Login
Bucureștenii au avut un gol anulat pentru ofsaid înainte de pauză și au ratat egalarea în prelungiri, când Denis Drăguș a trimis mingea în bara transversală.
Partida dintre echipele antrenate de Cristiano Bergodi și Laurențiu Reghecampf a fost marcată de intervențiile arbitrajului video, de ocazii la ambele porți și de un final tensionat.
Oaspeții au început mai activ în ofensivă, iar Karlo Muhar a creat primele situații periculoase. În minutul 8, șutul său de la marginea careului a fost deviat în corner, iar două minute mai târziu mijlocașul a trimis peste poartă.
FCSB a primit o lovitură în minutul 32, când Juri Cisotti a fost nevoit să părăsească terenul din cauza unei accidentări. În locul său a intrat Alexandru Stoian.
Tânărul atacant a fost aproape să deschidă scorul spre finalul primei reprize. Stoian a trimis mingea în poartă în minutul 44, însă reușita a fost anulată pentru ofsaid după consultarea sistemului VAR.
Tot Stoian a mai avut o oportunitate în minutul 45+3, când a încercat să profite de o ieșire greșită a portarului Ștefan Lefter.
Cele două formații au intrat la vestiare la egalitate, scor 0-0.
La pauză, Laurențiu Reghecampf a efectuat o modificare în echipa FCSB, Joao Paulo intrând în locul lui Korenica.
Bucureștenii au avut o nouă ocazie în minutul 55, când șutul lui Boutoutaou a fost blocat de Iulian Cristea, mingea fiind trimisă în corner.
Universitatea Cluj a răspuns prin Macalou, care a șutat puternic peste transversală în minutul 64.
Două minute mai târziu, FCSB a fost din nou aproape de gol. Karlo Muhar a reluat din voleu din interiorul careului, însă portarul Lefter a intervenit și a păstrat scorul neschimbat.
Momentul decisiv s-a produs în intervalul minutelor 76–82, când Jovo Lukic a reușit să înscrie pentru gazde.
Atacantul Universității Cluj a avut inițial un șut respins spectaculos de Ștefan Târnovanu, dar a profitat de continuarea fazei și a trimis mingea în plasă. Defensiva FCSB nu a reușit să se reorganizeze la timp pentru a împiedica golul.
Reușita a fost analizată aproximativ șase minute în camera VAR, înainte ca arbitrul să o valideze.
După deschiderea scorului, Universitatea Cluj a mai avut o șansă importantă de a-și majora avantajul.
În minutul 85, Macalou a finalizat o acțiune ofensivă cu un șut respins de Târnovanu, iar Duarte a intervenit decisiv pentru a îndepărta pericolul.
FCSB a forțat egalarea în ultimele minute și a fost foarte aproape să obțină un punct.
În minutul 90+2, Denis Drăguș a reluat mingea spre poartă, dar aceasta a lovit bara transversală.
A fost cea mai importantă oportunitate a bucureștenilor din finalul partidei, care s-a încheiat cu victoria gazdelor, scor 1 – 0.
Înaintea confruntării, Universitatea Cluj ocupa locul al cincilea în Superliga, iar FCSB se afla pe poziția a șasea, cele două echipe fiind despărțite de un singur punct.
Victoria le permite clujenilor să își consolideze avantajul în fața unui adversar direct în lupta pentru pozițiile fruntașe ale clasamentului.
Succesul are și o semnificație aparte în istoricul recent al întâlnirilor directe. De la revenirea Universității Cluj în prima ligă, în 2022, cele două formații se mai întâlniseră de zece ori în campionat, FCSB câștigând patru partide, clujenii două, iar alte patru confruntări încheindu-se la egalitate.
Universitatea Cluj se impusese și în precedenta întâlnire directă, disputată pe 7 martie, când câștigase cu 3 – 1 pe terenul FCSB.
Pentru echipa lui Cristiano Bergodi, victoria de luni a venit după o partidă în care a rezistat presiunii din final. În schimb, formația pregătită de Laurențiu Reghecampf a rămas fără puncte, în ciuda ocaziilor create și a barei din prelungiri.
TDPM este o afecțiune care provoacă simptome emoționale și fizice severe în perioada premergătoare menstruației, scrie The Independent.
Hailey a declarat pentru WWD: „După ce l-am născut pe fiul meu, m-am confruntat puțin cu asta (TDPM – n.r.), iar subiectul este prea puțin discutat și cercetat”, a spus Hailey.
Ea a adăugat: „Pentru mine, personal, conversația mă ajută să mă simt mai puțin singură. Când reușim să ne identificăm unii cu alții, să purtăm discuții în care ne regăsim și să vorbim despre lucrurile cu care ne confruntăm și cu care ne luptăm, cred că acest lucru face ca întreaga experiență să nu mai pară o călătorie atât de solitară”.
Comentariile sale vin în contextul în care compania sa de produse de înfrumusețare, Rhode, a anunțat planuri de a dona 5 milioane de dolari, pe parcursul a trei ani, către Foundation For Women’s Health – un fond de cercetare non-profit creat pentru a elimina decalajele persistente în cercetarea dedicată sănătății femeilor.
Rhode a fost achiziționată de e.l.f. Beauty în 2025.
Katy Brodsky Falco, fondatoarea și directoarea executivă a Foundation For Women’s Health, a declarat despre acest parteneriat: „Această donație de 5 milioane de dolari către Foundation For Women’s Health transmite un mesaj extrem de puternic tinerelor femei, viitoarea generație de lideri, mame, sportive și agente ale schimbării, și anume că decalajul de gen, existent de atâta vreme, este inacceptabil”.
