Președintele american Donald Trump ar urma să anunțe sâmbătă că Audi, divizia premium a grupului Volkswagen, intenționează să construiască o nouă fabrică de asamblare în statul Georgia, cu o capacitate de producție de 200.000 de SUV-uri pe an, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.
Trump, care a îndemnat producătorii auto să fabrice mai multe vehicule în Statele Unite, a impus tarife vamale semnificative pentru automobilele și camioanele produse în străinătate. Anunțul ar urma să fie făcut în Georgia, în apropierea locului în care Audi intenționează să construiască fabrica.
Noua unitate ar urma să asambleze modelele Audi Q7, Q8 și Q9.
Potrivit aceleiași surse, Audi ar urma să anunțe și planuri pentru producția a 25.000 de vehicule în Carolina de Sud.
Reprezentanții Audi au refuzat să comenteze informațiile.

Când deschizi ușa unei băi pline de aburi, acea umezeală nu dispare ca prin magie, ci se răspândește rapid pe hol, în sufragerie și în dormitor.
Conform Blic, experții subliniază că procedura de după duș trebuie adaptată la echipamentul pe care îl aveți în baie.
Dacă aveți un sistem de ventilație, ușa băii trebuie ținută închisă sau doar puțin întredeschisă în timp ce ventilatorul funcționează. Dacă deschideți ușa, în loc să iasă abur din baie, ventilatorul va începe să atragă aer uscat de pe hol, în timp ce aburul va pătrunde în apartament. Lăsați ventilatorul să funcționeze timp de 15-20 de minute după duș, cu ușa închisă.
Dacă aveți geam la baie, deschideți larg fereastra și țineți ușa băii închisă. În acest fel, împiedicați aburul să intre în apartament și umezeala să se evapore direct în mediul exterior.
Dacă nu aveți nici fereastră, nici ventilator, deschiderea ușii de la baie este inevitabilă. Cu toate acestea, este esențial să deschideți imediat o fereastră în cea mai apropiată cameră sau pe hol, pentru a crea un curent de aer și a forța umezeala să iasă afară, potrivit sursei.

Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
