să gestioneze criza, între ghilimele, să gestioneze din punctul lor de vedere și nici n-au făcut nimic. Acum o să fie și USR și PNL în opoziție, vom fi și noi, dar noi avem o limită, din păcate”, a spus liderul UDMR.
Întrebat care sunt motivele ascensiunii extremei drepte, Kelemen Hunor a spus că fenomenul nu poate fi explicat printr-o singură cauză.
„E foarte greu de dat un singur răspuns și foarte pe scurt, fiindcă multe elemente trebuie văzute separat și împreună. Sigur, este și un vot, a fost un vot împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului. Și la noi asta s-a văzut și în altă parte”, a afirmat Kelemen Hunor.
El a făcut referire la mai multe momente care, în opinia sa, au contribuit la creșterea nemulțumirii publice: pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, modul în care Guvernul a gestionat situația în perioada 2023-2024 și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
„Antisistem, vot antisistem, oameni nemulțumiți, crize suprapuse începând de Covid și până războiul ruso-ucrainean și așa mai departe, gestionarea proastă a guvernului în 2023-2024, anularea alegerilor în 2024, cele prezidențiale”, a declarat acesta.
Kelemen Hunor a spus că lipsa unei explicații pentru anularea alegerilor prezidențiale din 2024 contribuie la scăderea încrederii oamenilor în instituțiile statului și în clasa politică.
„Problema anulării rămâne în continuare, fiindcă nu a existat o explicație. Nu a existat o explicație credibilă pentru majoritatea oamenilor și toată lumea așteaptă această explicație, acel raport”, a afirmat liderul UDMR.
Potrivit acestuia, lipsa unor clarificări poate crește neîncrederea în instituțiile statului.
„Și fără să avem un raport la un moment dat, crește neîncrederea oamenilor în instituțiile statului, în clasa politică, ceea ce nu este bine, fiindcă dacă scade încrederea în clasa politică, ce rămâne dincolo de zid?”, a întrebat Kelemen Hunor.
Întrebat ce așteaptă concret de la raportul privind anularea alegerilor, liderul UDMR a spus că vrea să afle motivele care au stat la baza deciziei.
„Eu aștept să văd care a fost motivul. Deci, ca fiecare om care se uită și așteaptă acel raport sau acele explicații, așteaptă să vadă ce s-a întâmplat exact”, a declarat Kelemen Hunor.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar candida la alegerile prezidențiale chiar dacă acestea ar avea loc înainte de încheierea războiului cu Rusia.
Potrivit acestuia, este de datoria sa să apere țara până la sfârșitul ostilităților, a declarat Zelenski în cadrul unui interviu acordat postului NBC News, citat de agenția Ukrinform.
El a precizat că este dispus să caute o soluție pentru organizarea alegerilor dacă Rusia ar accepta o încetare a focului de 60 de zile. Legislația actuală prevede însă o perioadă de cel puțin șase luni de la încheierea războiului pentru pregătirea scrutinului.
„Nu este vorba doar de legislație, ci și de măsuri de securitate”, a declarat președintele ucrainean.
Acesta a spus că, dacă Statele Unite insistă ca alegerile să aibă loc, Ucraina are nevoie de o încetare a focului de cel puțin 60 de zile pentru a putea pregăti scrutinul.
„Dacă își doresc cu adevărat acest lucru, am spus: oferiți-ne o încetare a focului de cel puțin 60 de zile… Doar 60 de zile, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica legislația și a pregăti infrastructura de securitate necesară”, a declarat Zelenski.
Totodată, acesta a mai precizat că este necesar să li se ofere militarilor posibilitatea de a vota, „întrucât ei ne apără țara”.
El a respins, de asemenea, ipoteză potrivit căreia s-ar opune organizării alegerilor, afirmând că decizia privind conducerea țării trebuie să le aparțină ucrainenilor.
Întrebat dacă ar candida la următoarele alegeri prezidențiale, în cazul în care Ucraina ar putea organiza scrutinul, Zelenski a răspuns că și-ar asuma această responsabilitate dacă votul ar avea loc în timpul războiului.
„Dacă acest lucru se întâmplă în timpul războiului, desigur, este datoria mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la început și până la sfârșitul acestui război”, a afirmat președintele ucrainean.
