Login
Într-o intervenție telefonică, Peiu i-a caracterizat pe social-democrați drept „socialiști de caviar”, l-a atacat pe Marcel Ciolacu pentru explicațiile oferite în legătură cu ținuta partenerei sale și a susținut că unii politicieni beneficiază de avantaje materiale care nu apar în declarațiile de avere.
Întrebat despre imaginile și discuțiile apărute în spațiul public după petrecerea de la Timișoara, Petrișor Peiu a afirmat că manifestările de opulență ale unor politicieni nu reprezintă o surpriză pentru el.
„Socialiști de caviar care nu se pot abține, ca orice om, știți, care ajunge în lumea civilizată mai greu și nu se poate abține să nu etaleze anumite chestiuni. Ce să spun?”, a declarat senatorul.
Acesta a susținut că problema nu este existența averii în sine, ci modul în care unele persoane aleg să își afișeze statutul material.
„Adică socialismul ăsta de caviar este ridicor. Și bogăția are demnitatea ei.”
Peiu l-a invocat pe fostul lider țărănist Ion Rațiu drept exemplu de politician care, în opinia sa, a știut să își poarte averea cu discreție și demnitate.
Senatorul a avut o reacție critică și la adresa fostului premier Marcel Ciolacu, în contextul discuțiilor despre vestimentația afișată la eveniment.
Peiu s-a referit la explicația potrivit căreia haina de blană purtată de partenera lui Ciolacu ar fi fost o imitație.
„Ceea ce a făcut acum domnul Ciolacu, eu cred că este incalificabil și cred că a pierdut votul tuturor doamnelor. Atunci când a spus că doamna cu care a venit însoțit și care nu are nicio vină pentru toată tevatura asta, poartă o blană care este o imitație.”
În continuarea intervenției, senatorul a afirmat că explicațiile fostului premier i se par nepotrivite și că persoana care îl însoțea nu ar trebui să suporte consecințele controverselor publice.
Peiu a criticat și imaginea publică a fostului premier, apreciind că politicienii români ar trebui să manifeste mai multă decență, indiferent de situația lor financiară.
„Ar trebui totuși să învățăm și noi, de la politicienii din state cu tradiție democratică mai mare, cum să fim demni și când suntem sărați și când suntem bogați.”
Una dintre cele mai dure afirmații ale senatorului a vizat beneficiile materiale de care ar dispune unii oameni politici în afara veniturilor declarate oficial.
Petrișor Peiu a susținut că anumite avantaje, precum vacanțele, mesele la restaurante scumpe sau articolele vestimentare, ar putea fi oferite de oameni de afaceri.
„Eu vă spun o chestiune simplă. Dacă oamenii n-ar fi atât de ipocriți și n-ar poza atâta în oameni mai săraci decât sunt de fapt. Pentru că există o bogăție a politicienilor care nu se vede în declarațiile de avere.”
Senatorul a continuat cu afirmații generale privind relațiile dintre politicieni și mediul de afaceri.
„Sunt politicieni care sunt întreținuți de anumiți oameni de afaceri cam toată viața politică (…) Și atunci este o ipocrizie ca ei să vorbească despre indemnizația aia de la parlament.”
Senatorul a concluzionat că există diferențe importante între politicienii care dețin afaceri sau proprietăți și cei care susțin că trăiesc exclusiv din indemnizația parlamentară.
Intervenția lui Petrișor Peiu vine în contextul controverselor provocate de imaginile de la petrecerea de botez organizată de Alfred Simonis la Timișoara, eveniment la care au participat mai mulți lideri social-democrați și care a generat dezbateri privind afișarea luxului de către reprezentanții clasei politice.
La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.
Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.
„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.
Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.
Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.
„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.
Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.
„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.
Giuleștenii au deschis scorul prin Stojilkovic, în minutul 11, însă roș-albaștrii au revenit spectaculos după pauză și au marcat de patru ori, prin Karlo Muhar, algerianul Boutoutau și Joao Paulo.