„Vizibilitatea pe care o aduce Rhode este, probabil, de neegalat”.
Hailey a mai spus că face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra problemelor de sănătate ale femeilor, întrucât multe dintre prietenele și rudele sale s-au confruntat, la rândul lor, cu afecțiuni care nu au fost suficient studiate.
Ea a declarat pentru WWD: „Mă simt foarte atrasă de domeniul sănătății femeilor. Am o soră care se confruntă cu PMOS (sindromul metabolic-ovarian polichistic, cunoscut anterior sub numele de PCOS – n.r.). Am multe prietene care se confruntă cu asta – cu endometrioza, cu o serie de probleme de sănătate specifice femeilor. Ca femeie, mă simt frustrată de lipsa cercetărilor, de lipsa de informare și de faptul că nu există anumite discuții pe această temă. Mai ales după ce am avut propriul meu copil. A fost o experiență cu adevărat intensă și specială. Se întâmplă atât de multe lucruri atunci când ești însărcinată, în timpul nașterii. Sunt atâtea lucruri care au loc în perioada premergătoare venirii pe lume a unui copil”.
Modelul devenit expertă în machiaj a declarat că dorește să-și folosească platforma pentru a promova o mai bună conștientizare a problemelor legate de sănătatea femeilor.
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Euronews România, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din SUA, programate marți. Întrebat de ce contează aceste alegeri pentru România, liderul UDMR a legat situația de prețul combustibilului.
„Dacă cumva în Orientul Mijlociu nu se poate închide războiul prin diplomație, prin negociere, atunci prețul carburantului nu va scădea, din păcate, nu numai la noi, nici în America”, a declarat el. Kelemen Hunor crede că, în acest moment, pe masa președintelui Donald Trump se află ambele opțiuni.
Liderul UDMR explică faptul că problema vine din strâmtoarea prin care trece combustibilul din regiune, unde „lucrurile rămân blocate”, în condițiile în care „aproape toată lumea aduce combustibil din Golf”.
În același timp, spune el, SUA nu își permit o pierdere de imagine și de credibilitate în fața aliaților. „Astăzi, percepția în Golf, în rândul aliaților Statelor Unite, este că Statele Unite nu au câștigat în acest război cu Iranul. Și de aceea este o vulnerabilitate”, a spus Kelemen Hunor.
Potrivit liderului UDMR, alegătorii americani nu se gândesc la politica externă când votează, ci la probleme economice, la inflație și la „ziua de mâine”. Totuși, liderul UDMR spune că rezultatul contează și pentru Europa, pentru că de el depinde ce direcție vor lua SUA în următorii doi ani față de războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și China. El a dat un exemplu: dacă situația dintre China și Taiwan se complică și americanii își mută forțele militare în Pacific, „în Europa rămâne un spațiu ce trebuie acoperit. Și cu cine? Asta este întrebarea. Fiindcă războiul ruso-ucrainean nu s-a terminat”.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a solicitat luni amânarea validării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Israel, în timp ce autoritățile investighează posibile ingerințe străine în scrutinul din 27 octombrie.
Avocatul Ilan Bombach, reprezentantul Likud în Comisia Electorală Centrală, i-a trimis luni o scrisoare judecătorului Noam Sohlberg, prin care a cerut convocarea urgentă a conducerii instituției, pentru ca membrii acesteia să fie informați despre suspiciunile privind posibile ingerințe străine în alegeri.
„Gravitatea suspiciunilor, împreună cu lipsa de claritate privind natura și amploarea lor, nu permit conducerii și Comisiei Electorale Centrale să publice rezultatele validate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a transmis avocatul într-o scrisoare obținută de postul israelian Channel 12 și preluată de The Times of Israel.
Partidul condus de Benjamin Netanyahu susține, de asemenea, că alegerile ar fi fost „furate” prin intervenția unor partide arabe care nu susțin sionismul, însă aceste acuzații nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește ancheta privind posibilele ingerințe străine, Comisia Electorală a precizat că suspiciunile investigate nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a respins solicitarea Likud, explicând că instituția nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor din cauza unei anchete în desfășurare.
„Comisia Electorală Centrală nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor și nici competența de a interveni într-o anchetă în curs”, a transmis judecătorul Noam Sohlberg.
Comisia Electorală a precizat că suspiciunile privind posibilele ingerințe străine nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Potrivit legislației israeliene, rezultatele oficiale trebuie validate în cel mult opt zile de la desfășurarea alegerilor.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că a declanșat, împreună cu partidul său, o campanie „distructivă și violentă” de contestare a legitimității rezultatelor electorale.
Eisenkot a descris aceste acțiuni drept „un atac direct asupra democrației israeliene” și o dovadă a „pericolului grav reprezentat de continuarea guvernării Likud și Netanyahu”.
„Această ofensivă este ultima soluție a celor care înțeleg amploarea înfrângerii suferite”, a declarat liderul Yashar.
Likud a respins acuzațiile, susținând că Eisenkot încearcă să împiedice aflarea adevărului despre suspiciunile grave privind influențarea alegerilor israeliene de către actori străini.
Fostul premier israelian Yair Lapid, unul dintre liderii opoziției, a reacționat luni într-un mesaj publicat pe platforma X, acuzându-l pe Netanyahu că încearcă să conteste rezultatele pentru că nu acceptă înfrângerea.
„Există un singur motiv pentru care Netanyahu și oamenii săi fac tot posibilul să submineze rezultatele alegerilor: au pierdut”, a scris Lapid.