Președintele a mai spus că o eventuală trecere oficială a Statelor Unite de partea Rusiei ar reprezenta o „eroare istorică și o mare tragedie”. Cu toate acestea, îl consideră în continuare pe președintele american Donald Trump un aliat.
Deputatul AUR DanTănasă compară situația politică din Spania cu cea din România și susține că, în timp ce guvernul spaniol a ales să apeleze la electorat după pierderea majorității parlamentare, autoritățile de la București încearcă să evite alegerile anticipate.
„În loc să prelungească un blocaj și să pretindă că nimic nu s-a întâmplat, Sánchez a ales să lase electoratul să decidă”, este de părere deputatul AUR.
Potrivit lui Tănasă, România se află de mai multe luni într-un blocaj politic, iar partidele aflate la guvernare ar încerca să mențină actuala formulă politică.
Deputatul îl critică în acest context pe președintele Nicușor Dan pentru poziția exprimată în privința alegerilor anticipate.
Deputatul AUR susține că argumentul privind reacția investitorilor și a piețelor financiare nu poate avea prioritate în fața dreptului alegătorilor de a decide.
„Investitorii pot analiza România, creditorii pot cere garanții, piețele pot reacționa, dar niciunul dintre aceștia nu are vot în România”, afirmă Dan Tănasă.
Acesta susține că investitorii și creditorii pot decide dacă finanțează statul român și în ce condiții, însă nu ar trebui să aibă un rol în stabilirea formulei politice de guvernare.
În opinia deputatului AUR, argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea genera instabilitate temporară nu justifică prelungirea unei situații politice pe care o consideră blocată.
„Dacă alegerile sunt prezentate ca un pericol pentru România doar pentru că ar putea produce instabilitate temporară, atunci ce facem cu instabilitatea politică pe termen lung?”, întreabă Tănasă.
Dan Tănasă contestă și argumentul potrivit căruia alegerile anticipate ar putea produce aceeași configurație parlamentară și ar prelungi negocierile politice.
Deputatul afirmă că rezultatul unui scrutin nu poate fi cunoscut înainte ca românii să voteze și că anticiparea rezultatului ar însemna înlocuirea voinței alegătorilor cu propriile calcule politice.
„A presupune rezultatul unui scrutin înainte ca românii să voteze înseamnă, de fapt, să înlocuiești voința alegătorilor cu propriile calcule politice”, susține acesta.
În același timp, parlamentarul AUR afirmă că România are nevoie atât de stabilitate economică și responsabilitate financiară, cât și de respectarea mecanismelor democratice.
„Creditorii nu trebuie să primească drept de veto asupra politicii românești, iar votul cetățenilor nu poate fi pus pe ultimul loc”, mai spune Dan Tănasă.
Deputatul își încheie argumentația susținând că alegerile nu ar trebui tratate ca o amenințare dacă actuala configurație politică beneficiază de suficientă legitimitate.
„Într-o democrație, cetățeanul nu este o variabilă care trebuie protejată de propriul vot”, mai spune Dan Tănasă.
Camera Deputaților a adoptat Legea privind decarbonizarea în forma susținută de PSD, care condiționează închiderea capacităților pe lignit și huilă de punerea în funcțiune a unor surse alternative de energie. Actul normativ merge la promulgare, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că poate solicita reexaminarea pentru a evita blocarea fondurilor din PNRR. Camera Deputaților a […] 
Partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarațiile de avere și de interese, la inițiativa anunțată de șeful statului, în contextul dezbaterii din Senat a legii privind integritatea. Documentele au fost făcute publice pe site-ul Administrației Prezidențiale și includ bunurile, veniturile, creditele și interesele declarate. Documentele au fost publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale în […] 
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunţat marţi că a fost depus în Parlament proiectul de lege privind strategia pentru conservarea biodiversităţii, afirmând că măsura urmăreşte protejarea unui jalon din PNRR şi evitarea riscului ca România să piardă un miliard de euro din cauza unor litigii. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a declarat […] 
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că USR susține principiul echilibrării bugetare, însă nu va vota legea salarizării înainte de a analiza forma finală a acesteia. El a afirmat, totodată, că sistemul de sănătate are nevoie de mai mult personal și finanțare, dar și de corectarea dezechilibrelor privind ocuparea posturilor. Ministrul interimar al […] Invitat marți la Podcasturile Cotidianul, primarul general al Capitalei și lider important din PNL, Ciprian Ciucu, a afirmat că nu ar fi o idee bună o fuziune a PNL cu USR în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.
