Login
Serviciul de urgență de stat al Ucrainei a confirmat că 24 de persoane, inclusiv doi salvatori și patru ofițeri de poliție, au fost ucise în urma atacului.
Cinci persoane au fost rănite și 27 au fost inițial date dispărute după ce cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia din sud, a declarat șeful regional, Mykhailo Semikin.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra școlii locale „folosită pentru nevoi umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului unde se adăposteau oamenii, conform BBC.
Liderul de la Kiev a postat o înregistrare video, care arată un crater imens rămas după atacul de luni și echipele de salvare căutând printre dărâmături.
„Rușii nu puteau să nu știe că locuitorii locali care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu dorește nicio dezescaladare”, a adăugat președintele Ucrainei.
El a spus că, după o recentă operațiune comună ruso-ucraineană de evacuare a civililor din orașul Oleșki, ocupat de Rusia, în timpul unui armistițiu temporar mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care următorii pași ar putea arăta că pacea este posibilă”.
„Cu astfel de crime, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi crime”, a adăugat Zelenski.
O zi de doliu a fost declarată marți în întreaga regiune Zaporijia, potrivit sursei citate.
Ministrul Apărării a vorbit, luni, la TVR 1, despre amenințarea reprezentată de Rusia și despre capacitatea României de a face față unei eventuale agresiuni a Rusiei.
„M-am uitat pe declarația de la Ankara, de la ultimul summit NATO, care definește Rusia ca un potențial inamic pe termen lung. Nu cred că «inamic» era chiar cuvântul, dar acesta era sensul de la Ankara. Din această perspectivă, da, potențiala amenințare a Rusiei rămâne pe termen lung și atunci NATO trebuie să se pregătească, România trebuie să se pregătească”, a declarat Oprea.
Întrebat dacă România este pregătită să facă față singură timp de 72 de ore unei eventuale agresiuni a Rusiei, ministrul Apărării a răspuns afirmativ, dar a insistat că țara noastră beneficiază de protecția Alianței Nord-Atlantice.
„O să mai spun o dată. Nu suntem singuri, suntem în NATO. (…) NATO este prezentă în România”, a afirmat Oprea.
Ștefan Radu Oprea a amintit și de prezența militarilor aliați pe teritoriul României, inclusiv a celor americani și francezi.
„Avem aliații americani, sunt prezenți în România, trupe franceze sunt prezente în România. Dar nu suntem singuri, suntem în NATO. Și avem și aceste beneficii pe care a fi membri ai alianței NATO le aduc românilor”, a subliniat acesta.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, 24 octombrie, că rețelele de sateliți Starlink și Starshield, deținute de compania SpaceX, au revenit la vitezele de funcționare de dinaintea restricțiilor, potrivit Kyiv Post.
Limitările afectaseră operațiunile de combatere a dronelor și logistica militară de pe front.
Într-un mesaj video publicat pe Telegram, Zelenski a spus că verificările făcute de specialiștii militari au confirmat că lățimea de bandă și viteza rețelelor au revenit la nivelurile bune pentru operațiunile militare.
„Cel mai important aspect de astăzi: funcționarea sistemelor Starlink și Starshield a revenit la vitezele de dinaintea tuturor acestor restricții”, a declarat Zelenski.
„Restabilirea a avut loc în cursul nopții, iar până în această dimineață vitezele erau deja suficiente pentru utilizarea operațională. Acest lucru este extrem de important și semnificativ pentru logistica noastră de pe front și pentru apărarea Ucrainei împotriva dronelor Shahed cu propulsie cu reacție.”
Președintele a spus că ministrul Apărării, Evheni Hmara, a prezentat sâmbătă dimineață o informare oficială. Testele tehnice au arătat că rețeaua funcționează din nou la capacitate completă.
El le-a mulțumit partenerilor americani, parlamentarilor, reprezentanților mass-media, Departamentului de Stat al SUA și președintelui Donald Trump pentru implicare.
Referindu-se la cooperarea în domeniul securității cu aliații occidentali, Zelenski a spus că Ucraina discută cu Washingtonul și cu partenerii europeni pentru reluarea livrărilor de interceptoare sol-aer, pentru distrugerea rachetelor balistice rusești.
Președintele a spus că mai multe pachete de ajutor pentru apărarea aeriană, aprobate deja la nivel politic de țările partenere, nu au ajuns încă la armata ucraineană.
„Continuăm dialogul cu partenerii noștri pentru a restabili și alte paliere ale cooperării noastre cu America”, a spus Zelenski.