Acesta a criticat protestele și acuzațiile de fraudă lansate după scrutin, amintind că rezultatele au fost aprobate inclusiv de reprezentanți ai instituțiilor conduse de persoane numite de actuala putere.
„Acum fac tot posibilul: protestează, inventează teorii ale conspirației, contestă rezultatele unor alegeri democratice validate de șeful Shin Bet, pe care ei l-au numit, și de judecătorul Sohlberg, pe care ei l-au ales”, a continuat fostul premier.
Lapid a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o încercare de a anula regulile democratice.
„Aceasta este o încercare de a anula democrația israeliană și nu vom permite acest lucru. Într-o țară democratică, câștigătorii formează guvernul, iar învinșii trec în opoziție. Asta se va întâmpla”, a transmis politicianul.
Alegerile parlamentare din 27 octombrie nu au oferit niciuneia dintre principalele tabere politice majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, dintre care 27 au revenit partidului Likud, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a câștigat 48 de mandate. Partidele arabe au obținut alte 19 locuri în Parlamentul israelian, care are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
La acest prim dialog, alături de premier au participat vice-prim-ministrul Marian Neacșu și miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Sănătății, Alexandru Rogobete, Educației și Cercetării, Sorin Costreie, Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Florin Manole, Învățământului Preuniversitar, Sorin Ionescu, alături de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu, și secretari de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului.
Ministrul de Finanțe a expus contextul fiscal-bugetar în care se află România și pașii ce urmează la nivel guvernamental pentru a acoperi necesarul de finanțare până la sfârșitul acestui an.
Luca Niculescu a declarat că aceste discuții cu organizațiile sindicale reprezintă „un instrument prin care putem lua decizii mai bune, un instrument prin care putem evita uneori tensiuni”.
„Am văzut că există așteptări importante din partea dumneavoastră, presiunea costului vieții, evoluția veniturilor, incertitudinele legate de locurile de muncă sunt preocupări reale pentru cei pe care îi reprezentați și de fapt pentru foarte, foarte mulți români. Vă asigur că nu minimalizăm aceste probleme, nici nu le privim exclusiv prin prisma constrângerilor bugetare”, a spus premierul.
Câteva dintre angajamentele importante din programul de guvernare sunt „protecția veniturilor și a puterii de cumpărare, ne-am asumat indexarea pensiilor din 2027 și pregătirea unui pachet de solidaritate pentru persoanele și familiile vulnerabile”, continuă Niculescu.
Despre o nouă lege a salarizării în domeniul public, premierul precizează că „ne-am angajat să o elaborăm împreună cu dumneavoastră, cu sindicatele reprezentative și evident obiectivul trebuie să fie corectarea inechităților și recunoașterea corespunzătoare a muncii”.
„În al treilea rând avem nevoie de o piață a muncii mai corectă, mai bine protejată, combaterea muncii nedeclarate, consolidarea inspecției muncii, dezvoltarea negocierii colective, susținerea formării profesionale”, adaugă Niculescu.
Mai mult, acesta afirmă că vor fi abordate și probleme specifice din educație, sănătate, administrație, energie, transportul și alte sectoare.
„Ceea ce îmi doresc astăzi și ceea ce ne dorim astăzi este să construim un mod de lucru, să identificăm chestiunile prioritare, să stabilim ce poate fi rezolvat imediat, ce necesită analize suplimentare și care sunt termenele și responsabilitățile fiecăruia dintre noi”, a conchis Luca Niculescu.
Potrivit ministrului, una dintre problemele semnalate vizează raportarea unor persoane decedate în documentele transmise Comisiei Europene. Manole a explicat că, în fișierele Excel întocmite pentru centralizarea datelor, în dreptul unor persoane apărea mențiunea „decedat” sau „decedată”.
Ministrul a subliniat că simpla apariție a acestei mențiuni nu demonstrează automat că neregulile au fost comise cu intenție, însă consideră că procedura de verificare a documentelor a fost insuficientă și neprofesionistă.
„A scrie „decedat” în Excel nu s-a întâmplat așa, în mod spontan. A scris cineva acolo”, a afirmat Florin Manole, luni, la Antena 3 CNN.
Acesta a adăugat că persoanele responsabile de verificarea centralizărilor ar fi trebuit să observe mențiunile și să clarifice situația înainte ca documentele să fie transmise la Bruxelles.
Ministrul a explicat că procesul de dezinstituționalizare a fost unul de durată, care a presupus modificări legislative și normative, precum și colaborarea autorităților locale din întreaga țară, indiferent de culoarea politică a conducerii acestora.
Potrivit lui Manole, raportările au fost realizate în lunile iulie și august, conform calendarului stabilit. În cadrul centralizării transmise Comisiei Europene au fost incluse și informații potrivit cărora unele persoane decedaseră.
Ministrul a precizat că verificările ulterioare au scos la iveală probleme în documentele respective, iar observațiile Comisiei Europene au vizat tocmai neconformitățile raportărilor.
Întrebat despre suma pe care România ar putea să o piardă, Florin Manole a indicat un maximum de 70 de milioane de euro. Ministrul nu a prezentat însă o valoare finală a eventualei corecții financiare.
De asemenea, ministrul Muncii a fost întrebat și despre salarizare și despre contribuțiile sociale pentru contractele part-time, care sunt calculate în anumite condiții prin raportare la salariul minim. Manole a precizat că există o inițiativă legislativă aflată în Parlament, dar nu a anunțat o decizie privind schimbarea actualei proceduri.
