Login
Președintele american Donald Trump ar urma să anunțe sâmbătă că Audi, divizia premium a grupului Volkswagen, intenționează să construiască o nouă fabrică de asamblare în statul Georgia, cu o capacitate de producție de 200.000 de SUV-uri pe an, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.
Trump, care a îndemnat producătorii auto să fabrice mai multe vehicule în Statele Unite, a impus tarife vamale semnificative pentru automobilele și camioanele produse în străinătate. Anunțul ar urma să fie făcut în Georgia, în apropierea locului în care Audi intenționează să construiască fabrica.
Noua unitate ar urma să asambleze modelele Audi Q7, Q8 și Q9.
Potrivit aceleiași surse, Audi ar urma să anunțe și planuri pentru producția a 25.000 de vehicule în Carolina de Sud.
Reprezentanții Audi au refuzat să comenteze informațiile.
Previziunile apocaliptice despre iminenta catastrofă provocată de inteligența artificială (IA) nu mai sunt doar declarații izolate ale unor miliardari din sectorul tehnologic. În prezent, marile bănci americane care dictează fluxul de capital la nivel global, își fac griji cu privire la o inteligență artificială scăpată de sub control. Experții băncilor elaborează planuri de urgență pentru „ziua de după” o eventuală catastrofă generată de IA.
Informațiile provin dintr-o analiză recentă a publicației Axios, care arată că băncile se pregătesc pentru cel mai negru scenariu.
Principala îngrijorare vizează un val de activități financiare generate de agenți autonomi de IA, cărora utilizatorii umani le-au oferit acces la conturile bancare. În unele cazuri, acești agenți întreprind acțiuni care nu au fost solicitate în mod explicit de către oameni. Unii au mers chiar până la a contacta centrele de relații cu clienții în numele utilizatorilor, fără a primi instrucțiuni în acest sens.
Situația a devenit o vulnerabilitate majoră pentru bănci de top precum Morgan Stanley, Bank of America, JPMorgan și Wells Fargo, care depun eforturi intense pentru a implementa proceduri de securitate și a actualiza politicile interne, încercând să anticipeze și să gestioneze acest „roi” de sisteme IA.
Potrivit unor experți, eșecul în a ține sub control noile riscuri ar putea duce la o catastrofă financiară. Agenții IA, instruiți să „optimizeze randamentul” banilor utilizatorilor, ar putea determina băncile să „piardă o parte semnificativă din depozitele cu costuri reduse pe care se bazează pentru acordarea creditelor, ceea ce ar crea o problemă pentru întregul sistem financiar”.
Alți experți financiari au atras atenția asupra posibilității ca agenții IA să înceapă pur și simplu să funcționeze haotic, indiferent de instrucțiunile primite inițial.
Recomandările vizează măsuri pe termen scurt, mediu și lung, printre care suplimentarea aportului de apă, continuarea dragajului pe Dunărea Veche și actualizarea proiectului Bala II, în contextul debitelor extrem de scăzute înregistrate în acest an.
Raportul a fost aprobat de comitetul constituit prin Decizia prim-ministrului nr. 278/2026. Măsurile propuse implică mai multe instituții cu atribuții în administrarea și gestionarea Dunării și urmăresc atât asigurarea apei necesare funcționării centralei nucleare, cât și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Pe termen scurt, autoritățile recomandă mobilizarea, atunci când va fi necesar, a unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei de la Cernavodă. Totodată, este prevăzută continuarea dragajului pe Dunărea Veche, pentru creșterea debitului pe acest braț și îmbunătățirea condițiilor de navigație.
Comitetul interministerial a prezentat și indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care urmează să fie avizați și aprobați potrivit legii.
Recomandarea este ca proiectul și procedura de licitație să țină cont de debitele extrem de scăzute înregistrate în 2026 și să urmărească mai multe obiective: asigurarea apei necesare funcționării reactoarelor centralei de la Cernavodă, inclusiv în perspectiva existenței a patru unități, menținerea navigabilității pe Dunărea Veche și facilitarea circulației peștilor.