„Este esențial să fie reluate livrările de interceptoare pentru apărarea aeriană – interceptoare destinate combaterii rachetelor balistice rusești. Există pachete pe care încă le așteptăm. Este vorba despre pachete din partea Americii și a partenerilor europeni – pachete pentru care deciziile politice au fost deja luate.”, a spus el.
Apelul vine după ce Zelenski a anunțat de curând că Ucraina a primit din partea SUA doar 24 de interceptoare pentru sistemele Patriot în ultimele trei luni.
În același timp, țara se confruntă cu atacuri balistice continue, iar necesarul operațional este estimat la aproximativ 350 de interceptoare pe lună.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a declarat la TVR1 că România ar trebui să își adapteze, în perioada următoare, gestionarea resurselor energetice și petroliere, la nivel național.
„România are posibilitatea astăzi și mâine, și poi mâine va avea această posibilitate chiar mai crescută. Din Marea Neagră se acoperă necesarul de gaze naturale, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să aducă din resurse diferite, combustibil, mai ales motorină. Și noi avem această problemă. Vom vedea ce se va întâmpla, dar eu așa înțeleg pe americani în acest moment. Fiindcă dacă nu ar fi fost sigur că Ormuzul rămâne închis, atunci nu ar fi avut nevoie de această cantitate de motorină din Rusia”, a declarat Kelemen Hunor, în interviul acordat TVR1.
Anunțul lui Kelemen vine după ce Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, a anunțat că va importa petrol din Rusia. Până acum, zeci de nave petroliere au încercat să traverseze strâmtoarea Ormuz, însă au devenit victimele unor atacuri iraniene.
„America nu mai poate exporta cantitățile necesare din Golf. Ormuzul este închis, indiferent cine ce spune. Se vede exact cu cât s-a redus ieșirea mărfii din zona. Are nevoie de motorină. Are alegeri în noiembrie. Și el face o rezervare de motorină pentru transportatori și pentru agricultori americani. Fiindcă sunt convins că după alegeri va continua războiul în Orientul Mijlociu. Fiindcă el, adică Trump, adică Statele Unite, consideră că Ormuzul rămâne închis. Și atunci face o rezervare de motorină”, a mai explicat președintele UDMR.
Liderul UDMR susține chiar că țara noastră ar trebui, în acest context, să își întărească relația cu americanii, iar o bază militară permanentă a SUA în România rămâne vitală.
„Noi pentru apărarea României, fără americani, nu ne descurcăm. Și nu ne vom descurca, cum nu se descurcă nici polonezii, nici balticii”, a concluzionat Kelemen Hunor.
Alte 15 persoane au fost rănite în atacul produs la sud-vest de orașul Harkov, a precizat anterior oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe Telegram, scrie Reuters.
Potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ivan Vîhivski, drona a lovit parcul în timp ce familii cu copii se aflau acolo.
Ministrul a publicat o fotografie blurată în care apare trupul unui copil într-un cărucior. Alte imagini distribuite online arată echipe de intervenție care acționează în apropierea unei clădiri avariate.
Atacul are loc în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în care regiunile din apropierea frontului continuă să fie vizate de lovituri aeriene.
Slovacia și Ungaria cer Comisiei Europene mai multă flexibilitate în privința eliminării treptate a importurilor de gaze rusești și fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice.
Cele două țări susțin că renunțarea la energia din Rusia până în 2027 va fi mai grea și mai costisitoare din cauza poziției lor geografice și a dependenței de rutele de aprovizionare, conform Euronews.
Cerințele acestea au venit acum, după ce au fost luate în considerare prețurile ridicate la electricitate în Europa, existând îngrijorări privind renunțarea la energia rusească.
Slovacia a explicat că, în trecut, a fost un punct important de intrare pentru petrolul și gazele rusești în Europa.
Acum, însă, riscă să devină, alături de Ungaria, un „capăt de linie”, fiindcă livrările de energie din Rusia către Europa Centrală ar urma să înceteze în 2027, potrivit planului Uniunii Europene.
„Am dori să discutăm cu Comisia Europeană despre modul în care următoarea perioadă de finanțare a UE și disponibilitatea fondurilor europene pot răspunde nevoilor noastre, în special în ceea ce privește extinderea infrastructurii de petrol și gaze în regiunea statelor din Grupul de la Vișegrad”, a declarat viceprim-ministrul Slovaciei, Denisa Saková, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bratislava.
La aceeași conferință a participat și comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen.
Miniștrii din Europa Centrală vor ca Bruxelles-ul să țină cont de situația specifică a regiunii atunci când alocă fonduri europene pentru noi infrastructuri de petrol și gaze.