Printre acestea se numără introducerea unor cursuri obligatorii, la fiecare doi ani, pentru personalul secțiilor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), lansarea unui program special de finanțare și extinderea la nivel național a unui registru digital pentru raportarea infecțiilor nosocomiale.
Ministrul a explicat că măsurile fac parte dintr-un proces de reorganizare început după tragedia în care șapte copii și-au pierdut viața într-o unitate sanitară.
Alexandru Rogobete a declarat că evenimentul a determinat Ministerul Sănătății să revizuiască legislația și condițiile în care funcționează secțiile de terapie intensivă.
„Dar de la acel eveniment am făcut o serie de modificări. Vă dau câteva exemple. Am modificat legislația și am înăscrit condițiile pentru modul de organizare și funcționare al secțiilor de ATI.”
Ministrul a precizat că modificările au fost realizate cu sprijinul unor specialiști în domeniu.
Printre schimbările deja realizate se numără posibilitatea ca secțiile mari de ATI să angajeze epidemiologi proprii, în timp ce unitățile mai mici pot desemna asistenți medicali responsabili de controlul infecțiilor nosocomiale.
„Am dat posibilitatea ca secțiile mari de ATI să-și poată angaja epidemiolog propriu. Secțiile mai mici, asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor nozocomiale.”
Ministrul a anunțat că Ministerul Sănătății lucrează la introducerea unei obligații de formare periodică pentru angajații din secțiile ATI.
Potrivit acestuia, personalul medical ar urma să participe, o dată la doi ani, la cursuri privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical.
„Am organizat și au fost în toată această perioadă workshop-uri și cursuri regionale pentru tot personalul din ATI cu privire la noutățile noile mecanisme pentru controlul infecțiilor nozocomiale. Acum lucrează echipa Ministerului Sănătății la două noi programe, care eu cred că vor face diferența.”
Rogobete a avertizat că participarea la aceste cursuri nu va fi opțională.
„În primul, obligativitatea personalului ATI ca odată la două ani de zile să parcurgă un astfel de curs. Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu.”
Ministrul a explicat că intenționează să aplice reguli ferme, considerând că simpla existență a unor recomandări nu este suficientă pentru a îmbunătăți siguranța pacienților.
„Mi-am dat seama că negocierile acestea, dezbaterea când legislația este foarte clară, sau când regulile sunt foarte clare, nu duc la succes. Și asta mă face să fiu mai ferm, că altfel nu se poate. Ăsta e un program.”
O altă măsură anunțată de Alexandru Rogobete vizează înființarea unui program de finanțare destinat direct prevenirii infecțiilor asociate asistenței medicale.
Ministrul a precizat că proiectul ar urma să fie publicat în transparență decizională în următoarele două-trei săptămâni.
„Și al doilea program dezvoltăm și eu cred că în două-trei săptămâni din momentul acesta vom îl vom pune în transparență decizională, un nou program de finanțare pe modelul acțiunilor prioritare, la ATI de exemplu.”
Noul mecanism ar urma să permită spitalelor să achiziționeze materiale și echipamente necesare pentru prevenirea transmiterii infecțiilor.
„Adică acele programe care finanțează dirijat, dacă doriți, anumite activități din interiorul spitalului și anume vom înființa un nou program de finanțare (…) care va finanța în spitale direct achiziția de consumabile, materiale sanitare, echipamente de protecție, atât pentru personalul medical, cât și pentru aparținători.”
Rogobete a subliniat că obiectivul este reducerea riscurilor de infectare în unitățile sanitare, prin asigurarea resurselor necesare direct la nivelul spitalelor.
Ministrul nu a precizat, în fragmentul de interviu, valoarea bugetului care va fi alocat noului program.
Ministerul Sănătății pregătește și extinderea unui sistem informatic destinat raportării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit ministrului, proiectul-pilot desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București s-a încheiat, iar sistemul dezvoltat acolo ar urma să fie utilizat ca model pentru celelalte spitale.
„S-a terminat proiectul pilot de la Grigore Alexandrescu, în care au înființat și operaționalizat registrul pentru raportarea infecțiilor nozocomiale.”
Alexandru Rogobete a precizat că dorește ca raportarea prin acest registru să devină obligatorie la nivel național.
„Și acum îmi doresc ca pe modelul de la spitalul Grigore Alexandrescu, acel sistem digital, registrul digital, să-l extindem la nivel național, cu obligativitatea de a fi introduse acolo.”
„Aici nu e de negociat nimic”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV. Ministrul a amintit că anul trecut, într-o vizită la un spital, a văzut personal medical cu inele care ieșeau prin mănuși și cu unghii false prea lungi. „Există legislație care nu se respectă și a trebuit să intervin rapid”, a spus el.
Rogobete a amintit și de protestul de anul trecut al unor angajați din sistem, care s-au opus cererii lui sub numele „Nu renunțăm la verighetă”. Ministrul spune că mesajul lui a rămas același.
„Regulile pentru controlul infecțiilor nosocomiale sunt foarte clare. Cine le respectă, felicitări. Cine nu le respectă și insistă să nu le respecte, eu asigur persoanele acelea că nu vor mai lucra în sistemul de sănătate”, a declarat el.
Ministerul pregătește acum un program prin care tot personalul din ATI va trebui să urmeze, o dată la doi ani, un curs despre controlul infecțiilor.
„Cine nu-l parcurge nu mai rămâne în ATI. E simplu”, a spus Rogobete. Negocierile și dezbaterile nu au dat rezultate în condițiile în care regulile sunt clare, ceea ce îl face pe ministru să fie mai ferm.
