Login
Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.
Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”
Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”
Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.
Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”
Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.
„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute
„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”
Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.
„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.
Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.
„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”
Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.
„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.
În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
Noua șosea de mare viteză va asigura o legătură rutieră modernă între două centre economice importante din estul țării și este considerată un proiect strategic pentru dezvoltarea regiunilor Moldova și Muntenia Lucrările la Drumul Expres Brăila–Galați avansează spre etapa finală, după ce constructorul a montat un nou segment al tablierului podului peste râul Siret. Operațiunea […] 
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat prelungirea restricțiilor de circulație pe Valea Oltului, pe DN7, în perioada 1–31 august 2026. Măsura este necesară pentru continuarea lucrărilor de protecție a versanților pe mai multe tronsoane ale drumului de pe Valea Oltului. Restricțiile vizează sectoarele cuprinse între kilometrii 198+200 – 207+000, 216+000 – […] Șoferii de camioane trebuie să se pregătească pentru noi restricții de circulație. CNAIR a anunțat că duminică, 2 august 2026, în intervalul 12:00–20:00, autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone nu vor putea circula pe drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile din județele Satu Mare, Bihor și Arad, aflate sub avertizare Cod Roșu de caniculă.
Măsura a fost luată ca urmare a avertizărilor emise de Administrația Națională de Meteorologie privind valul de căldură persistent, temperaturile extreme și disconfortul termic deosebit de accentuat.
Potrivit CNAIR, restricțiile sunt necesare pentru protejarea infrastructurii rutiere și prevenirea degradării carosabilului în condiții de temperaturi foarte ridicate.
„Măsura este adoptată pentru protejarea și conservarea sectoarelor de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv pentru prevenirea deformațiilor majore ireversibile care pot apărea pe rețeaua rutieră ca efect al desfășurării traficului greu în condiții de caniculă”, au transmis reprezentanții companiei.
Interdicția este valabilă duminică, 2 august 2026, între orele 12:00 și 20:00, pe toate sectoarele de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din județele Satu Mare, Bihor și Arad.
Restricțiile nu se aplică mai multor categorii de transporturi considerate esențiale, printre care:
transportul de persoane;
transportul de animale vii și produse perisabile;
transporturile funerare și poștale;
distribuția de carburanți;
transporturile de apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare;
transporturile de produse alimentare;
transporturile de mărfuri cu temperatură controlată;
transporturile din cadrul Sistemului Garanție-Returnare (SGR);
utilajele CNAIR și cele implicate în lucrările de construcție și întreținere a infrastructurii rutiere.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că va monitoriza evoluția avertizărilor meteorologice și va reveni cu noi informații dacă Administrația Națională de Meteorologie va emite alte avertizări de caniculă pentru noi județe.
Senatoarea Ruxandra Cibu Deaconu, secretar al Comisiei de sănătate din Senat, propune modificarea legislației pentru recunoașterea explicită a moașelor ca furnizori de servicii de sănătate. Inițiativa prevede posibilitatea contractării directe de servicii cu CNAS, dezvoltarea cabinetelor de practică independentă și integrarea mai clară a serviciilor de moașă în asistența medicală primară, ambulatorie și comunitară. Anunțul […] 
Revista presei