Aceștia cer ca nevoile lor să fie luate în considerare la pregătirea următorului buget multianual al UE. Tema a generat dispute între statele membre și la ultimul summit al Consiliului European.
Demersul vine după ce Grupul de la Vișegrad, format din Ungaria, Slovacia, Cehia și Polonia, a cerut liderilor UE, în cadrul summitului din 15-16 octombrie, să reanalizeze măsurile pentru reducerea facturilor la electricitate în regiune.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a recunoscut situația „gravă” cu care se confruntă populația din Europa Centrală.
El a spus că sunt necesare „măsuri punctuale și temporare”, care să ajute cetățenii fără să afecteze obiectivul UE de reducere a dependenței de combustibilii fosili importați.
„În trecut, am fost dependenți de Rusia. Ne îndepărtăm de această situație, ceea ce este un lucru bun. Însă situația actuală arată că acum suntem dependenți de piața globală, iar evenimentele din Orientul Mijlociu pot afecta cetățenii de aici, din Bratislava”, a declarat Jorgensen.
Cele patru țări din UE s-au bazat în mod tradițional mai mult pe combustibili fosili.
Guvernele lor susțin că prețurile ridicate la energie afectează capacitatea industriilor de a investi în electrificare, în timp ce scumpirile au fost alimentate de conflictul dintre SUA, Israel și Iran.
Consumatorii din Europa Centrală resimt o presiune financiară foarte mare.
Potrivit organizației de analiză în domeniul energiei Ember, prețurile angro la electricitate de pe piețele la termen sunt cu peste 60% mai mari decât nivelurile de dinaintea crizei.
Sub conducerea premierului Viktor Orbán, Ungaria a contestat planul Uniunii Europene de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia și a sesizat o instanță a UE.
Slovacia s-a alăturat ulterior demersului juridic al Budapestei. Țara susține că eliminarea treptată a energiei rusești ar pune industria slovacă într-un „dezavantaj competitiv semnificativ” față de cea din majoritatea celorlalte state membre.
O primă decizie în acest caz este așteptată abia peste câteva luni.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar candida la alegerile prezidențiale chiar dacă acestea ar avea loc înainte de încheierea războiului cu Rusia.
Potrivit acestuia, este de datoria sa să apere țara până la sfârșitul ostilităților, a declarat Zelenski în cadrul unui interviu acordat postului NBC News, citat de agenția Ukrinform.
El a precizat că este dispus să caute o soluție pentru organizarea alegerilor dacă Rusia ar accepta o încetare a focului de 60 de zile. Legislația actuală prevede însă o perioadă de cel puțin șase luni de la încheierea războiului pentru pregătirea scrutinului.
„Nu este vorba doar de legislație, ci și de măsuri de securitate”, a declarat președintele ucrainean.
Acesta a spus că, dacă Statele Unite insistă ca alegerile să aibă loc, Ucraina are nevoie de o încetare a focului de cel puțin 60 de zile pentru a putea pregăti scrutinul.
„Dacă își doresc cu adevărat acest lucru, am spus: oferiți-ne o încetare a focului de cel puțin 60 de zile… Doar 60 de zile, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica legislația și a pregăti infrastructura de securitate necesară”, a declarat Zelenski.
Totodată, acesta a mai precizat că este necesar să li se ofere militarilor posibilitatea de a vota, „întrucât ei ne apără țara”.
El a respins, de asemenea, ipoteză potrivit căreia s-ar opune organizării alegerilor, afirmând că decizia privind conducerea țării trebuie să le aparțină ucrainenilor.
Întrebat dacă ar candida la următoarele alegeri prezidențiale, în cazul în care Ucraina ar putea organiza scrutinul, Zelenski a răspuns că și-ar asuma această responsabilitate dacă votul ar avea loc în timpul războiului.
„Dacă acest lucru se întâmplă în timpul războiului, desigur, este datoria mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la început și până la sfârșitul acestui război”, a afirmat președintele ucrainean.
Președintele a mai spus că o eventuală trecere oficială a Statelor Unite de partea Rusiei ar reprezenta o „eroare istorică și o mare tragedie”. Cu toate acestea, îl consideră în continuare pe președintele american Donald Trump un aliat.
Mihailo Tkaci povestește că unul dintre bărbați l-a ținut cu genunchiul pe gât, deși el a repetat întruna că este jurnalist.
Relatarea a fost făcută de Tkaci într-un videoclip publicat de Ukrainska Pravda, după ce acesta a fost eliberat din arest.