Între timp, legislația a fost deja schimbată: secțiile mari de ATI își pot angaja propriul epidemiolog, iar cele mici, un asistent medical responsabil cu controlul infecțiilor. Personalul din ATI a participat și la cursuri regionale despre noile reguli.
În două-trei săptămâni, ministerul vrea să pună în dezbatere publică un nou program de finanțare pentru combaterea infecțiilor din spitale. Din acești bani, spitalele vor cumpăra direct consumabile, materiale sanitare și echipamente de protecție pentru personal și aparținători.
Rogobete vrea să extindă și registrul digital pentru raportarea infecțiilor din spitale, testat în proiectul-pilot de la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București.
Ministrul a susținut că fondurile suplimentare permit funcționarea serviciilor medicale esențiale până la sfârșitul anului, însă a avertizat că subfinanțarea rămâne o problemă majoră, iar restanțele pentru concediile medicale se ridică la aproximativ 4,5 miliarde de lei.
Rogobete a criticat dur reducerile bugetare operate anterior, pe care le-a atribuit fostului premier Ilie Bolojan, afirmând că acestea au afectat spitalele, programele naționale de sănătate și serviciile de urgență.
Ministrul a prezentat sumele alocate sistemului sanitar și a explicat că finanțarea suplimentară este împărțită între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Sănătatea primește cei mai mulți bani la prima rectificare bugetară. Vorbim de 8,3 miliarde de lei. 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății.”
Potrivit ministrului, banii alocați la rectificare vor permite continuarea activității în sectoarele medicale considerate critice, după o perioadă în care mai multe unități sanitare s-ar fi confruntat cu dificultăți în asigurarea tratamentelor.
Rogobete a susținut că problemele financiare din sănătate au atins un nivel pe care sistemul nu l-ar mai fi cunoscut de peste un deceniu.
„Cea mai mare criză din sănătate în programele naționale de sănătate, fără precedente în ultimii 10 ani, criză în spitale, de mult n-am mai auzit, spitale care nu mai au medicamente, sau spitale care trebuie să aleagă cui administrează tromboliticul pentru pacienții cu infarct.”
Unul dintre exemplele invocate de Alexandru Rogobete privește bugetul serviciilor de urgență.
Ministrul a afirmat că a solicitat inițial 660 de milioane de lei pentru acest sector, însă suma aprobată a fost de numai 440 de milioane de lei. Ulterior, la rectificare, serviciile de urgență au primit încă 200 de milioane de lei.
„Eu am cerut la începutul acestui an 660 de milioane pentru zona de urgență. Am primit 440 de milioane. Deci din start o tăiere cu peste 30% din cât am solicitat.”
Rogobete a prezentat suplimentarea bugetară drept o confirmare a faptului că necesarul estimat inițial nu fusese exagerat.
„La rectificarea bugetară știți cât primește zona de urgență? 200 de milioane. Adică exact cât a tăiat Ilie Bolojan la începutul anului. Ce înseamnă asta? Că predicția făcută inițial de 660 de milioane era una corectă.”
Ministrul a insistat că serviciile medicale nu pot fi supuse unor reduceri uniforme de cheltuieli, deoarece necesarul financiar depinde de situații care nu pot fi anticipate cu exactitate.
„Am explicat până am rămas fără voce că din sănătate nu se poate ciopârți fără a ține cont de particularitățile domeniului. Că în sănătate există domenii critice, UPU, ambulanță, ATI, săli de operație, medicamente, unde nu poți să nu ai predictibilitate financiară.”
În opinia sa, bugetul trebuie să includă și o rezervă pentru evenimente medicale neprevăzute
„Nimeni nu poate estima în mod corect numărul de pacienți care se prezintă în UPU sau numărul de pacienți care se internează în ATI, de exemplu, și durata lor de staționare.”
Rogobete a invocat inclusiv riscul producerii unui accident similar cu incendiul din Colectiv, cu numeroase victime, situație în care sistemul de urgență ar avea nevoie imediată de resurse suplimentare.
Întrebat despre situația financiară actuală a sistemului sanitar, ministrul a afirmat că rectificarea a eliminat, pentru moment, presiunea asupra principalelor servicii medicale.
„În momentul de față, din punct de vedere financiar, până la finalul acestui an, sănătatea a scăpat de acea presiune bugetară.”
El a precizat că fondurile disponibile ar trebui să permită desfășurarea activității în unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță, secțiile de terapie intensivă și în domeniile care tratează afecțiuni grave, precum infarctul și accidentul vascular cerebral.
„Ministerul Sănătății, zona de urgență, tot ce înseamnă ambulanță, tot ce înseamnă ATI, tot ce înseamnă UPU, zonele critice, infarct, AVC, și lista poate continua, au finanțarea asigurată pentru activitate optimă până la finalul acestui an.”
Ministrul a avertizat însă că stabilizarea bugetară nu trebuie confundată cu rezolvarea tuturor problemelor din spitale.
„A nu fi confundat cu avem de toate. Nu avem de toate, tocmai de asta muncim în fiecare zi și o să vă prezint câteva proiecte care urmează a fi făcute. Dar, din punct de vedere fiscal, avem o situație optimă și echilibrată, dacă doriți, până la finalul anului.”
În ceea ce privește Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Rogobete a explicat că suplimentarea bugetului va acoperi tratamentele finanțate prin programele naționale și plățile pentru serviciile medicale furnizate de spitale.
Rămâne însă o datorie importantă pentru concediile medicale.
„La Casa Națională de Asigurări de Sănătate, suplimentarea făcută acum va asigura banii necesari pentru tratamentele din programele naționale de sănătate, plata serviciilor către spitale, și rămâne o restanță de 4,5 miliarde aproximativ pentru plata concedilor medicale.”