„Nu ar fi o idee bună. În politică, faci fuziuni când nu eşti la putere şi imediat după alegeri, eventual (..) cum s-a salvat Partidul Democrat Liberal când s-a unit cu PNL. Dar de obicei, în politică, 2 plus 2 nu fac 4, fac 3, sau 3 şi jumătate. Şi nu cred că este o idee bună. Cele două partide sunt compatibile, ca alianţă electorală, dar nu cred că sunt compatibile pentru a fi aceiaşi oameni în aceeaşi organizaţie”, a explicat Ciucu la Podcasturile Cotidianul.
El a continuat spunând că PNL poate face „o alianţă electorală largă”, nu doar cu USR, referindu-se aici la partidele de dreapta mai mici.
„Se poate gândi un proiect politic foarte bun de modernizarea României pentru 2028. Sunt partide mai mici, dar partide valoroase. Mă refer la Partidul Forţa Dreptei. Cu Forţa Dreptei am putea avea o fuziune. Poate să fie Partidul REPER, chiar şi Partidul Mişcarea Populară poate să adere la astfel de alianţă. În special [partide] de centru-centru dreapta”, a conchis Ciucu.
Fostul ministru al Justiției și deputatul PSD Radu Marinescu a anunțat că ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților s-a încheiat după două zile de dezbateri lungi, iar amendamentele depuse de Partidul Social Democrat (PSD) la proiectul de consolidare a legilor integrității au fost aprobate.
Într-o postare publicată pe Facebook, social-democratul a scris că modificările propuse de PSD completează proiectul inițiat de actuala coaliție de guvernare interimară, prin care sunt impuse regulile privind integritatea în funcțiile publice.
„S-a încheiat ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților, după două zile de dispute. Amendamentele PSD au fost admise! Prin ele se completează proiectul de consolidare a legilor integrității depus de actuala coaliție de guvernare interimară”, a transmis Radu Marinescu.
Deputatul PSD a precizat că amendamentele adoptate urmăresc mai multe schimbări importante în legislație.
„Asigurăm transparența declarațiilor de avere și de interese, se elimină pragurile valorice, se elimină posibilitatea de a nu se aplica interdicția de a ocupa o funcție publică în cazul conflictului de interese și se uniformizează regimul juridic al consecințelor asupra funcției sau demnității publice ale abaterii de integritate, pentru a nu mai exista standarde duble de tratament și excepții”, a explicat fostul ministru al Justiției.
De altfel, Radu Marinescu a criticat, în același mesaj, modul în care, în opinia sa, PNL și USR au modificat anterior proiectul de lege.
„Corectăm tot ceea ce, cu lumina stinsă și sfidând limitele de competență ale guvernului demis, au vrut PNL și USR să strice la proiectul integrității, în timp ce clamau dorința de reformă”, a afirmat deputatul social-democrat.
„Adevărata reformă se face acum în Parlament și PSD a arătat că realizează cu adevărat consolidarea legislației. Fapte, nu vorbe!”, a transmis Radu Marinescu.
Luni, Radu Marinescu a declarat că social-democrații nu vor susține legea integrității dacă aceasta nu va reveni la forma transmisă Comisiei Europene. El a acuzat PNL și USR că au eliminat din proiect prevederile privind publicarea declarațiilor de avere.
„PSD a desfăşurat o activitate asiduă în 2025, începutului 2026, până am plecat eu din minister, pentru a contura o serie de soluţii normative în materia integrităţii, care să asigure atât îndeplinirea jalonului, cât şi o formă de publicitate, absolut aşteptată de societate, în procesul aderării noastre la OCDE, pentru aceste declaraţii de avere şi de interese. Spre surpriza noastră absolut neplăcută, partidele din coaliţia care susţin actualul guvern au modificat această lege, au eliminat publicitatea declaraţiilor, au introdus ipoteze de exonerare de sancţiunea interdicţiei de a ocupa funcţia publică pentru conflictul de interese şi alte ipoteze care permiteau să nu se reţină conflict de interese pentru o serie de reprezentanţi publici”, a spus Marinescu atunci.
