Login
O instanță din Oslo a pronunțat luni, 2 noiembrie, o hotărâre favorabilă bărbatului în vârstă de 29 de ani, însă aplicarea acesteia depinde de verificarea de către o instanță superioară, transmite Reuters.
Decizia nu înseamnă anularea condamnării și nici achitarea lui Høiby, ci privește exclusiv măsurile restrictive aplicate până la soluționarea apelului.
Tribunalul districtual din Oslo a stabilit că Marius Borg Høiby poate fi pus în libertate și că dispozitivul electronic prin care îi sunt monitorizate deplasările poate fi îndepărtat.
Totuși, hotărârea nu intră imediat în vigoare.
Potrivit unui comunicat al instanței, citat de Reuters, decizia urmează să fie examinată de o instanță superioară, care are posibilitatea să o anuleze.
Până la clarificarea situației juridice, Høiby rămâne supus măsurilor de supraveghere existente.
Procurorii solicitaseră prelungirea măsurii privative de libertate, însă instanța districtuală nu a dat curs acestei cereri.
Marius Borg Høiby a fost condamnat în luna iunie 2026 la patru ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de două fapte de viol, violență domestică și alte infracțiuni.
Bărbatul a contestat sentința, iar dosarul urmează să fie reexaminat de instanța de apel.
Potrivit Reuters, procesul în apel este programat să înceapă în februarie 2027.
Până în prezent, Høiby a fost obligat să poarte o brățară electronică și să rămână în locuința sa, situată pe o proprietate regală din apropierea capitalei Oslo.
Aceste restricții au fost impuse în perioada de așteptare a judecării apelului.
Chiar dacă măsurile restrictive vor fi ridicate, Marius Borg Høiby va trebui să respecte în continuare anumite obligații stabilite de instanță.
În luna următoare, acesta va fi obligat să se prezinte periodic la poliție și să se supună testelor pentru depistarea consumului de alcool și droguri.
Aceste condiții fac parte din măsurile de supraveghere stabilite de judecători și vor continua să se aplice în perioada indicată de instanță.
Hotărârea privind eliberarea nu modifică situația condamnării pronunțate în primă instanță, care rămâne contestată până la soluționarea apelului.
Marius Borg Høiby este fiul reginei Mette-Marit dintr-o relație anterioară căsătoriei sale cu Haakon, actualul rege al Norvegiei, potrivit relatării Reuters.
În vârstă de 29 de ani, Høiby este fiul vitreg al monarhului norvegian.
Cazul său a atras atenția publică prin legătura de familie cu Casa Regală și prin gravitatea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Următoarea etapă procedurală va fi verificarea hotărârii Tribunalului districtual din Oslo de către instanța superioară.
Dacă aceasta va menține decizia, Høiby va putea aștepta procesul în apel fără restricțiile actuale de deplasare și fără dispozitivul electronic de monitorizare, dar cu obligațiile de supraveghere impuse de judecători.
În schimb, dacă hotărârea va fi anulată, măsurile restrictive ar putea rămâne în vigoare.
Un marinar de 86 de ani a plecat cu velierul său, Willow Wind, din Astoria, statul Oregon, spre Pago Pago, în Samoa Americană, o călătorie de aproximativ 8.000 de kilometri. Nimeni nu mai vorbise cu el din 20 august, potrivit People.
Pe 24 octombrie, cineva a anunțat că marinarul de 86 de ani nu ajunsese la destinație. Trei zile mai târziu, Garda de Coastă a primit un semnal de la un emițător de urgență înregistrat pe numele velierului.
Coast Guard Rescues 86-Year-Old Mariner and Dog After Multi-Day Search 460 Miles Off San Diego https://t.co/UrZIEK7fDE
— Edhat (@Edhat) November 2, 2026
Salvatorii au trimis două avioane și o navă. În aceeași seară, un avion al Gărzii de Coastă a găsit velierul în largul oceanului.
Cel mai apropiat cargou, Grand Orion, a ajuns la velier în noaptea de 28 octombrie, dar valurile mari au împiedicat echipajul să îl ia la bord pe bărbat și pe câinele său. Abia după-amiaza, la a doua încercare, salvarea a reușit. Velierul, cu velele rupte, a fost lăsat în derivă.
A doua zi dimineață, un elicopter al Gărzii de Coastă i-a ridicat pe amândoi de pe cargou, aflat atunci la aproximativ 270 de kilometri de coasta Californiei, și i-a dus la San Diego. Marinarul a fost transportat la spital. Garda de Coastă spune că era slăbit și mergea greu, dar nu avea răni grave.