Rapid a început mai bine partida și a preluat conducerea în minutul 11. Doumbia a centrat în careu, iar Stojilkovic a reluat din prima și l-a învins pe Târnovanu.
FCSB a încercat să restabilească egalitatea încă din prima repriză, însă ocaziile lui Korenica, Garita și Stoian nu s-au concretizat. La pauză, Rapid conducea cu 1-0.
După reluarea jocului, FCSB a devenit tot mai periculoasă. Boutoutau, introdus pe teren în locul lui Miculescu la pauză, a contribuit la creșterea ritmului ofensiv al roș-albaștrilor.
În minutul 54, algerianul a depășit mai mulți adversari, dar șutul său s-a dus peste poartă. Patru minute mai târziu, FCSB a egalat prin Karlo Muhar, care a înscris cu un șut din afara careului, fără șanse pentru portarul Ungureanu.
Rapid a încercat să reacționeze, însă echipa lui Daniel Pancu nu a reușit să oprească ofensiva gazdelor. În minutul 67, Cisotti a scăpat singur cu portarul, după un contraatac al FCSB, dar mingea trimisă de acesta a lovit bara.
FCSB a trecut în avantaj în minutul 69, când Boutoutau a înscris cu un șut spectaculos cu piciorul stâng, de la distanță. Golul a schimbat complet desfășurarea derby-ului, iar roș-albaștrii au continuat să atace.
În minutul 79, Joao Paulo a majorat diferența. Mijlocașul a șutat din marginea careului, după o minge întoarsă de Stoian, și a dus scorul la 3-1.
Doar două minute mai târziu, FCSB a marcat din nou. Cisotti a pătruns în careu și i-a pasat decisiv lui Boutoutau, care a finalizat pentru 4-1. Algerianul a reușit astfel dubla, după o repriză secundă în care a avut un impact important asupra jocului echipei sale.
În minutul 85, Boutoutau a fost aproape de un nou gol, după o diagonală trimisă de Pădurariu, însă voleul său s-a dus peste poartă.
Pe final, Rapid nu a mai găsit soluții pentru a reveni în meci. În minutul 90, partida a fost prelungită cu două minute, iar giuleștenii au rămas în inferioritate numerică după ce Camara a ieșit accidentat.
Fluierul final a consfințit victoria categorică a FCSB, scor 4-1, după ce Rapid intrase la vestiare cu avantaj pe tabelă. Echipa lui Laurențiu Reghecampf a avut o repriză secundă foarte eficientă, în care a înscris de patru ori și a întors rezultatul în fața rivalei bucureștene.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la TVR 1, că AUR ar obține aproximativ 40% din voturi dacă alegerile ar avea loc în prezent, inclusiv după redistribuirea voturilor.
Întrebat dacă există riscul ca extrema dreaptă sau populismul să ajungă la putere în România, Kelemen Hunor a spus că, în cazul unor alegeri organizate acum, AUR s-ar clasa pe primul loc.
Acesta a mai precizat însă că situația s-ar putea schimba până în 2028, mai ales pentru că și alte partide ar putea crește în opoziție.
„Astăzi, dacă am fi avut alegeri, sigur că AUR ar fi ieșit pe primul loc în jur de 40% cu redistribuire. Ce se va întâmpla până în 2028, nu știu, fiindcă va apărea alte două partide care au posibilitatea de creștere în opoziție”, a declarat Kelemen Hunor, luni, la TVR 1.
El a amintit că, până acum, AUR a fost principalul partid de opoziție, beneficiind de nemulțumirile față de guvernare. Potrivit liderului UDMR, situația s-ar putea schimba după ce și PNL și USR vor ajunge și ele în opoziție.