Jurnalistul se afla în Austria pentru o misiune editorială care viza localizarea fostului procuror general Ruslan Kravcenko, dat în urmărire.
Potrivit lui Tkaci, el și Bondarenko se deplasau între două locații de filmare, când mașina s-a oprit la un semafor, la aproximativ trei-cinci kilometri de centrul Vienei.
În acel moment, șapte bărbați înarmați, cu fețele acoperite, au înconjurat autoturismul, au spart geamurile și au îndreptat armele spre cei doi.
Tkaci spune că a ridicat imediat mâna și le-a explicat în limba engleză că este jurnalist. Cu toate acestea, cei doi au fost scoși cu forța din mașină, puși cu fața la pământ, percheziționați și legați cu mâinile la spate.
„Am continuat să repet că sunt jurnalist, dar unul dintre bărbați s-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu și mi-a strigat să tac”, a povestit Tkaci.
Ulterior, a fost tras printr-o arcadă din apropiere și împins cu fața spre un perete. Agresorul i-ar fi cerut din nou să păstreze tăcerea.
Jurnalistul afirmă că bărbații nu s-au identificat și nu au explicat motivul intervenției.
Nu a observat însemne sau ecusoane care să indice că aceștia erau polițiști.
Din acest motiv, timp de aproximativ 30-40 de minute, Tkaci a crezut că el și colegul său au fost răpiți.
„Era ca și cum am fi fost tratați ca niște teroriști. Nu ne-au vorbit deloc. Toți strigau și îndreptau armele spre noi. Practic, nu a existat nicio comunicare”, a povestit jurnalistul.
El spune că și-a dat seama că bărbații erau polițiști abia după ce a fost scos din pasaj și a văzut mașinile de poliție.
După ce a fost reținut, Tkaci a fost urcat într-un compartiment separat al unui microbuz, care a plecat cu sirenele pornite. Deplasarea a durat aproximativ 20 de minute.
Jurnalistul a povestit că a văzut cioburi din geamul spart al mașinii zburând spre fața cameramanului Yaroslav Bondarenko.
De la momentul reținerii, spune Tkaci, nu și-a mai văzut colegul.
Redacția Ukrainska Pravda a anunțat anterior că Bondarenko a fost rănit în timpul intervenției și că nu a reușit să ia legătura cu Tkaci imediat după eliberarea acestuia.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că jurnalistul ucrainean a fost eliberat, în timp ce Bondarenko a rămas în custodia autorităților.
Potrivit ministrului, cei doi au fost reținuți sub suspiciunea de spionaj.
Tkaci a relatat că, la secția de poliție, autoritățile i-au confiscat toate bunurile, i-au cerut să se descalțe și l-au plasat într-o celulă de izolare.
A stat acolo aproximativ două ore, fără să primească explicații despre motivul reținerii, deși a întrebat în repetate rânduri de ce fusese adus la secție.
În acest interval, un medic a venit să-l întrebe cum se simte.
Ulterior, polițiștii l-au dus într-o altă încăpere și i-au cerut să se dezbrace complet. Hainele i-au fost confiscate temporar, însă bunurile personale i-au fost returnate ulterior.
De asemenea, a fost cântărit și măsurat.
Jurnalistul a mai spus că polițiștii i-au cerut să semneze un document redactat în limba germană. Pentru că nu înțelegea conținutul, a refuzat să semneze, iar unul dintre agenți s-ar fi enervat și ar fi început să țipe.
Abia după ce a fost dus în fața a două persoane pe care le-a identificat drept posibili anchetatori, a început o discuție propriu-zisă, a povestit Tkaci.
Reținerea jurnalistului a fost făcută publică pe 8 octombrie. Ukrainska Pravda a anunțat atunci că Tkac se afla la Viena pentru o investigație jurnalistică privind fuga din țară a fostului procuror general Ruslan Kravcenko.
Ambasada Ucrainei în Austria a cerut autorităților austriece explicații cu privire la circumstanțele reținerii. Ulterior, consulatul ucrainean a primit acces la jurnalist, iar un reprezentant consular a discutat cu acesta.
În dimineața zilei de 9 octombrie, Ministerul ucrainean de Externe a anunțat eliberarea lui Tkaci.
„Tocmai am încheiat o discuție extrem de fructuoasă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a convenit ca Rusia să furnizeze imediat motorină pieței americane și celei globale”, a transmis Trump, printr-un mesaj publicat pe Truth Social, potrivit Associated Press.