„Acest caz arată cât de important este să ai la bord echipament de comunicare pentru urgențe și un plan de navigație, astfel încât cineva de pe uscat să știe pe unde călătorești”, a declarat comandantul Jason Nguyen, de la Garda de Coastă.
Serviciul de urgență de stat al Ucrainei a confirmat că 24 de persoane, inclusiv doi salvatori și patru ofițeri de poliție, au fost ucise în urma atacului.
Cinci persoane au fost rănite și 27 au fost inițial date dispărute după ce cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia din sud, a declarat șeful regional, Mykhailo Semikin.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra școlii locale „folosită pentru nevoi umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului unde se adăposteau oamenii, conform BBC.
Liderul de la Kiev a postat o înregistrare video, care arată un crater imens rămas după atacul de luni și echipele de salvare căutând printre dărâmături.
„Rușii nu puteau să nu știe că locuitorii locali care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu dorește nicio dezescaladare”, a adăugat președintele Ucrainei.
El a spus că, după o recentă operațiune comună ruso-ucraineană de evacuare a civililor din orașul Oleșki, ocupat de Rusia, în timpul unui armistițiu temporar mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care următorii pași ar putea arăta că pacea este posibilă”.
„Cu astfel de crime, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi crime”, a adăugat Zelenski.
O zi de doliu a fost declarată marți în întreaga regiune Zaporijia, potrivit sursei citate.
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Euronews România, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate marți. Întrebat de ce contează aceste alegeri pentru România, liderul UDMR a legat situația de prețul combustibilului.
„Dacă cumva în Orientul Mijlociu nu se poate închide războiul prin diplomație, prin negociere, atunci prețul carburantului nu va scădea, din păcate, nu numai la noi, nici în America”, a declarat el. Kelemen Hunor crede că, în acest moment, pe masa președintelui Donald Trump se află ambele opțiuni.
Liderul UDMR explică faptul că problema vine din strâmtoarea prin care trece combustibilul din regiune, unde „lucrurile rămân blocate”, în condițiile în care „aproape toată lumea aduce combustibil din Golf”.
În același timp, spune el, SUA nu își permit o pierdere de imagine și de credibilitate în fața aliaților. „Astăzi, percepția în Golf, în rândul aliaților Statelor Unite, este că Statele Unite nu au câștigat în acest război cu Iranul. Și de aceea este o vulnerabilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit liderului UDMR, alegătorii americani nu se gândesc la politica externă când votează, ci la probleme economice, la inflație și la „ziua de mâine”. Totuși, liderul UDMR spune că rezultatul contează și pentru Europa, pentru că de el depinde ce direcție vor lua SUA în următorii doi ani față de războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și China. El a dat un exemplu: dacă situația dintre China și Taiwan se complică și americanii își mută forțele militare în Pacific, „în Europa rămâne un spațiu ce trebuie acoperit. Și cu cine? Asta este întrebarea. Fiindcă războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat”.
Avertismentul a fost lansat de Charlie Taylor, inspectorul-șef al închisorilor din Anglia și Țara Galilor, într-un interviu acordat publicației The Independent.
La finalul mandatului său, după șase ani în funcție, Taylor a criticat dur sistemul penitenciar britanic și a atras atenția că mulți dintre cei eliberați nu sunt reabilitați și riscă să revină în închisoare. În opinia sa, deși costul mediu anual pentru menținerea unui deținut se ridică la aproximativ 60.000 de lire sterline, instituțiile nu reușesc să ofere suficiente programe de muncă, educație și tratament pentru dependențe.
„Sunt atât de plictisiți, încât nu mai știu ce să facă, iar drogurile îi ajută să treacă timpul”, a declarat Taylor.
Acesta a explicat că publicul se așteaptă ca persoanele încarcerate să muncească, să renunțe la droguri și să învețe comportamente care să le ajute să se reintegreze în societate. În realitate, în multe penitenciare, deținuții stau în pat aproape toată ziua, consumă substanțe interzise și urmăresc emisiuni televizate.
Una dintre cele mai grave probleme semnalate de inspectorul-șef este creșterea spectaculoasă a introducerii drogurilor în penitenciare cu ajutorul dronelor. Potrivit acestuia, unele aparate pot transporta până la 10 kilograme de substanțe interzise într-o singură livrare.