Planul include și redistribuirea debitelor în favoarea Dunării Vechi, precum și identificarea unor soluții pentru zona stâncii Pârjoaia.
Pe termen lung, comitetul recomandă ca proiectarea unităților 3 și 4 ale centralei nucleare să țină cont de situația hidrologică din 2026.
De asemenea, autoritățile propun analizarea unor soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei, astfel încât funcționarea reactoarelor să poată fi susținută în condiții hidrologice dificile.
Raportul recomandă continuarea coordonării între instituțiile implicate, inclusiv în etapa de execuție a lucrărilor. Aceasta ar urma să se bazeze pe un set comun de date și pe modelări hidraulice, pentru ca cerințele instituțiilor să fie integrate în lucrările și contractele derulate pe Dunăre, în limitele atribuțiilor legale ale fiecăreia.
Într-un moment definitoriu pentru competitivitatea Europei, PMI publică aceste rezultate în cea de-a doua ediție a studiului „Amprenta economică a Philip Morris International în Uniunea Europeană”, realizat de EY-Parthenon.
Studiul acoperă perioada 2021–2025 și evidențiază amploarea contribuției PMI în Uniunea Europeană și capacitățile dezvoltate de companie în procesul său de transformare. Impactul companiei depășește cu mult propriile operațiuni, susținând furnizori, producători, cercetători, comercianți, fermieri, angajați și comunități din întreaga Europă.
Cinci cifre-cheie ilustrează amploarea contribuției PMI la economia UE în perioada 2021–2025:
„Europa traversează o perioadă de transformări profunde, care creează oportunități de a regândi, de a ne adapta și de a alege viitorul pe care vrem să îl construim. Acest studiu aduce noi dovezi privind contribuția pe care compania noastră continuă să o aibă în întreaga Uniune Europeană. Dincolo de miliardele care reflectă valoarea economică se află oameni: fermieri, producători, oameni de știință, antreprenori, comercianți și angajați, a căror muncă întărește zi de zi fundația economică a Europei.
Propria noastră transformare se reflectă în aceste rezultate. În trimestrul al patrulea din 2025, peste jumătate din veniturile noastre nete din Europa au provenit din produse fără fum: în Europa, viitorul fără fum este deja prezentul fără fum. Acum, miza este să transformăm punctele noastre forte într-o competitivitate durabilă. Pentru aceasta este nevoie de pragmatism, de un dialog constructiv între factorii de decizie și industrie și de un cadru de reglementare care să le ofere companiilor încrederea necesară pentru a investi, a inova și a se dezvolta la scară largă. Noi am ales deja de ce parte a istoriei vrem să fim: alegem să fim parte din soluțiile care vor defini Noua Europă și vor contribui la conturarea unui viitor construit să reziste.”, a declarat Marco Hannapel, președinte Regiunea Europa în cadrul Philip Morris International.
Concluziile studiului evidențiază modul în care investițiile susținute, inovația și amprenta industrială a PMI contribuie la consolidarea competitivității Europei și, în același timp, creează valoare pe termen lung pentru economiile și comunitățile sale.
România ilustrează la nivel local amploarea transformării industriale surprinse de studiul european. PMI a investit peste 1,1 miliarde de dolari în România în ultimii 30 de ani, dintre care peste 730 de milioane de dolari din 2017 pentru transformarea fabricii din Otopeni într-un centru de producție de înaltă tehnologie pentru produse din tutun încălzit. Peste 90% din producția acestei fabrici este exportată în mai mult de 50 de piețe de pe cinci continente, inclusiv Japonia.
Investițiile se reflectă și în evoluția exporturilor: în 2025, exporturile României de produse din tutun încălzit au depășit 1,3 miliarde[1] de euro. În același timp, PMI susține peste 9.000 de locuri de muncă în România, direct, indirect și indus, iar în jurul operațiunilor sale s-a dezvoltat un ecosistem de peste 4.000 de furnizori locali.