Donald Trump a transmis că Moscova va începe imediat livrările de carburant către Statele Unite. Calendarul agreat prevede un prim transport de peste 300.000 de tone de motorină furnizat imediat, urmat de alte 500.000 de tone în luna noiembrie și de încă 1 milion de tone la scurt timp după aceea.
Ulterior, Rusia urmează să mai livreze o tranșă suplimentară de 3 milioane de tone de combustibil.
„Între controlul nostru total asupra Strâmtorii Ormuz și acest anunț important privind energia din Rusia, prețurile la motorină pentru americani și, de fapt, pentru întreaga lume, vor scădea rapid la niveluri record!”, a mai spus liderul de la Washington.
Anunțul lui Trump vine la o lună după ce liderul american a promulgat o lege amplă de sancțiuni menită să lovească puternic sectorul energetic al Moscovei.
Legislația, promulgată luna trecută, vizează măsuri punitive stricte împotriva oficialilor ruși, a băncilor și a așa-numitei „flote din umbră” de petroliere folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile internaționale.
Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești.
Pachetul legislativ a inclus și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului.
Șeful serviciului german de informații externe a declarat, în timpul unei audieri publice în fața organismului parlamentar de control al serviciilor de informații din Bundestag, că Rusia reprezintă în prezent cea mai directă amenințare la adresa Germaniei, relatează Bild.
Martin Jäger, care înainte de preluarea conducerii BND a fost ambasadorul Germaniei în Ucraina, în perioada 2023-2025, a descris în termeni duri deteriorarea relațiilor cu Moscova.
„Confruntarea în care ne aflăm cu Rusia a căpătat o calitate nouă și mai periculoasă: Germania este în pericol să ajungă într-un conflict violent cu Rusia”, a declarat șeful BND.
În evaluarea sa, niciun alt stat nu reprezintă în prezent o amenințare comparabilă pentru securitatea germană.
„Din partea niciunei alte țări nu vine în prezent o amenințare atât de directă, cuprinzătoare și concretă împotriva Germaniei”, a afirmat Jäger.
Șeful BND a invocat inclusiv tentative de atac și operațiuni atribuite serviciilor ruse, pe care le-a descris drept „extrem de profesioniste și lipsite de scrupule”. Potrivit acestuia, pericolul unor noi acțiuni pe teritoriul Germaniei nu a dispărut.
Amenințarea nu se limitează însă, în evaluarea serviciului german, la eventuale acte de sabotaj sau atacuri punctuale.
Jäger susține că obiectivul conducerii de la Moscova este influențarea deciziilor politice luate în Germania și în alte capitale europene.
„Germania a devenit unul dintre principalele obstacole în calea proiecției hegemonice a puterii ruse în Europa și, prin urmare, o țintă a acțiunilor Rusiei. Cine nu se conformează devine adversar: aceasta este interpretarea Moscovei”, a declarat președintele BND.
El a mers mai departe, caracterizând confruntarea actuală drept un conflict care nu se încadrează în definițiile clasice ale războiului.
„Rusia duce un război din umbră împotriva noastră. Acest război nedeclarat nu poate fi încadrat în categoriile militare sau juridice convenționale. Nu ne aflăm într-o situație de apărare și, cu toate acestea, suntem atacați – tocmai acesta este un război din umbră”, a spus Jäger.
Șeful serviciului german de informații consideră că Berlinul și partenerii săi europeni trebuie să se pregătească pentru continuarea operațiunilor de influență și intimidare.
„Trebuie să ne pregătim pentru tentative de intimidare și pentru alte ingerințe. Probabil vor exista din nou și amenințări nucleare”, a avertizat Jäger.
Declarațiile vin în contextul în care Germania se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.
În pofida avertismentelor, serviciul german de informații nu susține că Rusia s-ar pregăti în acest moment pentru o ofensivă militară de amploare împotriva teritoriului NATO.
Potrivit evaluării prezentate de Jäger, nu există în prezent indicii privind iminența unui asemenea atac.
BND avertizează însă asupra posibilității unor „activități militare de intensitate redusă” ale Rusiei, în special în regiunea baltică.
Așadar, serviciul german nu afirmă că un război direct Rusia – NATO este iminent, ci avertizează că operațiunile hibride, tentativele de intimidare, sabotajele și eventualele acțiuni militare limitate pot crește riscul unei escaladări.
„Aceasta este o informație falsă”, a declarat reporterilor consilierul prezidențial Dmitro Lițvin, ca răspuns la raport.
