Login
Opoziția față de extinderea parcurilor eoliene îi determină pe unii dintre foștii susținători ai energiei regenerabile din Italia să privească tot mai favorabil energia nucleară, potrivit Financial Times.
Printre aceștia se află Monica Tommasi, președinta unei organizații care încearcă să blocheze instalarea a șapte turbine eoliene de 200 de metri în apropierea orașului Orvieto. Ea susține că proiectul grupului german RWE va afecta peisajul și nu va asigura o producție constantă de electricitate.
„Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră”, a declarat Tommasi. „Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.
Tot mai mulți italieni împărtășesc această idee, în timp ce guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea reactoarelor.
Companiile și gospodăriile din Italia plătesc pentru electricitate cu aproximativ 30% mai mult decât media europeană, parțial din cauza dependenței de combustibilii fosili importați. Două crize energetice în mai puțin de cinci ani au determinat mai multe state europene să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.
Giorgia Meloni susține că reluarea producției de energie nucleară, prin reactoare modulare mici de nouă generație, ar putea oferi Italiei electricitate mai ieftină, cu emisii reduse și produsă pe plan intern.
Guvernul a făcut un pas important în luna iunie, când Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care permite elaborarea noilor reguli pentru producerea energiei nucleare prin reactoare modulare mici.
Odată ce Senatul își va da acordul asupra legii, lucru preconizat pentru săptămâna viitoare, Guvernul de la Roma va avea la dispoziție 12 luni pentru a elabora normele și procedurile necesare în vederea înființării unei autorități de reglementare în domeniul energiei nucleare, precum și a normelor privind gestionarea deșeurilor nucleare. Ulterior, autoritățile vor putea analiza proiectele concrete și elibera autorizațiile.
Unele companii italiene analizează deja posibilitatea folosirii reactoarelor mici pentru alimentarea fabricilor cu un consum ridicat de energie, precum cele din industria oțelului și cimentului.
Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, afirmă că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie.
„Imediat ce vom avea cadrul de reglementare, vom putea depune cererea pentru o centrală nucleară”, a declarat Buono pentru Financial Times.
Nu toată lumea este însă convinsă că revenirea la energia nucleară reprezintă cea mai bună soluție.
Activiștii de mediu și companiile din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu au fost încă testate suficient la scară comercială și că Italia are nevoie de măsuri care să reducă mai rapid facturile.
Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până când noile centrale vor deveni operaționale. Organizația cere guvernului să aprobe mai repede proiectele solare și eoliene.
Extinderea energiei regenerabile provoacă însă opoziție în numeroase comunități, din cauza impactului asupra peisajului și terenurilor agricole.
RWE susține că parcul eolian din apropierea orașului Orvieto, care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe, nu va afecta patrimoniul cultural al regiunii. Compania afirmă că turbinele nu vor fi vizibile din centrul istoric și că proiectul va contribui la securitatea energetică a Italiei.
Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, consideră însă că relieful și valoarea turistică a țării fac dificilă extinderea masivă a energiei regenerabile. „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”, a declarat ministrul.
Italia are o relație complicată cu energia nucleară. În anii ’60 și ’70, s-a numărat printre primele țări care au folosit această tehnologie în scopuri civile. Patru reactoare mari erau în funcțiune, iar autoritățile pregăteau extinderea sectorului.
Opoziția publică a crescut însă după accidentul nuclear de la Cernobîl. În 1987, italienii au votat masiv împotriva energiei nucleare, într-un referendum național. Decizia a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.
Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat ulterior să reintroducă energia nucleară în Italia, prin noi legi și contracte. Planul său a fost însă respins la un al doilea referendum, organizat în 2011, la câteva luni după accidentul nuclear de la Fukushima. Aproximativ 90% dintre alegători au votat împotrivă.
Atitudinea italienilor pare să se fi schimbat între timp. Un sondaj YouTrend realizat în luna iunie arată că 57% dintre respondenți susțin planul Giorgiei Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% îl privesc negativ.
Roma a propus suspendarea temporară a Spaniei din zona Schengen, inițiativă susținută de Finlanda și Danemarca Valul masiv de migrație care a dus în această săptămână aproximativ 60.000 de persoane din Maroc în enclava spaniolă Ceuta provoacă reacții în lanț în Europa. Italia și Franța au decis să intensifice verificările la frontierele cu Spania, pe […] Un cutremur cu magnitudinea de 4,7 s-a produs, vineri seara, într-o regiune din apropierea orașului Napoli, în sudul Italiei.
Seismul a provocat pene de curent, a perturbat transportul public și a avariat clădiri și un debarcader din Campi Flegrei, acolo unde se află și cel mai mare crater vulcanic din Europa.
Potrivit The Guardian, peste 250 de persoane au fost evacuate din locuințele lor, iar în urma cutremurului, 21 de persoane au fost rănite, dintre care două se află în stare gravă.
Seismul s-a produs la adâncimea de 3 kilometri și a fost resimțit atât în Napoli și pe insula Ischia, precum și până în peninsula Sorrento.
