Login
Primul seism, cu magnitudinea de 7,7, a avut epicentrul la aproximativ 10 kilometri sud-vest de localitatea Pitaloza Arriba, din provincia Herrera, la o adâncime de circa 10 kilometri, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS). Cutremurul a fost resimțit inclusiv în țara vecină, Columbia.
USGS a estimat inițial magnitudinea seismului la 8,0, apoi a revizuit valoarea la 7,6 și, ulterior, la 7,7.
În capitala Panama City, numeroși locuitori au ieșit din clădiri și au așteptat informații despre amploarea dezastrului. Rosendo Domínguez, un bărbat de 60 de ani originar din provincia Herrera, a declarat pentru Associated Press că seismul a fost foarte puternic și a răsturnat obiecte în bucătăria sa.
„Suntem bine, dar ne este foarte frică. Toată lumea este afară, speriată”, a spus acesta.
Cele mai mari pagube s-au concentrat în provinciile centrale Veraguas, Herrera și Los Santos, potrivit lui Omar Smith, reprezentant al Serviciului Național de Protecție Civilă din Panama.
În orașul Penonomé, aflat la aproximativ 150 de kilometri de capitală, o persoană a fost rănită de resturi desprinse dintr-o clădire parțial prăbușită. Catedrala din piața principală a suferit o prăbușire parțială și a prezentat fisuri. Au fost raportate, de asemenea, pagube la clădirea guvernatorului și la hotelul Dos Continentes.
Presa locală a relatat și despre prăbușirea bisericii San Atanasio, un lăcaș catolic în stil colonial din provincia Los Santos, inclus în patrimoniul istoric național din 1938. În provincia Veraguas, fisuri mari au apărut pe mai multe drumuri.
Până la momentul publicării informațiilor, autoritățile nu raportaseră decese.
Președintele Panama, José Raúl Mulino, a făcut apel la calm și a avertizat populația să nu amplifice panica și dezordinea.
Aeroportul Internațional Tocumen din capitală și-a suspendat temporar activitatea după primul cutremur, dar a anunțat că își reia operațiunile în cursul zilei de vineri.
În schimb, traficul prin Canalul Panama a continuat în condiții normale.
Autoritatea Canalului a precizat că siguranța angajaților, a navelor și a echipajelor reprezintă prioritatea sa și că echipe specializate verifică infrastructura pentru a identifica eventualele avarii.
Peste 45 de replici au fost înregistrate de seismologii Universității din Panama. Unele au avut magnitudini de 5,8, 5,5 și 5,2, iar multe dintre celelalte au fost prea slabe pentru a fi resimțite de populație.
După cutremure, autoritățile au emis avertizări de tsunami pentru coastele din Panama, Columbia, Ecuador, Nicaragua și Guatemala. El Salvador și Chile au emis, de asemenea, alerte pentru Insula Paștelui.
Toate aceste avertizări au fost ulterior ridicate.
Néstor Luque, directorul Institutului de Geosciențe al Universității din Panama, a declarat că în apropierea insulei Cañas și pe coasta sudică a provinciei Los Santos erau așteptate valuri cu înălțimi de unu până la trei metri. Apa mării ajunsese deja în apropierea unor locuințe de pe insula Cañas, potrivit acestuia.
Panama se află pe Inelul de Foc al Pacificului, o zonă cu activitate seismică intensă, unde interacțiunea mai multor plăci tectonice provoacă frecvent cutremure.
Columbia și Ecuadorul și-au exprimat solidaritatea cu populația din Panama și au oferit sprijin. Ambasada Statelor Unite a anunțat că urmărește îndeaproape situația și verifică starea cetățenilor americani aflați în țară.
Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 a lovit Panama, a avariat clădiri și a determinat autoritățile să emită o alertă de tsunami pentru mai multe țări din regiune, printre care Columbia, Costa Rica, Chile și Mexic.
Până în acest moment, amploarea pagubelor și eventualul bilanț al victimelor nu sunt cunoscute.
Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), aproximativ 4,6 milioane de oameni au resimțit seisme de intensitate moderată până la puternică.
Instituția a avertizat că efectele cutremurului ar putea fi extinse.