Potrivit The Kyiv Independent, oficiali ucraineni au declarat că Trump și Zelenski au discutat despre posibilitatea unor discuții trilaterale care să implice Statele Unite, Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, au transmis că Trump nu a propus o întâlnire între Zelenski și Putin la Moscova.
Anterior, Bloomberg a relatat, citând persoane familiarizate cu discuțiile, că Trump l-a încurajat pe Zelenski să călătorească în capitala Rusiei în timpul întâlnirii lor în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Potrivit raportului, Zelenski a respins sugestia și s-a declarat supărat că problema a fost ridicată din nou. Casa Albă nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta despre acest subiect.
Moscova a propus în repetate rânduri capitala rusă ca loc de desfășurare a unei posibile întâlniri între Zelenski și Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat miercuri că Zelenski ar putea călători la Moscova și i se vor oferi garanții de securitate. Kievul a cerut în schimb ca orice întâlnire a liderilor să aibă loc într-un loc neutru, potrivit sursei inițiale.
Întrebat miercuri de un jurnalist rus aflat la New York când plănuiește să viziteze Moscova, Zelenski a răspuns că va merge acolo doar „cu o rachetă”. Remarca sa a fost făcută ca răspuns la invitațiile repetate ale Rusiei către Moscova, mai degrabă decât la presupusa propunere a lui Trump relatată două zile mai târziu.
Separat, Zelenski a declarat vineri că Washingtonul a propus o nouă rundă de discuții trilaterale la nivel tehnic. Aceasta ar urma să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite, eventual în Emiratele Arabe Unite.
„Partea americană a propus o întâlnire la nivel tehnic într-un format tripartit”, a declarat Zelenski reporterilor. Președintele ucrainean a adăugat că Kievul așteaptă ca Washingtonul să propună o dată.
Kremlinul a declarat în aceeași zi că o astfel de întâlnire trilaterală ar putea avea loc în curând, dar nu a oferit alte detalii, mai precizează sursa citată.
Zelenski susține că Kremlinul încearcă să provoace perturbări maxime cetățenilor obișnuiți.
„Toate acestea afectează capacitatea oamenilor de a rămâne conectați, de a studia, de a munci” a spus președintele Ucrainei, potrivit BBC.
Vineri, o dronă rusească a lovit un centru de afaceri din capitala Kiev. În urma impactului, au fost ucise patru persoane și a fost avariat un centru de date.
Un alt atac a ucis un băiat de 14 ani. Ministerul de Externe din Israel a declarat că adolescentul era cetățean israelian.
Rusia a confirmat că a vizat un centru de date, spunând că acesta era folosit de serviciile secrete militare ucrainene.
Aproximativ 100.000 de gospodării din Kiev și regiune au suferit pene de internet miercuri din cauza grevelor. Unele firme transferă deja date de pe servere defecte din străinătate.
În orașul Lutsk, situat în nord-vestul țării, panourile electronice de informații din stațiile de transport public nu funcționau vineri, au declarat oficialii. Consiliul local a declarat că acest lucru se datorează „pagubelor cauzate de un atac rusesc asupra centrelor de date din Kiev”.
Vineri, Volodimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că „rușii își extind constant operațiunea de escaladare: companii americane și de altă natură, centre de date, furnizori de internet – pentru Rusia, toată viața obișnuită este pur și simplu o țintă”.
„Este important ca lumea să reacționeze la toate acestea și ca Rusia să simtă reacția la teroarea sa”, a adăugat el.
Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a declarat că Rusia încearcă să perturbe fluxul de „informații care salvează vieți” prin atacarea centrelor de date.
„Alertele rapide privind amenințările cu rachete și drone sunt esențiale – ele salvează vieți. Aceasta este o infrastructură civilă critică… Nu este o țintă militară. Este esențială pentru menținerea funcționării vieții de zi cu zi”, a spus acesta.
Principalul consilier al lui Zelenski pe probleme de tehnologii de apărare a recunoscut joi că „ar putea exista perturbări locale” în urma atacurilor rusești. De asemenea, a transmis că prețul serviciilor de internet ar putea crește pentru a acoperi costurile reparațiilor.
În ultimele săptămâni, Moscova și-a intensificat, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii energetice și feroviare a Ucrainei. În acest mod, încearcă să provoace pagube maxime pe măsură ce se apropie iarna, potrivit sursei citate.
„Am avut o discuție foarte bună. A fost foarte constructivă”, le-a spus Macron jurnaliștilor după întâlnirea cu Trump, potrivit AFP. El a precizat că cei doi au discutat mai întâi despre situația din Marea Roșie, iar apoi au avut o discuție amplă despre Ucraina și Rusia.