Rețelele de crimă organizată profită de cererea existentă în penitenciare și obțin câștiguri importante din comercializarea drogurilor către deținuți, care pot petrece până la 22 de ore pe zi în celule.
În urma unei inspecții recente la penitenciarul HMP Hindley, din Greater Manchester, peste jumătate dintre deținuți au fost testați pozitiv la consumul de droguri.
Guvernul britanic a anunțat în iunie o finanțare suplimentară de 35 de milioane de lire sterline pentru măsuri de combatere a dronelor în 17 penitenciare considerate cu risc ridicat. Printre măsuri se numără instalarea unor grilaje la ferestre. Charlie Taylor consideră însă că intervențiile sunt insuficiente și că autoritățile nu au o strategie coordonată pentru combaterea fenomenului.
El a avertizat și asupra riscului ca dronele să fie folosite pentru introducerea armelor în penitenciare de maximă siguranță, unde sunt încarcerați teroriști și lideri ai grupărilor de crimă organizată. În viitor, astfel de aparate ar putea fi utilizate chiar și pentru evadări.
Charlie Taylor avertizează că sistemul penitenciar britanic ar putea ajunge din nou la limita capacității în următorii doi ani. El consideră că eliberarea anticipată a unor deținuți poate amâna temporar problema, dar nu rezolvă cauzele supraaglomerării.
Guvernul a promis construirea a 14.000 de noi locuri de detenție, însă inspectorul-șef atrage atenția că nu există suficiente dovezi că autoritățile vor putea angaja personalul necesar pentru funcționarea noilor penitenciare.
„Dacă nu ai personal, nu contează câte locuri ai construit”, a avertizat acesta.
Datele Ministerului Justiției, publicate săptămâna trecută, arată că numărul persoanelor readuse în închisoare l-a depășit pe cel al deținuților eliberați. În prima jumătate a anului, 25.531 de persoane au fost încarcerate din nou, comparativ cu 25.255 de eliberări.
Inspectorul-șef consideră că autoritățile se concentrează prea mult pe eliberările anticipate și pe construirea unor noi penitenciare, fără să acorde suficientă atenție reabilitării, tratamentului pentru dependențe, locuințelor și integrării profesionale.
Potrivit acestuia, până la un sfert dintre deținuți au recunoscut că și-au dezvoltat dependența de droguri chiar în timpul detenției, pe fondul accesului facil la substanțe interzise.
Taylor a atras atenția că închisoarea ajunge să fie, pentru unele persoane care se confruntă cu dependența și lipsa unei locuințe, un loc în care revin în mod repetat. El a povestit că a întâlnit deținuți care, la eliberare, refuzau să-și ia toate lucrurile, convinși că se vor întoarce în penitenciar în câteva zile.
Oficialul a susținut și inițiativa lui Andy Burnham de a pune capăt pedepselor pe termen nedeterminat de tip IPP (Imprisonment for Public Protection), considerate profund nedrepte. Unii dintre deținuții aflați încă sub acest regim au executat perioade de detenție de până la 22 de ori mai mari decât durata minimă inițial stabilită.
Ministerul Justiției a transmis că actualul Executiv a preluat un sistem penitenciar aflat în pragul colapsului și că a început să ia măsuri pentru creșterea siguranței în închisori și combaterea rețelelor care introduc droguri și alte obiecte interzise.
Guvernul a invocat construirea celor 14.000 de locuri suplimentare de detenție și investiții de 75 de milioane de lire sterline în securitatea penitenciarelor. De asemenea, autoritățile au precizat că acțiunile comune ale poliției și personalului penitenciar au dus deja la mai multe arestări în dosare privind introducerea de contrabandă cu ajutorul dronelor.
Fosta ministră de Interne Amber Rudd coordonează, totodată, o analiză independentă privind îmbunătățirea siguranței în penitenciare, reducerea recidivei și protejarea publicului.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a solicitat luni amânarea validării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Israel, în timp ce autoritățile investighează posibile ingerințe străine în scrutinul din 27 octombrie.
Avocatul Ilan Bombach, reprezentantul Likud în Comisia Electorală Centrală, i-a trimis luni o scrisoare judecătorului Noam Sohlberg, prin care a cerut convocarea urgentă a conducerii instituției, pentru ca membrii acesteia să fie informați despre suspiciunile privind posibile ingerințe străine în alegeri.
