Login
La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.
Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.
„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.
Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.
Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.
„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.
Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.
„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.
Cercetarea, publicată în revista Sports Medicine – Open, a analizat date de la 417.362 de participanți cu vârste între 6 și 16 ani, din 20 de țări europene, pe o perioadă extinsă între anii 1965 și 2023, relatează Euronews.
Cercetătorii au evaluat evoluția forței musculare, flexibilității, compoziției corporale și capacității cardiorespiratorii, factori considerați esențiali pentru sănătatea actuală și viitoare a copiilor.
Rezultatele studiului arată că forța membrelor superioare este în scădere încă din anii 1970, cu o perioadă de relativă stabilitate între 1980 și 2000, urmată de un nou declin.
În același timp, forța membrelor inferioare, evaluată prin teste de săritură, a crescut până în anii 1980, însă ulterior a înregistrat o diminuare constantă.
Cercetătorii au observat și o creștere continuă a grăsimii corporale, tendință care, potrivit autorilor, este adesea subestimată atunci când este analizat doar indicele de masă corporală.
Cea mai accentuată deteriorare a fost însă înregistrată în cazul flexibilității, unde declinul a fost continuu și s-a accelerat după anul 2000.
În ceea ce privește capacitatea cardio-respiratorie, abilitatea inimii, plămânilor și vaselor de sânge de a furniza oxigen mușchilor în timpul efortului fizic, datele recente arată o posibilă stabilizare între 2015 și 2023, însă nivelurile rămân cu mult sub cele înregistrate în deceniile anterioare.
Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii și adolescenții ar trebui să desfășoare cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă în fiecare zi.
Cu toate acestea, peste 75% dintre adolescenții europeni nu respectă aceste recomandări minime.
La nivel global, inactivitatea fizică este responsabilă pentru 6% din cazurile de boli coronariene, 7% din cazurile de diabet de tip 2, 10% din cancerele de sân și de colon, provocând totodată peste 7% din totalul deceselor premature.
În încheierea studiului, cercetătorii au lansat un apel către instituțiile publice pentru intensificarea promovării activității fizice în rândul tinerilor.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) reia joi judecarea procesului intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor în legătură cu plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Dosarul a ajuns în faza de recurs, situație care pune instanța supremă în postura de a soluționa propria cauză, după ce a câștigat procesul în primă instanță. Pe 5 […] 
Revista presei