Ulterior, seismografele au înregistrat alte aproximativ 60 de replici, dintre care una cu magnitudinea de 3,1, produs la ora 5:47 sâmbătă dimineața.
Cele mai grave pagube au fost semnalate în Pozzuoli, în apropierea epicentrului cutremurului. Acolo, o clădire s-a prăbușit parțial, iar bucăți mari de moloz au zdrobit mașinile parcate, fără însă a provoca răniți.
„Am fugit cu toții din casele noastre, pentru că era imposibil să rămânem înăuntru. A durat mult timp și a fost foarte puternic, iar noi nu mai știm ce ar trebui să facem. Am fost lăsați aici, în mijlocul străzii, și nimeni nu a venit să vadă ce facem sau să ne spună ce să facem”, a spus un locuitor pentru The Guardian.
Cutremurele de intensitate mică sunt frecvente în zonă, însă cele de o magnitudine mai mare amplifică temerile privind repetarea crizei seismice care a lovit Campi Flegrei la începutul anilor 1980. La momentul respectiv, mii de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele.
Potrivit Reuters, în 2016 au avut loc cutremure puternice în Italia, în urma cărora părți din regiunile Lazio, Umbria și Marche au fost devastate, iar aproximativ 300 de persoane și-au pierdut viața.
Cel mai mortal cutremur din ultimele decenii a fost unul cu magnitudinea de 6,9 care a lovit zona Irpinia din sudul Italiei în noiembrie 1980, provocând moartea a aproximativ 2.700 de persoane și devastând sute de localități.
Autoritățile italiene estimează că producția cinematografică ar putea genera venituri de peste 500 de milioane de dolari pentru economia locală pe termen lung, relatează publicația Variety.
Cea mai mare dintre Insulele Egee a fost aleasă pentru a reprezenta Ithaca, patria legendarului Ulise din epopeea lui Homer. O parte dintre scene au fost filmate la Castelul Santa Caterina, o fortificație din secolul al XV-lea situată pe Monte Santa Caterina, dar și pe plajele și în golfurile insulei.
Potrivit realizatorilor filmului, peisajele naturale au oferit cadrul potrivit pentru recrearea universului mitologic descris în „Odiseea”.
Reprezentanții Comisiei de Film din Sicilia apreciază că lansarea trailerului filmului și promovarea locațiilor de filmare au determinat deja o creștere a interesului turiștilor, în special din Statele Unite.
Estimările inițiale indică venituri de aproximativ 287 de milioane de dolari în următorii trei ani, iar pe termen lung impactul economic ar putea depăși 500 de milioane de dolari. Autoritățile compară fenomenul cu succesul serialului „The White Lotus”, care a adus stațiunii Taormina încasări turistice estimate la circa 138 de milioane de euro, însă consideră că efectul producției lui Christopher Nolan va fi considerabil mai mare.
Nicola Tarantino, directorul Sicilia Film Commission, a declarat că alegerea unor locații autentice conferă valoare atât filmului, cât și patrimoniului cultural al regiunii.
Potrivit acestuia, Sicilia devine „un adevărat protagonist” al producției, iar imaginile realizate de Christopher Nolan vor aduce peisajele și patrimoniul insulei în atenția a milioane de spectatori din întreaga lume.
În același timp, Italia se numără printre piețele unde „Odiseea” a avut cele mai bune încasări la box office, ocupând locul al patrulea la nivel mondial, cu peste 35 de milioane de dolari obținuți în cinematografele italiene.
Roberto Mancini este noul selecționer al naționalei Italiei. Anunțul a fost făcut marți, într-o conferință de presă, președintele Federației italiene de fotbal (FIGC), Giovanni Malago, potrivit Reuters.
În aceste condiții, Mancini îl va înlocui pe Gennaro Gattuso, care a părăsit postul în aprilie, după înfrângerea în preliminariile Cupei Mondiale împotriva Bosniei și Herțegovinei.
Mancini, în vârstă de 61 de ani, a condus Italia la titlul de campioană europeană în 2021.
El a condus Italia în 58 de meciuri în timpul primului său mandat, iar la nivel de club a antrenat Inter Milano, Fiorentina și Manchester City, mai notează Reuters.
Numirea sa vine după mai multe discuții purtate de Federația italiană de fotbal în ultimele săptămâni, în contextul în care Carlo Ancelotti și Pep Guardiola au refuzat postul. Pe de altă parte, Andrea Pirlo a fost eliminat de pe lista candidaților privind postul de selecționer al Italiei, după ce candidatura sa a fost umbrită de controverse generate de un contract de imagine cu o companie rusă de pariuri.
Totodată, Claudio Ranieri va prelua funcția de director tehnic al FIGC, înlocuindu-l pe Maldini.
Potrivit Reuters, el va superviza operațiunile tehnice și dezvoltarea fotbalului de elită în cadrul structurilor echipei naționale a Italiei.
„Aveam nevoie de cineva cu care să pot împărtăși decizia privind antrenorul, deoarece fără această viziune comună, raționamentul meu ar fi avut o pondere redusă”, a declarat președintele FIGC, Giovanni lMalago.
Revista presei