„Gravitatea suspiciunilor, împreună cu lipsa de claritate privind natura și amploarea lor, nu permit conducerii și Comisiei Electorale Centrale să publice rezultatele validate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a transmis avocatul într-o scrisoare obținută de postul israelian Channel 12 și preluată de The Times of Israel.
Partidul condus de Benjamin Netanyahu susține, de asemenea, că alegerile ar fi fost „furate” prin intervenția unor partide arabe care nu susțin sionismul, însă aceste acuzații nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește ancheta privind posibilele ingerințe străine, Comisia Electorală a precizat că suspiciunile investigate nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a respins solicitarea Likud, explicând că instituția nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor din cauza unei anchete în desfășurare.
„Comisia Electorală Centrală nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor și nici competența de a interveni într-o anchetă în curs”, a transmis judecătorul Noam Sohlberg.
Comisia Electorală a precizat că suspiciunile privind posibilele ingerințe străine nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Potrivit legislației israeliene, rezultatele oficiale trebuie validate în cel mult opt zile de la desfășurarea alegerilor.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că a declanșat, împreună cu partidul său, o campanie „distructivă și violentă” de contestare a legitimității rezultatelor electorale.
Eisenkot a descris aceste acțiuni drept „un atac direct asupra democrației israeliene” și o dovadă a „pericolului grav reprezentat de continuarea guvernării Likud și Netanyahu”.
„Această ofensivă este ultima soluție a celor care înțeleg amploarea înfrângerii suferite”, a declarat liderul Yashar.
Likud a respins acuzațiile, susținând că Eisenkot încearcă să împiedice aflarea adevărului despre suspiciunile grave privind influențarea alegerilor israeliene de către actori străini.
Fostul premier israelian Yair Lapid, unul dintre liderii opoziției, a reacționat luni într-un mesaj publicat pe platforma X, acuzându-l pe Netanyahu că încearcă să conteste rezultatele pentru că nu acceptă înfrângerea.
„Există un singur motiv pentru care Netanyahu și oamenii săi fac tot posibilul să submineze rezultatele alegerilor: au pierdut”, a scris Lapid.
Acesta a criticat protestele și acuzațiile de fraudă lansate după scrutin, amintind că rezultatele au fost aprobate inclusiv de reprezentanți ai instituțiilor conduse de persoane numite de actuala putere.
„Acum fac tot posibilul: protestează, inventează teorii ale conspirației, contestă rezultatele unor alegeri democratice validate de șeful Shin Bet, pe care ei l-au numit, și de judecătorul Sohlberg, pe care ei l-au ales”, a continuat fostul premier.
Lapid a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o încercare de a anula regulile democratice.
„Aceasta este o încercare de a anula democrația israeliană și nu vom permite acest lucru. Într-o țară democratică, câștigătorii formează guvernul, iar învinșii trec în opoziție. Asta se va întâmpla”, a transmis politicianul.
Alegerile parlamentare din 27 octombrie nu au oferit niciuneia dintre principalele tabere politice majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, dintre care 27 au revenit partidului Likud, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a câștigat 48 de mandate. Partidele arabe au obținut alte 19 locuri în Parlamentul israelian, care are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Seismul a fost raportat duminică de Centrul German de Cercetare pentru Geostiințe (GFZ), care a estimat magnitudinea acestuia la 6,16.
Potrivit instituției, cutremurul s-a produs la o adâncime de 125 de kilometri. Această adâncime este un factor important în evaluarea modului în care undele seismice sunt resimțite la suprafață.
Deocamdată, informațiile furnizate nu precizează dacă seismul a provocat pagube materiale sau victime.
Seismul de duminică a fost înregistrat după un cutremur mai puternic produs sâmbătă, 24 octombrie, în apropierea insulelor Vanuatu. Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), cutremurul de sâmbătă a avut magnitudinea preliminară de 6,9 și s-a produs la o adâncime de aproximativ 10 kilometri, la circa 197 de kilometri vest-nord-vest de localitatea Port Olry.
Seismul a determinat emiterea unei avertizări de tsunami pentru zona înconjurătoare, care a fost ulterior anulată. După cutremurul principal au fost înregistrate mai multe replici, inclusiv un seism cu magnitudinea preliminară de 6,3, potrivit USGS.
În primele informații publicate despre cutremurul de sâmbătă nu au fost raportate pagube materiale semnificative. Nu există, deocamdată, informații confirmate privind eventualele efecte ale seismului de duminică.