Seismul s-a produs, vineri, cu puțin înainte de ora locală – Ciudad de Panamá -15:00 (ora României 23:00). Epicentrul a fost localizat la aproximativ 10 kilometri de localitatea Pitaloza Arriba, în zona central-sudică a statului Panama.
Cutremurul s-a produs la o adâncime de numai 12 kilometri.
Seismele de mică adâncime pot provoca pagube mai mari la suprafață, deoarece undele seismice ajung mai repede la clădiri și la infrastructură.
La scurt timp după seismul principal, au urmat mai multe replici de mică adâncime.
Imagini distribuite pe rețelele sociale par să arate clădiri prăbușite în localitățile Penonomé și Soná. Materialele video nu au fost însă verificate independent de BBC, astfel că amploarea distrugerilor din aceste zone rămâne incertă.
Cutremurul a provocat panică și în capitala Panama City, aflată la aproximativ 200 de kilometri de epicentru. Potrivit agenției de presă AFP, numeroase persoane au fost evacuate din clădiri.
Sistemul de avertizare pentru tsunami al Statelor Unite a semnalat posibilitatea producerii unor tsunamiuri care ar putea afecta coastele Columbiei, Costa Ricăi, statului Chile și Mexicului.
Autoritățile urmăresc evoluția situației, în timp ce amploarea efectelor cutremurului nu este încă pe deplin cunoscută.
Deocamdată, nu există informații confirmate despre numărul eventualelor victime sau despre valoarea pagubelor materiale.
Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei a vizitat luni centrala pe cărbune de la Rovinari, care și-a repus în funcțiune grupul 4. Și fostul secretar general al Guvernului anunță victoria PSD și îl critică pe premierul interimar Ilie Bolojan.
Luni, începând cu ora 14:30, grupul 4 de la Rovinari a început să introducă în sistemul energetic național energie din cărbune, a anunțat Bogdan Ivan. Fostul ministru PSD spune că obiectivul PSD va fi menținerea acestor centrale în funcțiune până la înlocuirea cu alte capacități existente.
„Cei de la C.E. Oltenia au în mine, în PSD și în colegii mei din PSD Gorj un aliat puternic. Împreună îi vom susține pentru ca 3 grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni să rămână active și după 31 august!”, a transmis fostul ministru pe Facebook.
Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului, a vorbit și el despre fostele centrale pe cărbune care încep să fie repuse în funcțiune. Acesta l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, despre care a spus că s-a opus redeschiderii centralelor pe cărbune la începutul crizei energetice.
„Ce simplu ar fi fost să accepte de la bun început că nu există un monopol al ideilor bune și că ele nu se află doar la Guvernul demis Bolojan. Debitul Dunării nu crește dacă te încrunți la el și doi centimetri rămân fix doi centimetri în ciuda propagandei lui Miruță care spune că ai lui sunt uriași”, a scris Radu Oprea într-o postare pe Facebook.
Subiectul redeschiderii centralelor pe cărbune a apărut încă de dinaintea crizei, atunci când România a decis închiderea acestora, conform normelor europene, iar producția de energie a țării a scăzut.
O dronă care transporta un dispozitiv exploziv a fost descoperită pe aeroportul Leipzig/Halle din estul Germaniei, potrivit AP.
Incidentul a determinat închiderea temporară a pistelor și devierea mai multor zboruri.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris incidentul drept un posibil „scenariu de atac hibrid”.
Incidentul a avut loc marți seară, după ce un obiect zburător a fost observat în apropierea aeroportului, unul dintre cele mai importante hub-uri de transport cargo din Europa.
Ambele piste au fost închise, iar autoritățile au trimis la fața locului un robot specializat în neutralizarea explozibililor.
Ulterior, poliția și procurorii au anunțat că un angajat al aeroportului a găsit o dronă în apropierea pistei sudice, la care era atașat un dispozitiv exploziv de origine necunoscută.
Specialiștii au reușit să dezamorseze încărcătura prin îndepărtarea detonatorului.
„Am mai avut incidente cu drone și amenințări de acest tip, inclusiv în contextul atacurilor hibride. Însă o dronă înarmată cu explozibili pe un aeroport reprezintă un scenariu complet nou”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, care și-a întrerupt concediul pentru a merge la Leipzig.
Dobrindt nu a oferit detalii despre tipul explozibilului sau despre posibilii responsabili, precizând că ancheta este în desfășurare.