Alexandru Rogobete a atribuit dificultățile financiare din sănătate politicii de reducere a cheltuielilor aplicate anterior de fostul premier Ilie Bolojan.
Ministrul a susținut că tăierile bugetare au fost realizate fără a ține cont de specificul serviciilor medicale și că sumele au trebuit ulterior reintroduse în buget.
„Criza financiară din sănătate, una fără precedente în ultimii 10 ani, creată de lipsa de viziune și de încăpățânarea fostului premier Ilie Bolojan, care a tăiat și n-a avut niciun rezultat în urma tăierilor, pentru că la rectificare primim exact aceiași bani pe care i-a tăiat la început. Pentru că nu se poate tăia mai mult dintr-un sistem subfinanțat.”
Rogobete a mai afirmat că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința finanțării sănătății, fără a prezenta în intervenția citată indicatorul statistic la care se raportează.
În final, Alexandru Rogobete spus că rectificarea bugetară asigură funcționarea sistemului sanitar până la 31 decembrie 2026, dar nu elimină subfinanțarea structurală și nici toate obligațiile financiare restante.
„M-am săturat de orgoliile unor profesori, m-am săturat și de orgoliile unor universități, m-am săturat și de orgoliile comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV.
El spune că a încercat în mandatul trecut să schimbe mentalitățile prin dialog. „Am încercat cu vorba bună, am încercat cu ședințe, am încercat cu dialog, am încercat cu echilibru”, a explicat ministrul.
Pentru că nu a reușit, a început noul mandat cu schimbarea comisiilor de specialitate din minister, inclusiv a celor care aprobă recunoașterea diplomelor.
Rogobete a dat exemplul unui tânăr medic specialist care vrea să se întoarcă din Franța ca să lucreze în România. „Nu se poate ca ministrul Sănătății să aștepte 120 de zile după o comisie de specialitate pentru a echivala diploma de medic specialist”, a spus el.
Potrivit ministrului, în loc să se bucure că specialiștii cu experiență în alte țări europene vor să revină acasă, unele cadre didactice întârzie semnarea ordinului de ministru cu trei până la șase luni.
Rogobete spune că a analizat toate comisiile și că primele modificări vor apărea de săptămâna viitoare.
„Consider că dacă un cadru didactic nu sprijină dezvoltarea sistemului de sănătate, nu încurajează tânăra generație și nu are capacitatea de a lăsa în urma lui urmași din punct de vedere profesional, nu are ce căuta în relație cu Ministerul Sănătății, sau cel puțin cât sunt eu ministru acolo”, a declarat el.
Ministrul spune că, în acest mandat, va da o atenție mai mare decât înainte medicilor rezidenți și specialiștilor tineri, pentru că „ei sunt viitorul sistemului de sănătate”.
Printre prioritățile anunțate se află și plata gărzilor pentru rezidenți, indiferent de anul de studiu. Rogobete spune că, în prezent, rezidenții din primii trei ani fac cinci, șase sau chiar șapte gărzi pe lună neplătite.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, unul dintre invitații de la botezul fiului lui Alfred Simonis, spune că valul de critici după petrecerea de la Timișoara nu ar fi fost atât de mare dacă oamenii nu ar fi fost „sărăciți” de fostul premier Ilie Bolojan.
Rogobete a vorbit luni seară, la B1 TV, despre dezbaterea publică stârnită de petrecerea de sâmbătă de la Timișoara. Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, și-a botezat atunci cel de-al treilea fiu, iar naș a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. Pentru invitați a cântat artistul italian Al Bano.
„Cred că n-ar fi existat nivelul acesta foarte ridicat de dezbatere publică pe acest subiect dacă oamenii n-ar fi fost sărăciți în ultimul hal, în ultima perioadă, de către Ilie Bolojan”, a declarat Rogobete.
Ministrul l-a acuzat pe Bolojan că a creat tensiuni financiare și economice și că a împărțit oamenii în „buni și răi” pentru a-și construi imaginea de „salvator al țării”. „Cred că Bolojan a făcut mare rău României, în sensul în care a creat cea mai mare criză financiară, economică. Oamenii o duc rău, oamenii simt această criză în propriul buzunar”, a spus el.
Potrivit lui Rogobete, în acest context, „orice scenă de acest gen amplifică foarte mult dezbaterea din spațiul public”.
Printre invitații de la Timișoara s-au aflat fostul premier Marcel Ciolacu, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, și soțul acesteia, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, Paul Stănescu, ministrul Muncii, Florin Manole, și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila. În spațiul public au fost discutate mai ales ținutele unor invitați și costurile petrecerii.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
În discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Fostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Forțele israeliene au intrat sâmbătă în orașul Hebron din Cisiordania și au evacuat până la 250 de familii palestiniene, inclusiv noaptea, după ce doi soldați israelieni au fost uciși de militanți la un punct de control, potrivit Euronews.
Prim-ministrul israelian a declarat că pregătește o operațiune fără precedent de la prima ocupare a Cisiordaniei de către Israel, în 1967.
Măsurile au fost luate după atacul de vineri, în care militanți palestinieni au ucis doi soldați israelieni la un punct de control din apropierea orașului Hebron.
Zona este una extrem de problematică, deoarece coloniști israelieni cu vederi radicale trăiesc înconjurați de populația palestiniană locală.
Operațiunea are loc înaintea alegerilor generale de marți, în care Netanyahu se va confrunta, cel mai probabil, cu o competiție strânsă din partea blocului de opoziție condus de fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot.
