Login
Recomandările vizează măsuri pe termen scurt, mediu și lung, printre care suplimentarea aportului de apă, continuarea dragajului pe Dunărea Veche și actualizarea proiectului Bala II, în contextul debitelor extrem de scăzute înregistrate în acest an.
Raportul a fost aprobat de comitetul constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026. Măsurile propuse implică mai multe instituții cu atribuții în administrarea și gestionarea Dunării și urmăresc atât asigurarea apei necesare funcționării centralei nucleare, cât și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Pe termen scurt, autoritățile recomandă mobilizarea, atunci când va fi necesar, a unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Totodată, este prevăzută continuarea dragajului pe Dunărea Veche, pentru creșterea debitului pe acest braț și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Comitetul interministerial a prezentat și indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați potrivit legii.
Recomandarea este ca proiectul și procedura de licitație să țină cont de debitele extrem de scăzute înregistrate în 2026 și să urmărească mai multe obiective: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor centralei de la Cernavodă, inclusiv în perspectiva existenței a patru unități, menținerea navigabilității pe Dunărea Veche și facilitarea circulației peștilor.
Planul include și redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi, precum și identificarea unor soluții pentru zona stâncii Pârjoaia.
Pe termen lung, comitetul recomandă ca proiectarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare să țină cont de situația hidrologică din 2026.
De asemenea, autoritățile propun analizarea unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei, astfel încât funcționarea reactoarelor să poată fi susținută în condiții hidrologice dificile.
Raportul recomandă continuarea coordonării între instituțiile implicate, inclusiv în etapa de execuție a lucrărilor. Aceasta ar urma să se bazeze pe un set comun de date și pe modelări hidraulice, pentru ca cerințele instituțiilor să fie integrate în lucrările și contractele derulate pe Dunăre, în limitele atribuțiilor legale ale fiecăreia.
Partidul Național Liberal le-a cerut membrilor de partid care dețin funcții în administrația locală să își depună demisiile, spune surse liberale pentru MEDIAFAX. Mai mulți prefecți și subprefecți și-au înaintat deja cererile. Termenul-limită impus de PNL este luni, ora 18:00.
Prefectul Constanței, liberalul Adrian-Teodor Picoiu, a anunțat că și-a depus demisia luni, deși avea în plan să o facă până la învestirea Guvernului Niculescu. Mai mult, el spune că demisia sa vine în urma unei decizii luate la nivel național, în forurile PNL.
„În urma deciziei forului central al PNL, demisia mea a fost înaintată cabinetului primului ministru astăzi. Demisia se validează prin Hotărâre de Guvern de revocare a mandatului de prefect. Până la emiterea acesteia voi asigura continuitatea activitatii Instituției Prefectului”, a transmis Picoiu.
Mai mulți liberali, din toată țara, și-au depus deja demisiile. Inclusiv membri din echipa guvernamentală a lui Ilie Bolojan, de la Palatul Victoria, au anunțat că pleacă din funcție.
Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, și-a făcut publică decizia, pe Facebook.
„A fost o onoare!”, a scris Dogioiu.
Cristina Pocora, secretar de stat în Guvernul Bolojan, a anunțat și ea, încă din această dimineață, că și-a depus demisia.
„Da, plec atunci când trebuie. Când legea o cere, când respectarea unei decizii politice o impune sau când ceea ce cred nu-mi permite să rămân. PNL a decis să meargă în opoziție. Mi-am depus demisia din funcția de Consilier de Stat în Cancelaria Prim-Ministrului Ilie Bolojan. Este firesc să îmi asum decizia partidului din care fac parte și prin propriile fapte”, a transmis secretarul de stat, printr-o postare pe Facebook.
Ilie Bolojan va face declarații luni, la ora 18:30, în cadrul unei ultime conferințe de presă de la Palatul Victoria. Premierul urmează să își prezinte concluziile mandatului său, dar și ce lasă în urmă Guvernului Niculescu.
Primul seism, cu magnitudinea de 7,7, a avut epicentrul la aproximativ 10 kilometri sud-vest de localitatea Pitaloza Arriba, din provincia Herrera, la o adâncime de circa 10 kilometri, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS). Cutremurul a fost resimțit inclusiv în țara vecină, Columbia.
USGS a estimat inițial magnitudinea seismului la 8,0, apoi a revizuit valoarea la 7,6 și, ulterior, la 7,7.