„În contextul în care Europa își propune să își consolideze competitivitatea industrială, România are un rol important de jucat, datorită forței de muncă înalt calificate, a poziției strategice și a unei baze industriale care și-a demonstrat deja valoarea. Fabrica Philip Morris România din Otopeni arată ce poate genera o investiție pe termen lung. Astăzi, împreună cu alte două fabrici din Europa, aceasta produce aproximativ 75% din produsele fără fum ale PMI la nivel global. Fabrica este un exemplu foarte bun despre modul în care investițiile în oameni, tehnologie și expertiză locală pot crea valoare în România și, în același timp, pot contribui la consolidarea competitivității Europei.”, a declarat Carmina Fusté, director general, Philip Morris România.
Philip Morris International (PMI) este o companie internațională de top din domeniul bunurilor de larg consum care și-a propus să construiască un viitor fără fum și să își extindă, pe termen lung, portofoliul cu produse din afara sectorului de produse care conțin tutun sau nicotină. Portofoliul actual de produse al companiei constă, în principal, în țigări și produse fără fum, inclusiv produse care încălzesc tutunul fără să îl ardă și pliculețe cu nicotină. Produsele fără fum dezvoltate de PMI sunt disponibile pentru vânzare în peste 105 piețe, iar cu începere din 31 decembrie 2025, PMI estimează că aproximativ 43 milioane de adulți din întreaga lume utilizează produsele fără fum dezvoltate de companie; mulți dintre aceștia au renunțat la țigări sau și-au redus semnificativ consumul. Produsele fără fum au reprezentat aproximativ 42% din veniturile nete totale ajustate ale PMI în 2025.
Din 2008, PMI a investit peste 16 miliarde USD pentru a dezvolta, fundamenta științific și comercializa produse inovatoare fără fum pentru adulții care altfel ar continua să fumeze, cu scopul de a opri complet vânzarea țigărilor. Pentru aceasta au fost construite capacități de evaluare științifică de nivel mondial, în special în domenii preclinice, cum ar fi toxicologia sistemelor, în cercetarea clinică și comportamentală, cât și în studii ulterioare introducerii pe piață.
În urma unei analize solide bazate pe dovezi științifice, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA a autorizat comercializarea produsului snus General și a pliculețelor cu nicotină ZYN de la Swedish Match și a unor versiuni ale dispozitivului IQOS dezvoltat de PMI, precum și a consumabilelor aferente, primele astfel de autorizații din categoriile respective. Versiuni ale dispozitivului IQOS și ale consumabilelor aferente, precum și ale produsului snus General au obținut pentru prima oară și autorizarea ca produse din tutun cu risc modificat din partea FDA. Cu o bază solidă și o expertiză semnificativă în științele vieții, PMI are ambiția ca, pe termen lung, să se extindă în domeniile wellness.
Pentru mai multe informații puteți vizita www.pmi.com și www.pmiscience.com
Acest comunicat de presă conține proiecții privind rezultatele și obiectivele viitoare, precum și alte declarații cu caracter prospectiv, inclusiv declarații referitoare la performanța financiară sau operațională preconizată; planurile de alocare a capitalului; strategiile de investiții; rezultatele preconizate în materie de reglementare; așteptările privind evoluția pieței; precum și planurile și strategiile de afaceri.Realizarea rezultatelor viitoare este supusă riscurilor, incertitudinilor și unor presupuneri care pot fi inexacte. Dacă aceste riscuri sau incertitudini se materializează sau dacă presupunerile de bază se dovedesc a fi eronate, rezultatele reale pot diferi semnificativ de cele exprimate în declarațiile anticipative. În conformitate cu prevederile „safe harbor” ale Private Securities Litigation Reform Act din 1995, PMI identifică factori importanți care, individual sau cumulat, pot determina rezultate reale semnificativ diferite de cele menționate în orice declarații anticipative făcute de PMI.