Insulele Vanuatu sunt situate în sudul Oceanului Pacific, într-o zonă cu activitate seismică intensă, asociată interacțiunii plăcilor tectonice din regiune.
Burnham a declarat că subiectul trebuie analizat pe baza datelor și a dovezilor, fără ca menținerea în afara sistemului de liberă circulație să reprezinte o condiție obligatorie în eventualele negocieri.
Într-un interviu acordat publicației The Sunday Times, Andy Burnham a afirmat că natura imigrației în Marea Britanie s-a schimbat după Brexit. Potrivit acestuia, mai mulți cetățeni străini se stabilesc permanent în țară, în loc să se întoarcă în statele de origine.
„Cred că trebuie să existe o dezbatere foarte riguroasă, bazată pe fapte și pe dovezi”, a declarat Burnham, potrivit publicației britanice.
Declarațiile sale lasă deschisă posibilitatea unei schimbări de poziție în privința regulilor care guvernează circulația persoanelor între Marea Britanie și Uniunea Europeană.
Burnham a sugerat că menținerea în afara sistemului european de liberă circulație nu ar trebui să fie o condiție de la care autoritățile britanice să nu accepte nicio abatere în cadrul negocierilor.
Libera circulație a persoanelor a permis cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene să se deplaseze și să locuiască în alte țări membre, în condițiile prevăzute de legislația europeană.
După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, țara a renunțat la acest regim pentru cetățenii europeni, introducând un sistem de imigrație bazat pe reguli naționale, inclusiv criterii privind eligibilitatea pentru muncă.
O eventuală revenire la libera circulație ar putea modifica regulile aplicabile cetățenilor europeni care doresc să locuiască sau să muncească în Regatul Unit. Totuși, declarațiile citate de The Sunday Times nu reprezintă un anunț oficial privind adoptarea unei asemenea măsuri.
Subiectul rămâne unul sensibil în dezbaterea politică britanică, în condițiile în care controlul imigrației a fost una dintre temele importante ale campaniei pentru Brexit.
Protestatarii au participat la un miting împotriva sistemului, iar o parte dintre aceștia au vandalizat și jefuit magazine dintr-o zonă frecventată de turiști și de persoanele care ies la cumpărături în weekend.
Núria Parlon, ministrul de Interne al regiunii spaniole Catalonia, a declarat că au fost provocate peste 30 de incendii, iar 14 magazine au fost vandalizate sau jefuite.
Imagini distribuite pe rețelele sociale arată persoane blocate în interiorul unor magazine, inclusiv în magazinul universal El Corte Inglés, după ce au fost coborâte grilajele metalice pentru a împiedica jafurile.
Alte înregistrări surprind persoane îmbrăcate în negru, cu fețele acoperite, care sparg vitrine și fug cu bunuri. În unele cazuri, acestea ar fi fost încurajate de utilizatori care urmăreau imaginile online.
Participarea la manifestație a fost încurajată prin postări pe rețelele sociale, care promovau o mișcare „împotriva sistemului”.
Mesajele foloseau și sloganul „Institut Indignats”, o traducere a denumirii „Lycées Indignés”, asociată mobilizării elevilor care au protestat în Franța în ultimele săptămâni. Expresia poate fi tradusă în limba engleză prin „elevi de liceu indignați”.
Primarul Barcelonei, Jaume Collboni, a declarat că actele de vandalism comise în oraș „nu vor rămâne nepedepsite”. El a menționat inclusiv posibile consecințe legale pentru tutorii minorilor implicați.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
În discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Fostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Avertismentul vine la câteva ore după ce administrația aeroportului a anunțat reluarea zborurilor prin două terminale, în urma suspendării operațiunilor la începutul lunii octombrie.
Yahya Saree, purtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, a declarat duminică faptul că aeroportul King Khalid rămâne o „țintă militară” și că operațiunile împotriva acestuia vor continua, scrie Reuters.
Oficialul le-a transmis companiilor aeriene, angajaților aeroportului și călătorilor să evite utilizarea acestuia.
Sâmbătă seara, administrația aeroportului a anunțat că, începând de duminică, Terminalul 1 va fi destinat zborurilor interne, iar Terminalul 2 va deservi zborurile internaționale operate de transportatorii naționali.