„Până acum AUR era în opoziție, nu trebuia să facă absolut nimic, doar să gestioneze criza, între ghilimele, să gestioneze din punctul lor de vedere și nici n-au făcut nimic. Acum o să fie și USR și PNL în opoziție, vom fi și noi, dar noi avem o limită, din păcate”, a spus liderul UDMR.
Întrebat care sunt motivele ascensiunii extremei drepte, Kelemen Hunor a spus că fenomenul nu poate fi explicat printr-o singură cauză.
„E foarte greu de dat un singur răspuns și foarte pe scurt, fiindcă multe elemente trebuie văzute separat și împreună. Sigur, este și un vot, a fost un vot împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului. Și la noi asta s-a văzut și în altă parte”, a afirmat Kelemen Hunor.
El a făcut referire la mai multe momente care, în opinia sa, au contribuit la creșterea nemulțumirii publice: pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, modul în care Guvernul a gestionat situația în perioada 2023-2024 și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
„Antisistem, vot antisistem, oameni nemulțumiți, crize suprapuse începând de Covid și până războiul ruso-ucrainean și așa mai departe, gestionarea proastă a guvernului în 2023-2024, anularea alegerilor în 2024, cele prezidențiale”, a declarat acesta.
Kelemen Hunor a spus că lipsa unei explicații pentru anularea alegerilor prezidențiale din 2024 contribuie la scăderea încrederii oamenilor în instituțiile statului și în clasa politică.
„Problema anulării rămâne în continuare, fiindcă nu a existat o explicație. Nu a existat o explicație credibilă pentru majoritatea oamenilor și toată lumea așteaptă această explicație, acel raport”, a afirmat liderul UDMR.
Potrivit acestuia, lipsa unor clarificări poate crește neîncrederea în instituțiile statului.
„Și fără să avem un raport la un moment dat, crește neîncrederea oamenilor în instituțiile statului, în clasa politică, ceea ce nu este bine, fiindcă dacă scade încrederea în clasa politică, ce rămâne dincolo de zid?”, a întrebat Kelemen Hunor.
Întrebat ce așteaptă concret de la raportul privind anularea alegerilor, liderul UDMR a spus că vrea să afle motivele care au stat la baza deciziei.
„Eu aștept să văd care a fost motivul. Deci, ca fiecare om care se uită și așteaptă acel raport sau acele explicații, așteaptă să vadă ce s-a întâmplat exact”, a declarat Kelemen Hunor.
Frédéric Mortier, primarul de dreapta al localității Longué-Jumelles, a anunțat luni, 19 octombrie, că nu mai dorește să păstreze portretul oficial al lui Emmanuel Macron în primărie, considerând că reacția președintelui în fața violențelor din ultimele zile a fost insuficientă.
„Condamn cu cea mai mare fermitate violențele și distrugerile comise de cei care ne încalcă legile, ne devastează orașele și disprețuiesc valorile Republicii”, a declarat edilul, potrivit publicației locale Saumur Kiosque.
Primarul și-a continuat declarația cu un mesaj referitor la respectarea legilor și integrarea în societatea franceză.
„Franța nu poate accepta ca unii să refuze regulile comune, să respingă cerințele integrării și să conteste autoritatea statului. Nimeni nu poate pretinde că beneficiază de drepturile Republicii, refuzând în același timp să îi respecte îndatoririle”, a transmis Mortier.
În semn de protest, primarul a hotărât să coboare în bernă drapelele arborate pe clădirea administrației locale și să îndepărteze portretul oficial al președintelui Franței.
„În fața acestei crize, am decis, în calitate de primar al orașului Longué-Jumelles, să dau jos portretul președintelui Republicii din primărie. Consider că atitudinea sa în această situație este nedemnă de gravitatea evenimentelor și de așteptările concetățenilor noștri”, a explicat edilul.
„Ordinea, respectul și autoritatea nu sunt negociabile. Ele reprezintă fundamentele pactului nostru republican”, a adăugat acesta.