Riscurile de business ale PMI includ: restricții de marketing și reglementare care ar putea reduce competitivitatea, perturba eforturile de comercializare a produselor fără fum, elimina capacitatea de a comunica cu consumatorii adulți sau interzice anumite produse în anumite piețe sau țări; creșteri ale accizelor și structuri fiscale discriminatorii; preocupări de sănătate legate de utilizarea produselor din tutun și a altor produse care conțin nicotină; litigii legate de produsele din tutun și/sau nicotină și de drepturile de proprietate intelectuală; concurență intensă; incapacitatea de a anticipa schimbările preferințelor consumatorilor adulți; utilizarea și dependența de terți; efecte negative ale evoluțiilor economice, politice și de reglementare, ale dezastrelor naturale și conflictelor; instabilitate geopolitică ce afectează comerțul internațional; impactul și consecințele invaziei Rusiei în Ucraina; schimbări în comportamentul fumătorilor adulți; scăderea continuă a vânzărilor de țigări taxate; pierderi de venituri din cauza contrafacerii, contrabandei și achizițiilor transfrontaliere; investigații guvernamentale; rate de schimb nefavorabile și devalorizări valutare, perioade prelungite de inflație ridicată și limitări privind repatrierea fondurilor; modificări nefavorabile ale legislației fiscale; perturbări pe piețele de credit sau modificări ale ratingurilor de credit; tarife recente și potențiale aplicate de SUA sau alte țări; modificări nefavorabile în costul, disponibilitatea și calitatea tutunului, a altor produse agricole, a materiilor prime și a componentelor pentru dispozitivele electronice; precum și integritatea sistemelor informatice și eficiența politicilor de protecție a datelor. Profitabilitatea viitoare a PMI poate fi afectată negativ dacă nu reușește, în piețe cheie sau la nivel sistemic, să introducă, să comercializeze și să dezvolte produse fără fum, dacă reglementarea sau taxarea nu diferențiază între aceste produse și țigări, dacă nu reușește să introducă produse noi sau să susțină valoarea brandurilor, dacă apar întreruperi prelungite ale facilităților de producție, dacă nu reușește să pătrundă pe piețe noi sau să își îmbunătățească marjele prin creșteri de preț și eficiență, dacă alți participanți de pe piață au mai mult succes în comercializarea produselor fără fum, dacă nu reușește să atragă și să rețină talente la nivel global sau dacă nu reușește să integreze cu succes și să valorifice beneficiile tranzacțiilor și achizițiilor recente. Rezultatele viitoare sunt influențate și de gradul mai redus de predictibilitate al performanței produselor fără fum.
PMI este, de asemenea, expusă altor riscuri detaliate periodic în documentele sale publice depuse oficial, inclusiv în Raportul Anual privind Formularul 10-K pentru trimestrul al patrulea și anul încheiat la 31 decembrie 2025 și Raportul Trimestrial pe Formularul 10-Q pentru al doilea trimestru, încheiat la 30 iunie 2026. PMI avertizează că lista de factori importanți de mai sus nu reprezintă o prezentare exhaustivă a tuturor riscurilor și incertitudinilor posibile. PMI nu își asumă obligația de a actualiza nicio declarație anticipativă făcută periodic, cu excepția celor impuse în mod normal prin obligațiile legale de raportare publică.
[1] Exporturi cumulate de tutun încălzit
Euro este cotat luni la BNR la 5,3306, față de cursul din 2 octombrie, când moneda europeană a fost cotată la 5,3447 lei, nivel record.
Moneda europeană s-a apreciat, practic, vineri, cu 6,7 bani într-o singură zi.
Luni, moneda europeană a scăzut cu 0,0141 lei, respectiv 0,2638%, față de valoarea record de vineri.