Operațiunile aeroportului au fost oprite pe 10 octombrie, în urma unui atac revendicat de rebelii Houthi, în care 13 persoane au fost ucise și peste 300 au fost rănite. Potrivit Reuters, acesta a fost cel mai sângeros atac din Arabia Saudită din ultimul deceniu.
Suspendarea zborurilor a fost prelungită două zile mai târziu.
Rebelii Houthi au lansat în repetate rânduri rachete balistice și drone asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, folosind aceste atacuri pentru a pune presiune asupra regatului, aliat al Statelor Unite, în contextul conflictului regional.
Arabia Saudită și-a intensificat recent implicarea militară în Yemen, lansând atacuri asupra rebelilor Houthi și sprijinind o contraofensivă a guvernului yemenit.
Aceste evoluții au loc după ce rebelii au preluat, luna trecută, teritorii strategice de-a lungul coastei Mării Roșii.
Noul aeroport internațional Western Sydney este situat în Badgerys Creek, la aproximativ 60 de kilometri vest de centrul orașului Sydney. Acesta va permite companiilor aeriene să opereze zboruri la orice oră, oferind acces la o zonă cu o populație în creștere și diversă din punct de vedere etnic, scrie Reuters.
Aeroportul existent din Sydney, situat mai aproape de centrul de afaceri al orașului, permite decolări și aterizări doar între orele 6:00 și 23:00. Restricțiile limitează opțiunile de programare a zborurilor în comparație cu alte mari orașe australiene, precum Melbourne.
„Pentru prima dată în mai bine de 50 de ani, Australia deschide un aeroport major nou. Este un moment important, pregătit de-a lungul mai multor decenii”, a declarat premierul australian Anthony Albanese, într-un comunicat.
„Sunt foarte mândru să îl inaugurez oficial”, a adăugat acesta.
Compania aeriană low-cost Jetstar, divizia de buget a Qantas, urma să opereze duminică primul zbor de plecare al noului aeroport, cu destinația Gold Coast, potrivit unui comunicat al administrației aeroportuare.
Aeroportul are o capacitate de peste 80 de milioane de mișcări de pasageri anual, conform informațiilor prezentate de operator. Această unitate de măsură se referă la totalul pasagerilor care sosesc și pleacă, nu la 80 de milioane de persoane distincte.
Deschiderea pentru pasageri vine după ce zborurile cargo au început să opereze pe aeroport în luna iulie.
Aeroportul a fost construit pe un teren de 1.780 de hectare, achiziționat de guvernul federal australian în anii 1980.
Construcția a fost finalizată în iulie 2025, după șapte ani de lucrări și aproximativ 15 ani de planificare.
Președintele american Donald Trump ar urma să anunțe sâmbătă că Audi, divizia premium a grupului Volkswagen, intenționează să construiască o nouă fabrică de asamblare în statul Georgia, cu o capacitate de producție de 200.000 de SUV-uri pe an, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.
Trump, care a îndemnat producătorii auto să fabrice mai multe vehicule în Statele Unite, a impus tarife vamale semnificative pentru automobilele și camioanele produse în străinătate. Anunțul ar urma să fie făcut în Georgia, în apropierea locului în care Audi intenționează să construiască fabrica.
Noua unitate ar urma să asambleze modelele Audi Q7, Q8 și Q9.
Potrivit aceleiași surse, Audi ar urma să anunțe și planuri pentru producția a 25.000 de vehicule în Carolina de Sud.
Reprezentanții Audi au refuzat să comenteze informațiile.
Oficialul a precizat că numărul arestărilor ar putea crește semnificativ pe măsură ce autoritățile centralizează toate datele.
Ministerul francez de Interne estimează că aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate în cursul zilei. Sindicatele susțin însă că numărul real al participanților a fost de două ori mai mare.
Diferența dintre estimările autorităților și cele ale sindicatelor evidențiază amploarea mobilizării și divergențele privind numărul persoanelor care au ieșit în stradă.
Ministrul Laurent Nuñez nu a oferit, în declarațiile citate, un bilanț final al arestărilor, avertizând că acesta va fi actualizat pe măsură ce sunt centralizate informațiile din teren.
Un grup numeros de bărbați înarmați a atacat satul vineri după-amiază, a anunțat poliția într-un comunicat publicat sâmbătă. Atacatorii au deschis focul și au jefuit magazinele, de unde au furat produse alimentare.
Inițial, poliția a confirmat moartea a 10 persoane. Ulterior, alte cadavre au fost descoperite, iar bilanțul victimelor a ajuns la cel puțin 40, potrivit Amnesty International.