Decizia are o puternică încărcătură simbolică în Franța, unde portretul oficial al președintelui Republicii este afișat în mod tradițional în primării.
Gestul primarului vine după manifestațiile din 17 octombrie, organizate pe fondul nemulțumirilor față de creșterea costului vieții și deteriorarea serviciilor publice, în special a condițiilor din sistemul educațional.
La proteste au participat elevi, studenți, sindicaliști și membri ai mișcării „Vestele Galbene”, dar și membrii ale unor grupări de extremă stânga. Deși o mare parte a manifestațiilor s-a desfășurat pașnic, în mai multe orașe au avut loc confruntări violente cu forțele de ordine, incendieri, vandalizări și jafuri.
Potrivit bilanțurilor prezentate de autorități aproximativ 2.400 de persoane au fost arestate în cursul weekendului, iar aproape 1.000 de polițiști au fost răniți.
Printre cele mai grave incidente s-a numărat incendierea clădirii istorice a primăriei din Limoges. Mii de magazine și alte spații comerciale au fost afectate de distrugeri sau jafuri.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a recunoscut luni că forțele de ordine au pierdut temporar controlul asupra situației în anumite orașe și că autoritățile nu au anticipat amploarea mobilizării.
Nuñez și-a prezentat demisia, dar Emmanuel Macron a refuzat-o.
Președintele francez a condamnat violențele într-un discurs televizat susținut duminică, 18 octombrie, afirmând că scenele de distrugere și jaf sunt inacceptabile.
Macron a recunoscut nemulțumirile sociale care au determinat mobilizarea protestatarilor și a cerut organizarea unor consultări cu reprezentanții elevilor, sindicatelor, mediului de afaceri și clasei politice.
Discursul nu a reușit însă să reducă presiunea politică asupra sa.
Liderii opoziției, de la Marine Le Pen și Jordan Bardella, din dreapta radicală, până la Jean-Luc Mélenchon, din stânga radicală, au criticat răspunsul administrației prezidențiale, deși din perspective diferite.
Gestul primarului din Longué-Jumelles nu este singura reacție de revoltă venită din partea administrațiilor locale. Edilii din Marsilia și Limoges au criticat modul în care autoritățile centrale au gestionat violențele, determinând guvernul francez să răspundă public acuzațiilor. „Niciun primar nu a fost abandonat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a executivului, Maud Bregeon.
În paralel, Asociația Primarilor din Franța a convocat adunări în fața sediilor administrațiilor locale, pentru a condamna atacurile împotriva instituțiilor democratice.
Între timp, premierul Sébastien Lecornu a propus introducerea unor restricții de circulație nocturnă, limitate la anumite zone afectate de violențe.
Criza intervine cu aproximativ șase luni înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, la care Emmanuel Macron nu mai poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv.
Partidul Național Liberal le-a cerut membrilor de partid care dețin funcții în administrația locală să își depună demisiile, spune surse liberale pentru MEDIAFAX. Mai mulți prefecți și subprefecți și-au înaintat deja cererile. Termenul-limită impus de PNL este luni, ora 18:00.
Prefectul Constanței, liberalul Adrian-Teodor Picoiu, a anunțat că și-a depus demisia luni, deși avea în plan să o facă până la învestirea Guvernului Niculescu. Mai mult, el spune că demisia sa vine în urma unei decizii luate la nivel național, în forurile PNL.
„În urma deciziei forului central al PNL, demisia mea a fost înaintată cabinetului primului ministru astăzi. Demisia se validează prin Hotărâre de Guvern de revocare a mandatului de prefect. Până la emiterea acesteia voi asigura continuitatea activitatii Instituției Prefectului”, a transmis Picoiu.
Mai mulți liberali, din toată țara, și-au depus deja demisiile. Inclusiv membri din echipa guvernamentală a lui Ilie Bolojan, de la Palatul Victoria, au anunțat că pleacă din funcție.
Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, și-a făcut publică decizia, pe Facebook.