Deși euro a scăzut, celelalte principale valute au înregistrat creșteri față de leu.
Dolarul american a urcat la 4,7569 lei, de la 4,7519 lei în ședința precedentă, în creștere cu 0,0050 lei.
Francul elvețian a ajuns la 5,7358 lei, față de 5,7347 lei vineri, în timp ce lira sterlină a crescut la 6,2894 lei, de la 6,2764 lei.
Pentru 100 de forinți maghiari, BNR a stabilit un curs de 1,4485 lei, în scădere față de 1,4526 lei în ședința precedentă.
Gramul de aur a fost cotat la 635,9834 lei, în scădere față de cotația precedentă cu 3,2176 lei, respectic -0.5034% față de cursul anunțat în 2 octombrie.
Managerul de operațiuni al Avalon Shipping, companie ucraineană de transport și servicii maritime cu sediul la Galați, a anunțat miercuri că aproximativ 13 nave așteaptă să iasă din Canalul Sulina. Într-o postare pe LinkedIn, Katerina Kononenko a precizat că acestea se află la Mila 36, unde sunt efectuate formalitățile necesare înainte de ieșirea din canal.
Avalon Shipping operează pe Canalul Sulina și în porturile dunărene, inclusiv în porturile ucrainene Reni și Izmail.
Potrivit managerului, în zona Tulcea pot staționa numai șase nave, iar celelalte sunt nevoite să aștepte în zona Ceatal, unul dintre punctele de bifurcație a Dunării în Delta Dunării.
„Cu cât lăsăm mai multe nave să intre în canal, cu atât mai multe nave vor trebui să iasă. Iar acum problema începe să afecteze nu doar intrarea, ci și ieșirea”, a explicat aceasta.
Aglomerația a făcut ca timpul necesar pentru ieșirea din Canalul Sulina să crească de la aproximativ o zi la 3-4 zile.
Kononenko estimează că numărul navelor care așteaptă să iasă din canal va continua să crească. „Cred că acest număr va continua să crească. Recomand să urmăriți cu atenție prognoza meteo din regiune”, a transmis managerul.
Problemele de la ieșire se adaugă cozilor deja existente la intrarea pe Canalul Sulina. La începutul acestei săptămâni, aproximativ 80 de nave așteptau în zonă, iar pentru cele care se îndreptau spre porturile ucrainene timpul de așteptare ajunsese între 14 și 17 zile. Pentru porturile românești, estimarea era de 3-5 zile.
Aglomerația de pe Canalul Sulina are efecte și asupra costurilor transportului cerealelor din porturile ucrainene de la Dunăre. Deficitul de nave disponibile și timpii mai mari de așteptare au condus, implicit, la creșterea tarifelor de transport.
Într-o singură săptămână, tarifele pe rutele scurte către porturile de la Marea Marmara și coasta de est a Greciei au crescut cu aproximativ 10 dolari pe tonă. Pe rutele mai lungi, către estul Mediteranei, Italia și porturile mediteraneene ale Spaniei, creșterea a fost de aproximativ 20–25 de dolari pe tonă, potrivit analiștilor pieței agricole de la ASAP Agri.
Și transportul cu barjele s-a scumpit cu aproximativ 5 euro pe tonă. Pentru transportul porumbului de pe Dunăre până în Egipt, navlul – tariful plătit pentru transportul mărfii cu nava – s-a apropiat la începutul lunii septembrie de 100 de dolari pe tonă. Cu numai câteva săptămâni înainte, la jumătatea lunii august, tariful era de aproximativ 68-69 de dolari pe tonă.
Canalul Sulina este una dintre principalele căi de navigație care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit serviciului diplomatic al Uniunii Europene, menținerea rutelor de export este esențială pentru Ucraina, unde încetinirea livrărilor externe duce la acumularea cerealelor în plin sezon de recoltare. Până în octombrie, peste 9 milioane de tone de cereale ar putea rămâne fără spații adecvate de depozitare.
Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei a vizitat luni centrala pe cărbune de la Rovinari, care și-a repus în funcțiune grupul 4. Și fostul secretar general al Guvernului anunță victoria PSD și îl critică pe premierul interimar Ilie Bolojan.
Luni, începând cu ora 14:30, grupul 4 de la Rovinari a început să introducă în sistemul energetic național energie din cărbune, a anunțat Bogdan Ivan. Fostul ministru PSD spune că obiectivul PSD va fi menținerea acestor centrale în funcțiune până la înlocuirea cu alte capacități existente.
„Cei de la C.E. Oltenia au în mine, în PSD și în colegii mei din PSD Gorj un aliat puternic. Împreună îi vom susține pentru ca 3 grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni să rămână active și după 31 august!”, a transmis fostul ministru pe Facebook.
Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului, a vorbit și el despre fostele centrale pe cărbune care încep să fie repuse în funcțiune. Acesta l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, despre care a spus că s-a opus redeschiderii centralelor pe cărbune la începutul crizei energetice.
„Ce simplu ar fi fost să accepte de la bun început că nu există un monopol al ideilor bune și că ele nu se află doar la Guvernul demis Bolojan. Debitul Dunării nu crește dacă te încrunți la el și doi centimetri rămân fix doi centimetri în ciuda propagandei lui Miruță care spune că ai lui sunt uriași”, a scris Radu Oprea într-o postare pe Facebook.
Subiectul redeschiderii centralelor pe cărbune a apărut încă de dinaintea crizei, atunci când România a decis închiderea acestora, conform normelor europene, iar producția de energie a țării a scăzut.
Opoziția față de extinderea parcurilor eoliene îi determină pe unii dintre foștii susținători ai energiei regenerabile din Italia să privească tot mai favorabil energia nucleară, potrivit Financial Times.
Printre aceștia se află Monica Tommasi, președinta unei organizații care încearcă să blocheze instalarea a șapte turbine eoliene de 200 de metri în apropierea orașului Orvieto. Ea susține că proiectul grupului german RWE va afecta peisajul și nu va asigura o producție constantă de electricitate.
„Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră”, a declarat Tommasi. „Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.
Tot mai mulți italieni împărtășesc această idee, în timp ce guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea țării la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea reactoarelor.
Companiile și gospodăriile din Italia plătesc pentru electricitate cu aproximativ 30% mai mult decât media europeană, parțial din cauza dependenței de combustibilii fosili importați. Două crize energetice în mai puțin de cinci ani au determinat mai multe state europene să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.
Giorgia Meloni susține că reluarea producției de energie nucleară, prin reactoare modulare mici de nouă generație, ar putea oferi Italiei electricitate mai ieftină, cu emisii reduse și produsă pe plan intern.
Guvernul a făcut un pas important în luna iunie, când Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care permite elaborarea noilor reguli pentru producerea energiei nucleare prin reactoare modulare mici.
Odată ce Senatul își va da acordul asupra legii, lucru preconizat pentru săptămâna viitoare, Guvernul de la Roma va avea la dispoziție 12 luni pentru a elabora normele și procedurile necesare în vederea înființării unei autorități de reglementare în domeniul energiei nucleare, precum și a normelor privind gestionarea deșeurilor nucleare. Ulterior, autoritățile vor putea analiza proiectele concrete și elibera autorizațiile.
Unele companii italiene analizează deja posibilitatea folosirii reactoarelor mici pentru alimentarea fabricilor cu un consum ridicat de energie, precum cele din industria oțelului și cimentului.
Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, afirmă că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie.
„Imediat ce vom avea cadrul de reglementare, vom putea depune cererea pentru o centrală nucleară”, a declarat Buono pentru Financial Times.
Nu toată lumea este însă convinsă că revenirea la energia nucleară reprezintă cea mai bună soluție.