În capitala Panama City, numeroși locuitori au ieșit din clădiri și au așteptat informații despre amploarea dezastrului. Rosendo Domínguez, un bărbat de 60 de ani originar din provincia Herrera, a declarat pentru Associated Press că seismul a fost foarte puternic și a răsturnat obiecte în bucătăria sa.
„Suntem bine, dar ne este foarte frică. Toată lumea este afară, speriată”, a spus acesta.
Cele mai mari pagube s-au concentrat în provinciile centrale Veraguas, Herrera și Los Santos, potrivit lui Omar Smith, reprezentant al Serviciului Național de Protecție Civilă din Panama.
În orașul Penonomé, aflat la aproximativ 150 de kilometri de capitală, o persoană a fost rănită de resturi desprinse dintr-o clădire parțial prăbușită. Catedrala din piața principală a suferit o prăbușire parțială și a prezentat fisuri. Au fost raportate, de asemenea, pagube la clădirea guvernatorului și la hotelul Dos Continentes.
Presa locală a relatat și despre prăbușirea bisericii San Atanasio, un lăcaș catolic în stil colonial din provincia Los Santos, inclus în patrimoniul istoric național din 1938. În provincia Veraguas, fisuri mari au apărut pe mai multe drumuri.
Până la momentul publicării informațiilor, autoritățile nu raportaseră decese.
Președintele Panama, José Raúl Mulino, a făcut apel la calm și a avertizat populația să nu amplifice panica și dezordinea.
Aeroportul Internațional Tocumen din capitală și-a suspendat temporar activitatea după primul cutremur, dar a anunțat că își reia operațiunile în cursul zilei de vineri.
În schimb, traficul prin Canalul Panama a continuat în condiții normale.
Autoritatea Canalului a precizat că siguranța angajaților, a navelor și a echipajelor reprezintă prioritatea sa și că echipe specializate verifică infrastructura pentru a identifica eventualele avarii.
Peste 45 de replici au fost înregistrate de seismologii Universității din Panama. Unele au avut magnitudini de 5,8, 5,5 și 5,2, iar multe dintre celelalte au fost prea slabe pentru a fi resimțite de populație.
După cutremure, autoritățile au emis avertizări de tsunami pentru coastele din Panama, Columbia, Ecuador, Nicaragua și Guatemala. El Salvador și Chile au emis, de asemenea, alerte pentru Insula Paștelui.
Toate aceste avertizări au fost ulterior ridicate.
Néstor Luque, directorul Institutului de Geosciențe al Universității din Panama, a declarat că în apropierea insulei Cañas și pe coasta sudică a provinciei Los Santos erau așteptate valuri cu înălțimi de unu până la trei metri. Apa mării ajunsese deja în apropierea unor locuințe de pe insula Cañas, potrivit acestuia.
Panama se află pe Inelul de Foc al Pacificului, o zonă cu activitate seismică intensă, unde interacțiunea mai multor plăci tectonice provoacă frecvent cutremure.
Columbia și Ecuadorul și-au exprimat solidaritatea cu populația din Panama și au oferit sprijin. Ambasada Statelor Unite a anunțat că urmărește îndeaproape situația și verifică starea cetățenilor americani aflați în țară.
Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit Panama, a avariat clădiri și a determinat autoritățile să emită o alertă de tsunami pentru mai multe țări din regiune, printre care Columbia, Costa Rica, Chile și Mexic.
Până în acest moment, amploarea pagubelor și eventualul bilanț al victimelor nu sunt cunoscute.
Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), aproximativ 4,6 milioane de oameni au resimțit seisme de intensitate moderată până la puternică.
Instituția a avertizat că efectele cutremurului ar putea fi extinse.
Seismul s-a produs, vineri, cu puțin înainte de ora locală – Ciudad de Panamá -15:00 (ora României 23:00). Epicentrul a fost localizat la aproximativ 10 kilometri de localitatea Pitaloza Arriba, în zona central-sudică a statului Panama.
Cutremurul s-a produs la o adâncime de numai 12 kilometri.
Seismele de mică adâncime pot provoca pagube mai mari la suprafață, deoarece undele seismice ajung mai repede la clădiri și la infrastructură.
La scurt timp după seismul principal, au urmat mai multe replici de mică adâncime.