„Am remarcat că au apărut acum amendamente şi de la partidele care au amputat, să zic aşa, legea. Sigur, niciodată nu e prea târziu, dar lumina a aprins-o PSD asupra aceea ce făceau acolo.”, a mai declarat el.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că Guvernul retrage Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 și că aceasta va fi promovată printr-un proiect de lege care a fost depus la Senat.
Anunțul vine după ce PSD a contestat în instanță mai multe hotărâri de guvern, inclusiv actul normativ privind strategia de biodiversitate, iar Bolojan spune că nu își asumă riscul unei eventuale suspendări până la soluționarea definitivă a cauzei.
„Adoptarea Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 reprezintă un jalon asumat de România în cadrul PNRR (Jalonul 31). Neîndeplinirea lui ar atrage o penalitate de peste 970 de milioane de euro. Guvernul României a îndeplinit acest jalon printr-o hotărâre de guvern, în ședința din 23.07.2026, cu avizul Ministerului Justiției, în aplicarea prevederilor capitolului Mediu din Programul de guvernare și pentru respectarea angajamentelor externe asumate de România, de care depind nu numai bani pentru țară, ci și credibilitatea în fața finanțatorilor și partenerilor externi”, a explicat Bolojan.
În mesajul său, premierul interimar acuză PSD că pune interesul politic mai presus de interesul României.
„Ca să hărțuiască un guvern pe care l-a demis fără să aibă nimic de pus în loc, dar și ca să satisfacă interesele propriei clientele, PSD a declanșat o procedură de suspendare și anulare în justiție a mai multor hotărâri de guvern, inclusiv aceasta. Trei dintre hotărârile atacate se referă la obligații pe care ni le-am asumat în contul fondurilor europene nerambursabile. PSD se joacă, în total, cu 1,1 miliarde de euro. Una dintre aceste hotărâri, referitoare la Strategia Biodiversității, de a cărei adoptare până la 31 august depinde o penalitate de 1 miliard de euro, am înțeles că PSD se angajează să o susțină pentru a fi adoptată rapid ca proiect de lege”, a mai spus Bolojan.
Prim-ministrul a precizat că nu pune la îndoială legalitatea hotărârilor adoptate de Guvern, însă consideră că riscul financiar este prea mare și că, din acest motiv, a fost depus la Senat un proiect de lege în legătură cu strategia privind biodiversitatea.
„Deși nu am niciun dubiu privind legalitatea adoptării hotărârilor, nu îmi pot asuma riscul unei eventuale suspendări a actului normativ până la soluționarea definitivă a cauzei. Responsabilitatea guvernării presupune prioritizarea intereselor României, pentru care o penalitate de aproape 1 miliard de euro este de neasumat. Este o responsabilitate pe care PSD pare că nu o poate înțelege. În consecință, am decis să retragem Hotărârea de Guvern privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Prevederile fac obiectul unui proiect de lege care a fost depus azi la Senat. Facem ce trebuie pentru România, vom vedea dacă PSD se va ține de cuvânt măcar de această dată”, a conchis premierul interimar.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat, marți, că strategia privind conservarea biodiversității a fost depusă în Parlament sub forma unui proiect de lege, pentru a evita blocarea unui jalon din PNRR și riscul pierderii unei finanțări de un miliard de euro.
Ministra susține că există riscul ca o eventuală contestare în instanță a unei hotărâri de guvern să întârzie implementarea jalonului, chiar dacă statul ar câștiga ulterior procesul.
La scurt timp după, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat la anunțul privind depunerea în Parlament a proiectului de lege referitor la strategia privind conservarea biodiversități.
„Guvernul demis a înțeles până la urmă că respectarea legii nu este opțională. Tocmai s-a înregistrat la Senat o inițiativă legislativă care privește strategia privind biodiversitatea.
Aceasta este o recunoaștere implicită a culpei Guvernului demis care a încercat să aprobe această strategie prin HG săptămâna trecută cu încălcarea limitelor legale și constituționale”, a transmis Grindeanu, adăugând că proiectul de lege va fi dezbătut „cu celeritate în Parlament, acolo unde este locul său”.
Revista presei