Macron a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele francez a precizat că subiectul este legat de protejarea sistemului energetic ucrainean și că intenționează să îl discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am avut o discuție lungă despre Ucraina și Rusia, despre nevoia de a-i ajuta pe prietenii noștri ucraineni mai rapid și mai puternic în ceea ce privește interceptoarele, pentru că aceasta este o măsură defensivă”, a spus Macron.
În privința Orientului Mijlociu, Macron a indicat importanța situației din Marea Roșie pentru economia mondială. Zona a devenit o rută strategică pentru transporturile de energie în contextul perturbărilor din regiune, iar securitatea navigației este legată de prețurile internaționale ale energiei.
Președintele francez a spus că Trump a fost „foarte receptiv”. „Am putut discuta în detaliu despre aceste două conflicte, care sunt, în mod evident, importante pentru pacea în lume și pentru securitatea noastră”, a spus Macron.
Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii internaționali se reunesc pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Kallas a enumerat drept principale priorități ale UE pentru săptămâna reuniunii ONU de la New York războiul Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, securitatea alimentară globală, responsabilitatea pentru crimele comise în timpul războaielor, securitatea maritimă și funcționarea sistemului multilateral.
„Europa se confruntă cu o proliferare rapidă a atacurilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian. Moscova încearcă să sperie Europa pentru ca aceasta să își reducă sprijinul pentru Ucraina. Pe măsură ce Rusia este dispusă să își asume riscuri mai mari, trebuie să impunem și costuri mai mari”, a declarat Kallas în discursul susținut după reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene de la New York.
„Există multe modalități de a face acest lucru. Pentru început, acțiuni mai ferme împotriva flotei fantomă a Rusiei și măsuri mai dure care să vizeze complexul său militar-industrial”, a spus oficialul european.
Kallas a susținut că economia Rusiei reprezintă una dintre vulnerabilitățile sale.
„Economia Rusiei este una dintre părțile sale cele mai vulnerabile și trebuie să creștem presiunea asupra ei pentru ca ei să oprească acest război”, a declarat ea.
Miniștrii au discutat și prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei. Kallas a spus că sancțiunile constituie „un pilon central” al răspunsului UE la războiul Rusiei și că include în prezent peste 3.000 de persoane și entități.
„Discuțiile sunt în desfășurare. Ne dorim să le încheiem în curând și, sperăm, să avem rapid această prelungire”, a afirmat ea.
Un alt subiect important al reuniunii a fost situația din Orientul Mijlociu și securitatea maritimă. Kallas a afirmat că deteriorarea situației din Marea Roșie afectează deja interesele europene și că atacurile rebelilor Houthi „sabotează economia globală”.
Ea a apărat rolul operațiunii europene ASPIDES, care protejează navele comerciale în regiune, dar a spus că misiunea are nevoie de mai multe resurse.
„Operațiunea ASPIDES aduce o contribuție crucială la securitatea regiunii și, implicit, la securitatea transportului maritim global. Dar, operațiunea are nevoie de mai multe mijloace navale și mai multe mijloace aeriene pentru a face față nivelului crescut al amenințărilor din regiune”, a spus Kallas.
Kallas a atras atenția asupra importanței a trei puncte maritime strategice: Marea Neagră, Strâmtoarea Ormuz și Strâmtoarea Bab el-Mandeb.
„Sunt trei puncte maritime critice, iar perturbarea lor se răspândește mult dincolo de regiunile respective. Libertatea navigației și securitatea maritimă sunt esențiale pentru comerț, securitatea alimentară și economiile noastre”, a spus ea.
În a doua parte a reuniunii, la discuții au participat și miniștri din Australia, India, Japonia și Coreea de Sud, state cu care UE are parteneriate în domeniul securității și apărării. Kallas a identificat trei direcții pentru o cooperare mai strânsă: eficientizarea sistemului multilateral, consolidarea legăturii dintre securitatea europeană și cea din regiunea Indo-Pacific și cooperarea pentru reducerea dependențelor economice.
În ceea ce privește ONU, Kallas a spus că UE este „puternic angajată” în sistemul multilateral, inclusiv prin contribuțiile sale politice și financiare, dar că organizația este prea des blocată în încercarea de a preveni sau încheia conflicte.
„Avem nevoie de o ONU mai eficientă și capabilă să livreze”, a declarat ea, pledând pentru o diplomație preventivă și o mediere mai eficientă. Kallas a spus și că reforma ONU este esențială, iar viitoarea alegere a secretarului general este „crucială” pentru apărarea Cartei ONU și promovarea reformei.