În cartierul Ein Dir Baha, aflat între două dealuri, clădirile au fost marcate cu un „X”, semn că au fost evacuate. Străzile erau complet pustii, iar singurele vehicule din zonă erau cele militare israeliene.
Aproximativ o treime din orașul Hebron a fost vizată de operațiune, a declarat guvernatorul local, Khaled Dudin, pentru agenția de presă AFP.
„Au început în cartierul din care provin autorii atacului, dar nu există nicio garanție că operațiunea nu se va extinde”, a spus acesta. „Aceasta echivalează cu o pedeapsă colectivă impusă unor civili care nu au absolut nicio legătură cu cele întâmplate”, a adăugat guvernatorul.
Potrivit lui Khaled Dudin, 150 de familii au fost afectate. Primarul orașului Hebron, Youssef al-Jaabari, și activistul local Issa Amro estimează că numărul acestora ajunge la 250.
„Le vom găsi un adăpost și le vom oferi acestor oameni tot ajutorul de care au nevoie”, a declarat primarul pentru AFP.
Armata israeliană a anunțat că „desfășoară căutări precise, punctuale și minuțioase” în zona din care au acționat cei doi atacatori înarmați.
Ambii au fost uciși în timpul schimbului de focuri. Potrivit armatei, operațiunea va dura câteva zile, asemănător unor intervenții desfășurate în urma unor atacuri anterioare.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, la TVR 1, că AUR ar obține aproximativ 40% din voturi dacă alegerile ar avea loc în prezent, inclusiv după redistribuirea voturilor.
Întrebat dacă există riscul ca extrema dreaptă sau populismul să ajungă la putere în România, Kelemen Hunor a spus că, în cazul unor alegeri organizate acum, AUR s-ar clasa pe primul loc.
Acesta a mai precizat însă că situația s-ar putea schimba până în 2028, mai ales pentru că și alte partide ar putea crește în opoziție.
„Astăzi, dacă am fi avut alegeri, sigur că AUR ar fi ieșit pe primul loc în jur de 40% cu redistribuire. Ce se va întâmpla până în 2028, nu știu, fiindcă va apărea alte două partide care au posibilitatea de creștere în opoziție”, a declarat Kelemen Hunor, luni, la TVR 1.
El a amintit că, până acum, AUR a fost principalul partid de opoziție, beneficiind de nemulțumirile față de guvernare. Potrivit liderului UDMR, situația s-ar putea schimba după ce și PNL și USR vor ajunge și ele în opoziție.
„Până acum AUR era în opoziție, nu trebuia să facă absolut nimic, doar să gestioneze criza, între ghilimele, să gestioneze din punctul lor de vedere și nici n-au făcut nimic. Acum o să fie și USR și PNL în opoziție, vom fi și noi, dar noi avem o limită, din păcate”, a spus liderul UDMR.
Întrebat care sunt motivele ascensiunii extremei drepte, Kelemen Hunor a spus că fenomenul nu poate fi explicat printr-o singură cauză.
„E foarte greu de dat un singur răspuns și foarte pe scurt, fiindcă multe elemente trebuie văzute separat și împreună. Sigur, este și un vot, a fost un vot împotriva establishment-ului politic, împotriva mainstream-ului. Și la noi asta s-a văzut și în altă parte”, a afirmat Kelemen Hunor.
El a făcut referire la mai multe momente care, în opinia sa, au contribuit la creșterea nemulțumirii publice: pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, modul în care Guvernul a gestionat situația în perioada 2023-2024 și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
„Antisistem, vot antisistem, oameni nemulțumiți, crize suprapuse începând de Covid și până războiul ruso-ucrainean și așa mai departe, gestionarea proastă a guvernului în 2023-2024, anularea alegerilor în 2024, cele prezidențiale”, a declarat acesta.
Kelemen Hunor a spus că lipsa unei explicații pentru anularea alegerilor prezidențiale din 2024 contribuie la scăderea încrederii oamenilor în instituțiile statului și în clasa politică.
„Problema anulării rămâne în continuare, fiindcă nu a existat o explicație. Nu a existat o explicație credibilă pentru majoritatea oamenilor și toată lumea așteaptă această explicație, acel raport”, a afirmat liderul UDMR.
Potrivit acestuia, lipsa unor clarificări poate crește neîncrederea în instituțiile statului.
„Și fără să avem un raport la un moment dat, crește neîncrederea oamenilor în instituțiile statului, în clasa politică, ceea ce nu este bine, fiindcă dacă scade încrederea în clasa politică, ce rămâne dincolo de zid?”, a întrebat Kelemen Hunor.
Întrebat ce așteaptă concret de la raportul privind anularea alegerilor, liderul UDMR a spus că vrea să afle motivele care au stat la baza deciziei.
„Eu aștept să văd care a fost motivul. Deci, ca fiecare om care se uită și așteaptă acel raport sau acele explicații, așteaptă să vadă ce s-a întâmplat exact”, a declarat Kelemen Hunor.
Norvegia se pregătește să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, după ce guvernul a anunțat luni că finalizează legislația care urmează să fie trimisă Parlamentului până la sfârșitul acestui an, informează Reuters.
Inițial, jocurile online și serviciile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții largi. Acum însă, guvernul a decis să evalueze platformele în funcție de riscurile pe care le pot reprezenta pentru copii.
„[Acest lucru] include totul, de la expunerea la conținut dăunător și funcții care creează dependență până la marketing ilegal și contacte nedorite din partea unor străini”, a declarat în comunicat Lene Vaagslid, ministrul pentru Copii și Familii, potrivit sursei citate.