„A fost o onoare!”, a scris Dogioiu.
Cristina Pocora, secretar de stat în Guvernul Bolojan, a anunțat și ea, încă din această dimineață, că și-a depus demisia.
„Da, plec atunci când trebuie. Când legea o cere, când respectarea unei decizii politice o impune sau când ceea ce cred nu-mi permite să rămân. PNL a decis să meargă în opoziție. Mi-am depus demisia din funcția de Consilier de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului Ilie Bolojan. Este firesc să îmi asum decizia partidului din care fac parte și prin propriile fapte”, a transmis secretarul de stat, printr-o postare pe Facebook.
Ilie Bolojan va face declarații luni, la ora 18:30, în cadrul unei ultime conferințe de presă de la Palatul Victoria. Premierul urmează să își prezinte concluziile mandatului său, dar și ce lasă în urmă Guvernului Niculescu.
Euro este cotat luni la BNR la 5,3306, față de cursul din 2 octombrie, când moneda europeană a fost cotată la 5,3447 lei, nivel record.
Moneda europeană s-a apreciat, practic, vineri, cu 6,7 bani într-o singură zi.
Luni, moneda europeană a scăzut cu 0,0141 lei, respectiv 0,2638%, față de valoarea record de vineri.
Deși euro a scăzut, celelalte principale valute au înregistrat creșteri față de leu.
Dolarul american a urcat la 4,7569 lei, de la 4,7519 lei în ședința precedentă, în creștere cu 0,0050 lei.
Francul elvețian a ajuns la 5,7358 lei, față de 5,7347 lei vineri, în timp ce lira sterlină a crescut la 6,2894 lei, de la 6,2764 lei.
Pentru 100 de forinți maghiari, BNR a stabilit un curs de 1,4485 lei, în scădere față de 1,4526 lei în ședința precedentă.
Gramul de aur a fost cotat la 635,9834 lei, în scădere față de cotația precedentă cu 3,2176 lei, respectic -0.5034% față de cursul anunțat în 2 octombrie.
Comisia Europeanp vrea să armonizeze regulile la nivelul UE, după ce orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus măsuri diferite pentru a limita închirierile pe termen scurt. Unele dintre aceste reguli au fost ulterior contestate în instanță, scrie Reuters.
Creșterea numărului de locuințe închiriate turiștilor pe termen scurt a redus oferta de locuințe accesibile în mai multe orașe europene. Situația a provocat proteste ale locuitorilor, în special ale tinerilor.
„În urmă cu un an, am promis că voi aborda problema accesibilității locuințelor în Europa”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Astăzi facem un pas în această direcție, oferind mai multă claritate și sprijin autorităților locale și comunităților, în funcție de realitățile locale”, a spus aceasta.
Propunerea, care va trebui negociată în lunile următoare cu statele membre ale UE și cu Parlamentul European înainte de a putea deveni lege, stabilește pentru prima dată un cadru european comun pentru evaluarea măsurilor privind locuințele.
Comisia a precizat că autoritățile vor putea identifica zonele afectate de o criză a locuințelor analizând, printre altele, dacă raportul dintre prețurile locuințelor și venituri este ridicat sau dacă acesta a avut o tendință de creștere în ultimii 10 ani.
Eventualele restricții asupra închirierilor pe termen scurt vor trebui să se bazeze pe date concrete, să fie necesare și să se aplice doar în zonele afectate. Măsurile nu vor putea fi aplicate retroactiv.
Autoritățile locale vor decide dacă este necesară introducerea unor astfel de măsuri. Propunerea recomandă, de asemenea, punerea la dispoziție a mai multor terenuri pentru construcția de locuințe și modernizarea proceselor de urbanism și construcție.
Reprezentanții PACT pentru Galați afirmă că reacția publică a apărut odată cu marcarea primilor arbori care urmează să fie tăiați în cadrul proiectului de modernizare a Falezei Dunării.