Autoritățile iau în calcul existența unei a doua drone.
Potrivit anchetatorilor, un alt obiect zburător ar fi intrat în coliziune cu un avion cargo care renunțase la aterizare din cauza închiderii pistei.
Aeronava a fost redirecționată către aeroportul din Hanovra, unde inspectorii au constatat avarii minore.
Pista nordică a aeroportului a fost redeschisă după aproximativ două ore, iar autoritățile au precizat că pasagerii și angajații aeroportului nu au fost în pericol.
Traficul aerian de miercuri s-a desfășurat fără perturbări majore.
Fotografiile de la fața locului au surprins echipele de intervenție și robotul pirotehnic în apropierea unui avion ucrainean Antonov.
Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre cele mai importante centre logistice din Germania și găzduiește frecvent aeronave cargo ucrainene.
Incidentul are loc la mai puțin de doi ani după un alt caz grav petrecut în același aeroport.
În 2024, un dispozitiv incendiar a luat foc într-un centru logistic și a provocat incendiul unui container de marfă.
Oficiali occidentali au afirmat atunci că există suspiciuni privind implicarea serviciilor de informații ruse.
În ultimii ani, statele occidentale au acuzat Rusia și persoane care acționează în numele acesteia de organizarea unor acte de sabotaj și a altor incidente pe teritoriul Europei, pe fondul războiului declanșat împotriva Ucrainei.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că ținta aeriană detectată astăzi după-amiază în apropierea frontierei cu Ucraina a evoluat timp de aproximativ 20 de minute deasupra apelor teritoriale ale României și de-a lungul brațului Sulina, în spațiul aerian național.
Ulterior, aceasta a părăsit teritoriul României, a intrat în spațiul aerian ucrainean și a fost doborâtă de forțele ucrainene. Potrivit MApN, fragmente ale dronei au căzut în apropierea localității Periprava, la aproximativ un kilometru de frontieră, pe un teren agricol.
Autoritățile precizează că nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale.
Totodată, alerta aeriană instituită pentru județul Tulcea a fost ridicată la ora 16:05.
Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit, duminică după-amiază, un nou mesaj RO-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.
Autoritățile i-au avertizat pe oameni că există posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian și le-au transmis să respecte măsurile de protecție.
„Exista posibilitatea caderii unor obiecte din spatiul aerian. Pastrati-va calmul! Adapostiti-va in beciuri sau adaposturi de protectie civila. In lipsa unui adapost, ramaneti in interiorul casei, departe de geamuri si pereti exteriori. Durata estimata: 90 min”, se arată în mesajul RO-Alert transmis populației.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, sistemul de supraveghere radar a identificat duminică, 2 august, la ora 15:09, o țintă aeriană în proximitatea frontierei fluviale dintre România și Ucraina.
Ca măsură de siguranță, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, din cadrul Bazei 86 Aeriene Borcea, au fost ridicate de la sol la ora 15:17 pentru monitorizarea evoluției situației.
În același timp, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea activării procedurilor de alertare a populației din județul Tulcea.
În urma notificării, autoritățile au transmis mesajul RO-Alert către locuitorii din zona vizată.
Reprezentanții Ministerului Apărării au precizat că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce situația evoluează și apar noi date.
Nu este pentru prima dată când locuitorii din Tulcea sunt avertizați în cursul acestei zile. Duminică dimineață, autoritățile au emis un alt mesaj RO-Alert, după ce sistemul de supraveghere radar al MApN detectase, în jurul orei 09:30, o țintă aeriană aflată tot în apropierea frontierei fluviale cu Ucraina.
Seceta prelungită a adus Dunărea la unele dintre cele mai scăzute niveluri din istorie, cu efecte în mai multe state europene. Lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate afectează navigația, producția de energie, agricultura și transportul fluvial, în timp ce nivelul redus al apei scoate la iveală vestigii arheologice și epave din al Doilea Război Mondial, relatează […] Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup.”, a explicat premierul Bolojan.
Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW, în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a mai spus Bolojan.
Premierul interimar a mai anunțat că a purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei, Denis Șmîhal, pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România în orele de seară.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Translectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a economisi energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a mai spus Ilie Bolojan.
Știre în curs de actualizare…
Revista presei