Atacul din Binnari are loc în contextul intensificării violențelor în nordul Nigeriei, unde bande criminale puternic înarmate, cunoscute local sub numele de „bandiți”, atacă frecvent comunitățile rurale.
Aceste grupări organizează raiduri asupra satelor, răpesc locuitori pentru a cere răscumpărări și fură animale. Violențele reprezintă o problemă de securitate persistentă pentru autoritățile nigeriene, în special în regiunile din nordul țării.
Nu au fost furnizate informații suplimentare despre identitatea atacatorilor sau despre eventuale arestări în legătură cu atacul asupra satului Binnari.
Castelul Allington se află în apropiere de Maidstone, în comitatul Kent, și datează din 1279. Potrivit The Sun, impresionanta construcție este o proprietate protejată de sistemul britanic de clasificare a monumentelor istorice. Castelul a atras atenția publicului atât prin arhitectura sa medievală, cât și prin aparițiile în producții de televiziune.
Fortăreața a fost folosită în sezoanele opt și nouă ale serialului pentru copii „Horrible Histories”, difuzat de postul britanic CBBC. Proprietatea a apărut și în serialul „The Avengers”, devenit celebru în anii 1960.
Castelul are o suprafață de peste 24.000 de metri pătrați, iar domeniul include șapte căsuțe și un hambar transformat. În interior se găsesc o mare sală, două curți interioare, o curte destinată turnirurilor cavalerești și o încăpere secretă în care preoții se puteau ascunde în perioadele de persecuție religioasă.
Proprietatea dispune și de o piscină interioară, un teren de tenis și o seră în stil victorian. Întreținerea domeniului necesită o echipă formată din trei grădinari, un responsabil cu mentenanța și doi coordonatori de evenimente.
În secolul al XV-lea, familia Wyatt a transformat fortăreața într-o reședință de lux. Mai târziu, castelul a fost restaurat de Sir Robert Worcester, care a locuit aici de la sfârșitul anilor 1990 până la moartea sa, în 2025.
Potrivit agenției imobiliare Knight Frank, proprietatea îmbină arhitectura medievală cu facilitățile moderne, iar instalațiile electrice și sistemele de încălzire din castel și din căsuțele de pe domeniu sunt certificate.
Prețul cerut pentru castelul Allington este de 5 milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 5,7 milioane de euro.
Domeniul nu este doar o reședință privată, ci găzduiește și nunți, evenimente corporate și tururi ale grădinilor. De asemenea, proprietatea oferă posibilități de utilizare pentru filmări și include diferite spații care pot genera venituri.
Cei interesați să vizioneze castelul trebuie să își rezerve suficient timp: turul proprietății poate dura până la două ore, din cauza dimensiunii domeniului.
Moartea Olenei Șargovska a fost anunțată de publicația ucraineană Novynarnya, unde aceasta lucrase în trecut, potrivit Focus.
De-a lungul carierei, Șargovska a activat în mai multe domenii ale presei, fiind jurnalistă, traducătoare, specialistă în comunicare pe rețelele sociale și redactor. A colaborat cu diverse publicații, posturi de televiziune și edituri.
În 2015, Olena Șargovska s-a alăturat Primului Spital Mobil Voluntar „Mykola Pirogov” și batalionului medical „Spitalerie”, implicându-se în sprijinirea militarilor răniți. Totodată, a susținut dreptul femeilor de a servi în Forțele Armate ale Ucrainei în condiții de egalitate cu bărbații.
Invazia rusă de amploare a surprins-o în Portugalia. Din cauza unei accidentări, nu a putut reveni imediat în Ucraina, însă a continuat să ajute țara ca voluntară.
Pe 10 septembrie 2022, chiar de ziua sa de naștere, Șargovska s-a alăturat Legiunii Internaționale a Forțelor Armate ale Ucrainei. A servit în armată până în august 2024, când problemele de sănătate au obligat-o să renunțe la serviciul militar.
După încheierea serviciului militar, Olena Șargovska nu a renunțat la activitățile de voluntariat. S-a implicat în mișcarea „Veterani”, contribuind la asigurarea sprijinului logistic pentru unitățile aflate pe linia frontului.
Comandanta batalionului medical „Spitalerie”, Yana Zinkevich, i-a adus un omagiu, mulțumindu-i pentru alegerea de a deveni medic voluntar și pentru viețile pe care le-a salvat în cele mai periculoase zone ale frontului.