Potrivit acestora, mulți gălățeni au realizat abia acum amploarea modificărilor prevăzute în proiect, pe motiv că nu ar fi existat o informare și o consultare publică suficiente înainte de elaborarea documentației tehnice.
Formațiunea susține că autoritățile ar fi trebuit să organizeze dezbateri publice înainte de realizarea proiectului, să prezinte variante alternative și să explice motivele pentru care au fost alese anumite soluții tehnice.
PACT pentru Galați consideră că proiectul nu reprezintă doar o modernizare a falezei, ci o schimbare majoră a conceptului urban al unuia dintre cele mai reprezentative spații publice din municipiu.
Potrivit reprezentanților formațiunii, aspectul viitor al Falezei Dunării ar fi trebuit stabilit în urma unei consultări extinse cu cetățenii, iar proiectanții să adapteze soluțiile la dorințele comunității.
Totodată, aceștia susțin că miile de semnături strânse pentru modificarea proiectului demonstrează existența unei nemulțumiri reale în rândul gălățenilor.
În acest context, PACT pentru Galați i-a invitat pe cetățeni să participe, începând cu ora 19:00, în zona Elice, la o întâlnire dedicată discutării proiectului și identificării unor soluții pentru protejarea habitatului natural al Falezei Dunării.
Reprezentanții formațiunii precizează că întâlnirea nu reprezintă un protest organizat în sensul Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, ci o reuniune spontană cu susținătorii și persoanele interesate de proiect.
Primăria Municipiului Galați a anunțat că lucrările de modernizare vor începe luni, 3 august 2026, iar accesul pe Faleza Dunării va fi restricționat pe durata intervențiilor.
„Începând de luni, 3 august 2026, pentru siguranța tuturor, accesul pe Faleza Inferioară a Dunării va fi restricționat, odată cu începerea lucrărilor de modernizare. Excepție va fi zona scărilor monumentale, unde accesul pietonal va fi permis, existând un culoar special pentru tranzitul utilajelor. Această zonă va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii septembrie, când încep lucrările și aici. Totodată, va fi închis și trotuarul de pe Faleza Superioară a Dunării. Vă mulțumim pentru înțelegere”, a transmis Primăria Municipiului Galați.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a anunțat sâmbătă, într-o postare pe X, că a discutat la telefon cu Magnus Brunner, comisarul UE responsabil cu afacerile interne și migrația, și cu Dubravka Šuica, responsabilă cu zona mediteraneană și demografia, despre criza migranților din Ceuta.
„Datorită eforturilor eficiente ale forțelor de ordine spaniole și marocane, nicio persoană nu a ajuns pe teritoriul Spaniei continentale sau în restul UE”, a declarat von der Leyen în mesajul său de pe X.
I held a conference call with Commissioners @magnusbrunner and @dubravkasuica for an update on the situation in Ceuta.
The good news is that the vast majority of those who arrived illegally have returned to Morocco, due to the effective work of Spanish and Moroccan law…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) August 1, 2026
„Acest lucru demonstrează de ce controlul frontierelor noastre europene este important. Dispunem de un sistem solid. Însă acesta trebuie consolidat și mai mult. Trebuie să rămânem vigilenți la fiecare punct de intrare critic și să menținem o coordonare strânsă între toate autoritățile”, a mai spus președinta Comisiei Europene.
Comentariul său vine după ce liderii din 22 de țări membre ale UE au solicitat sâmbătă organizarea unor discuții de urgență cu privire la această situație.
Von der Leyen a salutat apelul inițiat de liderii celor 22 de țări, afirmând că blocul are nevoie de „un proces de analiză a lecțiilor învățate pentru a îmbunătăți reziliența noastră europeană”.
„Combaterea migrației ilegale necesită solidaritate și un răspuns european unitar”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, ministerul spaniol de Interne a declarat sâmbătă că aproape toți cei 60.000 de migranți care au încălcat granița începând de miercuri au plecat, iar situația din Ceuta a revenit aproape la normal.