Șefa diplomației UE a vorbit și despre legătura tot mai strânsă dintre securitatea Europei și cea din Indo-Pacific.
„Rusia și Coreea de Nord afectează ambele regiuni. Zeci de mii de militari nord-coreeni au sprijinit războiul Rusiei în schimbul banilor, proviziilor și asistenței tehnice oferite de Moscova. Prin furnizarea de produse cu dublă utilizare, China rămâne principalul facilitator al războiului Rusiei. Ceea ce se întâmplă în Asia contează pentru Europa, iar ceea ce se întâmplă în Europa contează pentru Asia”, a afirmat ea.
„Cu toții ne confruntăm cu aceleași probleme. O cooperare strânsă între UE și partenerii din Asia-Pacific pentru diversificarea și reducerea dependențelor este în interesul nostru reciproc”, a conchis ea.
Ucraina susține că militarii nord-coreeni ar putea fi desfășurați în regiunile de graniță ale Rusiei pentru a înlocui trupele rusești staționate acolo. Măsura ar permite Moscovei să transfere mii de militari către sectoarele active ale frontului ucrainean.
Bohdan Nahaylo, redactor-șef al Kyiv Post, a declarat pentru TVP World că Rusia are nevoie urgentă de efective suplimentare și că Moscova ar fi dispusă să accepte sprijinul Coreei de Nord în acest scop.
Potrivit jurnalistului, faptul că Rusia ia în calcul retragerea unor militari din alte regiuni de frontieră reprezintă un indiciu al unei lipse dramatice de personal pe frontul din Ucraina.
„Au nevoie de forță de muncă”, a explicat Nahaylo, referindu-se la posibilitatea ca militarii nord-coreeni să preia unele dintre misiunile îndeplinite în prezent de trupele ruse.
Serhiy Bratchuk, purtător de cuvânt al Armatei Voluntarilor Ucraineni, a estimat luni, într-o intervenție televizată, că Rusia ar putea transfera între 15.000 și 20.000 de militari apți de luptă din regiunile de frontieră către sectoarele mai active ale frontului, dacă aceștia ar fi înlocuiți de soldați nord-coreeni.
Lipsa de personal ar fi influențat inclusiv modul în care armata rusă încearcă să avanseze pe frontul din Ucraina.
Potrivit lui Nahaylo, forțele ruse ar fi renunțat în anumite zone la atacurile de amploare și încearcă să înainteze folosind grupuri foarte mici, formate din trei sau patru militari.
Strategia ar urmări să facă mai dificilă detectarea trupelor ruse de către militarii ucraineni.
„În locul atacurilor în masă, încearcă acum să străpungă liniile ucrainene cu grupuri de trei sau patru luptători, pentru a le face mai greu de observat”, a declarat jurnalistul.
În opinia sa, schimbarea tacticii indică dificultățile întâmpinate de Rusia în încercarea de a obține progrese semnificative pe linia frontului.
Ucraina a susținut în această săptămână că până la 50.000 de militari nord-coreeni ar putea fi desfășurați în Rusia, inclusiv pentru a contribui la înlocuirea trupelor ruse din anumite regiuni de frontieră.
O eventuală desfășurare a militarilor nord-coreeni ar permite Moscovei să redistribuie o parte dintre propriile efective către zonele în care luptele sunt mai intense.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară, iar Phenianul a oferit anterior sprijin Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
În același timp, Nahaylo avertizează că Rusia s-ar baza tot mai mult pe rachete balistice și ar pregăti atacuri cu rază lungă de acțiune pentru perioada de iarnă.
Moscova ar urmări astfel să pună presiune suplimentară asupra Ucrainei prin atacuri asupra infrastructurii și a altor obiective de la distanță.
Ucraina încearcă, la rândul său, să-și dezvolte propriile capacități de lovire la distanță, inclusiv rachete balistice, pentru a putea răspunde atacurilor rusești.
„Ucrainenii au fost subestimați acum un an, acum doi ani. Orice este posibil”, a declarat Nahaylo.
Un incendiu de scurtă durată a izbucnit miercuri la Institutul Central de Cercetare pentru Construcția de Mașini (TsNIIMash), principalul centru de cercetare al agenției spațiale ruse Roscosmos, determinând evacuarea angajaților. Potrivit Roscosmos, alarma de incendiu s-a declanșat în jurul orei 13:00, ora locală, după ce a fost detectat fum în subsolul uneia dintre clădirile complexului […] 
Revista presei