Imagini distribuite pe rețelele sociale par să arate clădiri prăbușite în localitățile Penonomé și Soná. Materialele video nu au fost însă verificate independent de BBC, astfel că amploarea distrugerilor din aceste zone rămâne incertă.
Cutremurul a provocat panică și în capitala Panama City, aflată la aproximativ 200 de kilometri de epicentru. Potrivit agenției de presă AFP, numeroase persoane au fost evacuate din clădiri.
Sistemul de avertizare pentru tsunami al Statelor Unite a semnalat posibilitatea producerii unor tsunamiuri care ar putea afecta coastele Columbiei, Costa Ricăi, statului Chile și Mexicului.
Autoritățile urmăresc evoluția situației, în timp ce amploarea efectelor cutremurului nu este încă pe deplin cunoscută.
Deocamdată, nu există informații confirmate despre numărul eventualelor victime sau despre valoarea pagubelor materiale.
Premierul ungar Peter Magyar a anunțat că centrala nucleară de la Paks, singura unitate de acest tip din Ungaria, intră într-o oprire completă din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Este prima măsură de acest fel din ultimii 44 de ani. „Din cauza unei noi scăderi a nivelului apelor Dunării, una dintre cele două ultime […] Premierul ungar Peter Magyar a anunțat duminică, într-un mesaj video adresat populației, că sistemul energetic ungar funcționează în prezent stabil, însă situația de la centrala nucleară de la Paks s-a deteriorat rapid din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Din acest motiv, începând de luni, centrala nu va mai produce deloc energie.
„La ora 01:30 dimineața (duminică – n.r.)a fost oprit generatorul cu turbină încă funcțional al blocului 4 al centralei nucleare de la Paks. Se preconizează că astăzi, pentru prima dată după 44 de ani, va avea loc oprirea completă a centralei”, a spus Magyar, subliniind că nivelul Dunării la Paks a ajuns la minus 133 cm, iar la minus 134 cm va trebui oprită și unitatea rămasă în funcțiune.
El a mai afirmat că situația este una fără precedent și că „aici se întâmplă ceea ce mulți dintre noi nici nu ne-am fi putut imagina”.
„Atât apa, cât și numărul necesar de specialiști și pompe sunt disponibile pentru asigurarea răcirii necesare chiar și pe durata opririi. Aproximativ 50 de specialiști în domeniul apei lucrează alături de angajații centralei electrice pentru a asigura, în conformitate cu protocolul strict de siguranță, cantitatea necesară de apă de răcire de peste o sută de metri pe minut până la creșterea nivelului apei Dunării și până la reluarea producției de energie electrică”, a explicat Magyar.
Premierul ungar a făcut apel la solidaritate națională și la reducerea consumului de energie în orele de vârf.
Potrivit acestuia, numeroase companii mari consumatoare de energie au acceptat deja voluntar să își reducă activitatea.
„Ieri am reușit deja să economisim sau să reprogramăm o cantitate de energie echivalentă cu producția pierdută a unui bloc de la centrala de la Paks”, a afirmat acesta.
„Concetățeni, ne așteaptă cele mai critice cinci zile. Mâine, centrala electrică de la Paks nu va mai produce deloc energie, iar urmează zilele cele mai caniculare, cu temperaturi de 40 de grade. Rețeaua noastră de energie electrică, serviciile publice și, bineînțeles, noi înșine vom fi supuși unei presiuni enorme. (…) Vă rog ca, începând de luni, să folosim energia electrică cu și mai multă chibzuință în intervalul orar deja cunoscut, între orele 17:00 și 22:00, și în special între orele 18:00 și 21:00 ”, a spus Magyar.
Premierul a anunțat că Grupul de lucru pentru protecție urmează să decidă în cursul zilei de astăzi dacă vor fi introduse restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi.
„Pe baza datelor actuale privind consumul, producția, importurile și nivelul apei, va decide dacă va fi necesar să se impună, începând de mâine, restricții obligatorii de consum pentru marile întreprinderi. Decretul guvernamental necesar pentru reducerea consumului obligatoriu și impunerea acestuia a intrat în vigoare ieri și îl vom aplica dacă va fi necesar”, a explicat Magyar.
El a precizat că pe fondul secetei severe, în câteva sute de localități au fost introduse restricții de apă, inclusiv interdicții de udare, iar autoritățile folosesc cisterne ale armatei și distribuie apă potabilă acolo unde este necesar.
Revista presei