Liderii din 22 de țări din UE solicită o videoconferință extraordinară a miniștrilor de interne, calificând-o drept o „chestiune urgentă”, în contextul în care în ultimele zile, în Ceuta, au sosit zeci de mii de migranți.
Potrivit Euronews, solicitarea pentru o asemenea videoconferință a fost făcută prin intermediul unei scrisori, care a fost inițiată de Italia și Danemarca.
Scrisoarea a fost adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, dar și prim-ministrului Irlandei, Micheál Martin.
„Nu putem permite ca traversările în masă necontrolate, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. O astfel de percepție ar încuraja noi încercări, ar submina încrederea în politica noastră comună în materie de migrație și ar avea repercusiuni asupra tuturor statelor membre”, se menționează în scrisoare, potrivit AFP.
Președintele francez Emmanuel Macron, prim-ministrul portughez Luís Montenegro și prim-ministrul luxemburghez Luc Frieden nu au semnat scrisoarea.
Madridul afirmă că aproape toți cei aproximativ 50.000 de migranți care au trecut joi granița din Maroc în Ceuta au fost repatriați, însă liderii UE au declarat că își exprimă îngrijorări „serioase” în legătură cu această situație.
În plus, premierul spaniol Pedro Sánchez a acuzat unele state membre ale UE de un răspuns „destul de asimetric” la criză.
„Majoritatea ne-au arătat sprijinul și solidaritatea lor și ne-au oferit asistență. Alții, însă, au ales să atace Spania și să solicite excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen”, a subliniat Sanchez în scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen.
Ca răspuns la intrarea în masă a migranților în Ceuta, Guvernul italian a decis, vineri, să suspende Acordul Schengen privind libera circulaţie cu Spania. Anunțul a fost făcut de premierul italian Giorgia Meloni. Măsura va rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar”.
„Guvernul a decis să suspende temporar regimul de liberă circulație din cadrul spațiului Schengen pentru legăturile maritime și aeriene cu Spania, reinstituind controalele la frontieră. Este vorba de o măsură extraordinară, adoptată pentru a proteja securitatea națională și a preveni eventualele repercusiuni asupra națiunii noastre. Măsura va rămâne în vigoare doar atât timp cât va fi necesar, acordându-se o atenție deosebită limitării oricărui impact asupra fluxurilor turistice de vară”, a scris Meloni într-un mesaj publicat pe X.
Și Franța a luat măsuri în contextul intrării în masă a migranților în Ceuta. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat vineri intensificarea controalelor la granița cu Spania.
Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a transmis pe X că la controale vor participa polițiști și militari.
Măsura a fost luată de teama că migranții care au intrat în număr mare în Ceuta ar putea circula apoi liber prin spațiul Schengen.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, joi, că Federația Rusă a declarat persona non grata gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt-Petersburg și a retras consimțământul pentru funcționarea postului consular, măsura fiind comunicată după convocarea ambasadorului României la Moscova. Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că ambasadorul României în Federația Rusă a fost convocat în […] 
Bucataria moderna nu mai este ceea ce era acum zece ani – spatiile s-au redus, iar solutiile inteligente au invadat fiecare centimetru disponibil. Alegerea unui aparat electrocasnic de dimensiuni standard poate deveni o adevarata provocare atunci cand fiecare dulap conteaza, iar nevoia de ordine vizuala a ajuns sa fie la fel de importanta ca functionalitatea. […] 
Bursa de Valori București (BVB) a înregistrat în perioada 1–5 iunie o scădere a capitalizării de aproximativ 2,46 miliarde de lei, într-un context marcat de un număr redus de ședințe de tranzacționare și un interes mai scăzut al investitorilor. Capitalizarea totală a coborât la 604,63 miliarde de lei, față de 607,09 miliarde de lei în […] 
Revista presei