Ministerul a definit apoi ceea ce a numit „platforme dăunătoare” ca fiind „rețelele sociale care, prin designul, funcționalitățile sau conținutul lor, prezintă un risc pentru dezvoltarea emoțională, cognitivă sau fizică a copiilor sau pentru siguranța acestora”.
„Guvernul consideră că platforme precum TikTok, Roblox și Snapchat vor intra sub incidența legii”, se menționează în comunicat, mai notează Reuters.
Pe de altă parte, ministerul a precizat că tinerii vor avea în continuare acces la serviciile de mesagerie și la jocurile considerate inofensive.
Informația vine în contextul în care mai multe țări europene încearcă să limiteze utilizarea rețelelor sociale de către copii.
În decembrie 2025, Australia a fost prima țară din lume care a impus interdicții privind utilizarea rețelelor sociale de către copiii cu vârste sub 16 ani. Interdicțiile introduse de autoritățile din Australia vizează aplicații precum Facebook, Instagram, TikTok, Snapchat și YouTube.
„Pentru optimizarea activității la club am dispus mutarea coordonării activității de la Steaua către secretarul general al Ministerului Apărării”, a scris Miruță pe Facebook.
Ministrul a afirmat că, prin implicarea unuia dintre membrii „Generației de Aur” a fotbalului românesc, au fost făcuți pași în direcția asocierii cu mediul privat, o soluție considerată necesară pentru ca echipa să poată evolua în prima ligă.
„Cu implicarea unuia dintre membrii generației de aur, am făcut pași pentru mult muncita și mult așteptata asociere în vederea promovării. Există interes din partea unui investitor suficient de mare pentru nevoia financiară a clubului, discuțiile începând să prindă contur”, a transmis el.
Miruță a explicat însă că mai este necesară modificarea legislației care reglementează organizarea Ministerului Apărării.
„Mai trebuie, însă, modificată legea de organizare a Ministerului Apărării, astfel încât să poată fi înființată o nouă societate comercială, varianta cerută în discuțiile cu toți potențialii investitori de până acum. Această etapă nu a putut fi legal parcursă în cele 5 luni de guvern interimar. Am toată convingerea că lucrurile începute pentru a duce Steaua la adevăratul potențial nu vor mai putea fi oprite de nicio forță politică. Suporterii și sportivii Stelei merită asta și au puterea să ghideze politicul într-acolo”, a adăugat ministrul.
Demersurile pentru atragerea unui partener privat au fost anunțate încă din primăvara acestui an. La 7 mai, Radu Miruță declara că primise 14 propuneri de asociere cu companii private pentru secția de fotbal a CSA Steaua.
La acel moment, ministrul prezenta mai multe variante de reorganizare, inclusiv o asociere în participațiune, înființarea unei societăți comerciale sau o asociere fără scop patrimonial. Obiectivul era identificarea unei formule care să permită atragerea finanțării private și obținerea dreptului de promovare.
CSA Steaua evoluează în Liga a II-a, dar nu poate promova în Superligă în actuala sa formă juridică, fiind un club de drept public aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Regulamentele competiției impun condiții privind forma de organizare și participarea privată, iar situația echipei bucureștene nu a fost rezolvată până în prezent.
O eventuală asociere cu un investitor ar trebui să respecte atât legislația aplicabilă instituțiilor publice, cât și cerințele Federației Române de Fotbal privind participarea în primul eșalon.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar candida la alegerile prezidențiale chiar dacă acestea ar avea loc înainte de încheierea războiului cu Rusia.
Potrivit acestuia, este de datoria sa să apere țara până la sfârșitul ostilităților, a declarat Zelenski în cadrul unui interviu acordat postului NBC News, citat de agenția Ukrinform.
El a precizat că este dispus să caute o soluție pentru organizarea alegerilor dacă Rusia ar accepta o încetare a focului de 60 de zile. Legislația actuală prevede însă o perioadă de cel puțin șase luni de la încheierea războiului pentru pregătirea scrutinului.
„Nu este vorba doar de legislație, ci și de măsuri de securitate”, a declarat președintele ucrainean.
Acesta a spus că, dacă Statele Unite insistă ca alegerile să aibă loc, Ucraina are nevoie de o încetare a focului de cel puțin 60 de zile pentru a putea pregăti scrutinul.
„Dacă își doresc cu adevărat acest lucru, am spus: oferiți-ne o încetare a focului de cel puțin 60 de zile… Doar 60 de zile, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica legislația și a pregăti infrastructura de securitate necesară”, a declarat Zelenski.
Totodată, acesta a mai precizat că este necesar să li se ofere militarilor posibilitatea de a vota, „întrucât ei ne apără țara”.
El a respins, de asemenea, ipoteză potrivit căreia s-ar opune organizării alegerilor, afirmând că decizia privind conducerea țării trebuie să le aparțină ucrainenilor.
Întrebat dacă ar candida la următoarele alegeri prezidențiale, în cazul în care Ucraina ar putea organiza scrutinul, Zelenski a răspuns că și-ar asuma această responsabilitate dacă votul ar avea loc în timpul războiului.
„Dacă acest lucru se întâmplă în timpul războiului, desigur, este datoria mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la început și până la sfârșitul acestui război”, a afirmat președintele ucrainean.
Președintele a mai spus că o eventuală trecere oficială a Statelor Unite de partea Rusiei ar reprezenta o „eroare istorică și o mare tragedie”. Cu toate acestea, îl consideră în continuare pe președintele american Donald Trump un aliat.
Revista presei