Colegii săi au descris-o printr-un principiu care i-ar fi ghidat întreaga viață: „Fă ce crezi că este necesar și apoi orice se întâmplă”.
Moartea Olenei Șargovska înmulțește pierderilor suferite de presa ucraineană în războiul declanșat de Rusia. În ianuarie, a fost anunțată moartea jurnalistului și bloggerului ucrainean Denys Bezlyudko.
De asemenea, jurnalista Maria Yivzhenko, în vârstă de 29 de ani, a fost ucisă în urma unui atac rusesc asupra centrului de afaceri Compass FM din Kiev.
Poliția a folosit sâmbătă seara gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Organizatorii au anunțat că peste 800.000 de persoane au participat la manifestațiile din întreaga țară, dintre care 250.000 numai la Paris. Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000.
Sute de proteste au avut loc în toată Franța, din cauza nemulțumirilor mari legate de costul vieții. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a preveni repetarea violențelor.
Ciocniri au fost raportate și în timpul protestelor din Lyon, Lille, Marsilia, Montpellier, Nantes și Toulouse. Autoritățile au anunțat că 135 de persoane au fost arestate la nivel național până mai devreme în cursul zilei.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a avertizat că autoritățile „nu vor tolera nicio formă de violență sau de tulburare a ordinii publice”.
La Lyon, forțele de ordine au fost prezente pe străzi și, potrivit relatărilor, au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de 150 de protestatari care au încercat să blocheze un drum din apropierea centrului orașului.
„Poliția este extrem de mobilă. Vin și dispersează grupurile înainte ca acestea să apuce să se formeze”, a declarat pentru agenția de presă AFP un student de 21 de ani care a participat la protest.
În cadrul manifestațiilor mari de sâmbăta trecută au existat violențe și confruntări cu poliția în mai multe orașe. Au fost incendiate clădiri și vehicule. Persoane mascate au spart vitrine, jefuind magazine.
Violențele au continuat duminică la Paris, unde tineri mascați au ridicat baricade în flăcări, iar poliția a intervenit în forță pentru a dispersa mulțimea.
Măsurile au fost intensificate de guvernul francez în acest weekend. Proprietari de afaceri au luat și ei măsuri de precauție: au acoperit vitrinele cu scânduri sau au închis magazinele.
O schimbare de ultim moment a traseului unui protest programat la Paris a provocat critici din partea sindicatelor. Oamenii spun că decizia ar putea duce la amplificarea haosului.
Inițial, poliția autorizase un marș între piețele Bastille și Nation, în estul capitalei. Vineri, autoritățile au revenit asupra deciziei și au propus un traseu între Porte d’Italie și Porte de Vincennes, de-a lungul marginii de sud-est a orașului.
Jordan Bardella a fost reales cu o majoritate covârșitoare în funcția de lider al partidului francez Adunarea Națională (RN), după ce a obținut 98,98% din voturi într-un scrutin în care nu a avut contracandidați, scrie Euronews.
Realegerea sa are loc cu șase luni înaintea alegerilor prezidențiale, scopul fiind să arate unitatea partidului de extremă dreapta.
Rezultatul a fost anunțat sâmbătă, în prima zi a congresului de două zile al partidului, organizat la Orléans. RN încearcă să-și consolideze poziția în așteptarea alegerilor prezidențiale din 2027.
Jordan Bardella a primit 75.497 de voturi, în timp ce 779 de voturi au fost albe, potrivit parlamentarului RN Yoann Gillet, care a supravegheat procesul electoral.
Aproape 68% dintre membrii partidului au participat la vot, care s-a desfășurat electronic, în perioada 21 septembrie – 22 octombrie.
Înainte de anunțarea rezultatului, Bardella le-a mulțumit activiștilor partidului, cerându-le să susțină candidatura lui Marine Le Pen la președinția Franței.
„Încă o dată, voi avea nevoie de voi (…) pentru a o duce pe Marine Le Pen la Palatul Élysée”, le-a transmis el susținătorilor.
Realegerea sa confirmă rolurile celor doi lideri ai RN, care spun că formează o „echipă câștigătoare” pentru alegerile din 2027.
Potrivit strategiei partidului, Marine Le Pen urmează să candideze la președinție, iar Bardella se pregătește pentru posibilitatea de a deveni prim-ministru, dacă RN va obține o majoritate în Parlament.
Revista presei