Activiștii de mediu și companiile din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu au fost încă testate suficient la scară comercială și că Italia are nevoie de măsuri care să reducă mai rapid facturile.
Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până când noile centrale vor deveni operaționale. Organizația cere guvernului să aprobe mai repede proiectele solare și eoliene.
Extinderea energiei regenerabile provoacă însă opoziție în numeroase comunități, din cauza impactului asupra peisajului și terenurilor agricole.
RWE susține că parcul eolian din apropierea orașului Orvieto, care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe, nu va afecta patrimoniul cultural al regiunii. Compania afirmă că turbinele nu vor fi vizibile din centrul istoric și că proiectul va contribui la securitatea energetică a Italiei.
Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, consideră însă că relieful și valoarea turistică a țării fac dificilă extinderea masivă a energiei regenerabile. „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”, a declarat ministrul.
Italia are o relație complicată cu energia nucleară. În anii ’60 și ’70, s-a numărat printre primele țări care au folosit această tehnologie în scopuri civile. Patru reactoare mari erau în funcțiune, iar autoritățile pregăteau extinderea sectorului.
Opoziția publică a crescut însă după accidentul nuclear de la Cernobîl. În 1987, italienii au votat masiv împotriva energiei nucleare, într-un referendum național. Decizia a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.
Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat ulterior să reintroducă energia nucleară în Italia, prin noi legi și contracte. Planul său a fost însă respins la un al doilea referendum, organizat în 2011, la câteva luni după accidentul nuclear de la Fukushima. Aproximativ 90% dintre alegători au votat împotrivă.
Atitudinea italienilor pare să se fi schimbat între timp. Un sondaj YouTrend realizat în luna iunie arată că 57% dintre respondenți susțin planul Giorgiei Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% îl privesc negativ.
Șeful statului a anunțat că va promulga săptămâna viitoare legile adoptate recent de Parlament și incluse printre jaloanele PNRR Președintele Nicușor Dan afirmă că România își menține stabilitatea economică și continuă implementarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în ciuda tensiunilor din scena politică. Declarațiile au fost făcute după ce agenția […] Șoferii de camioane trebuie să se pregătească pentru noi restricții de circulație. CNAIR a anunțat că duminică, 2 august 2026, în intervalul 12:00–20:00, autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone nu vor putea circula pe drumurile naționale, drumurile expres și autostrăzile din județele Satu Mare, Bihor și Arad, aflate sub avertizare Cod Roșu de caniculă.
Măsura a fost luată ca urmare a avertizărilor emise de Administrația Națională de Meteorologie privind valul de căldură persistent, temperaturile extreme și disconfortul termic deosebit de accentuat.
Potrivit CNAIR, restricțiile sunt necesare pentru protejarea infrastructurii rutiere și prevenirea degradării carosabilului în condiții de temperaturi foarte ridicate.
„Măsura este adoptată pentru protejarea și conservarea sectoarelor de drum cu îmbrăcăminte bituminoasă, respectiv pentru prevenirea deformațiilor majore ireversibile care pot apărea pe rețeaua rutieră ca efect al desfășurării traficului greu în condiții de caniculă”, au transmis reprezentanții companiei.
Interdicția este valabilă duminică, 2 august 2026, între orele 12:00 și 20:00, pe toate sectoarele de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din județele Satu Mare, Bihor și Arad.
Restricțiile nu se aplică mai multor categorii de transporturi considerate esențiale, printre care:
transportul de persoane;
transportul de animale vii și produse perisabile;
transporturile funerare și poștale;
distribuția de carburanți;
transporturile de apă îmbuteliată și băuturi răcoritoare;
transporturile de produse alimentare;
transporturile de mărfuri cu temperatură controlată;
transporturile din cadrul Sistemului Garanție-Returnare (SGR);
utilajele CNAIR și cele implicate în lucrările de construcție și întreținere a infrastructurii rutiere.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că va monitoriza evoluția avertizărilor meteorologice și va reveni cu noi informații dacă Administrația Națională de Meteorologie va emite alte avertizări de caniculă pentru noi județe.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat vineri, după ședința de Guvern, că la nivel național, în luna august, va fi stare de alertă ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea.
„Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Ca efect a acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup. Aceeași situație este și în Ungaria, deci ne-am redus ambele țări capacitatea de producție pe nuclear la jumătate și pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup.”, a explicat premierul Bolojan.
Premierul interimar a explicat și care este impactul energetic.
„Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național, o producție foarte importantă. pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 MW pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 MW, suntem în situația ca în orele de seară să importăm în prezent aproximativ 1.700 MW, în condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 MW producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 MW, în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat”, a mai spus Bolojan.
Premierul interimar a mai anunțat că a purtat discuții cu vicepremierul Ucrainei, Denis Șmîhal, pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei pentru România în orele de seară.
„Am discutat azi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Translectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei”, a spus Bolojan.
Premierul interimar a reluat apelul către populație pentru a economisi energie în special în orele de seară, când consumul este mai ridicat.
„Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară. Fac un apel către cetățeni, companii, autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că pe fondul secetei și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. E posibil ca consumul să crească până 8000 de MW pe zi. E o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a mai spus Ilie Bolojan.
Știre în curs de actualizare…
Oficialii ANRMPSG au confirmat, în răspunsul trimis vineri pentru Mediafax, că Lukoil Overseas, care este titularul acordului petrolier de concesiune privind explorarea a gazelor naturale din perimetrul Trident din Marea Neagră, dezvoltat împreună cu Romgaz, a solicitat statului român prelungirea acestui acord.
„Urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată la ANRMPSG cu nr. R 10048/20.07.2026, vă comunicăm că solicitarea titularului, LUKOIL Overseas Atash B.V. Sucursala București, de prelungire a acordului de concesiune a perimetrului EX-3o Trident din offshore-ul Mării Negre a fost recepționată de ANRMPSG și se află, în acest moment, în analiză spre competentă soluționare”, au transmis oficialii instituției la solicitarea Mediafax.
Perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm, este o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei are 70% din acțiuni.
De amintit că în cazul acestui proiect, compania a depus la Tribunalul București o acțiune în constatarea existenței unui caz de forță majoră, înregistrată pe 13 februarie și pentru care nu s-a stabilit încă un prim termen de judecată.
Oficialii companiei Lukoil Overseas – una dintre cele patru entități de sub umbrela gigantului rus intrate sub supravegherea extinsă a statului român în contextul impunerii sancțiunilor internaționale ca urmării a războiului din Ucraina – au detaliat, într-un răspuns consistent trimis pe 22 iulie pentru Mediafax, motivele care au stat la baza solicitării, reiterând decizia fermă de a duce la bun sfârșit proiectul de explorare a gazelor din zona românească a Mării Negre.
La întrebarea privind impactul sancțiunilor internaționale asupra deciziei de continuare a proiectului, reprezentanții companiei au subliniat că acestea doar au provocat unele întârzieri și sunt așteptate să dispară complet la finalizarea negocierilor derulate pentru vânzarea activelor globale.
„În ceea ce privește regimul sancțiunilor internaționale, precizăm că acestea au generat unele întârzieri de ordin procedural, fără însă a bloca derularea proiectului. Toate demersurile se desfășoară cu respectarea integrală a cadrului legal aplicabil și sub atenta supraveghere a autorităților responsabile. În plus, în acest moment se derulează negocierile pentru achiziția grupului Lukoil International în Europa de către un fond de investiții din afara UE, aspect care va elibera complet compania de sub aplicabilitatea sancțiunilor la momentul finalizării tranzacției”, au transmis reprezentanții gigantului rus.
De amintit că, potrivit datelor furnizate în exclusivitate pentru Mediafax, compania a investit în total, de la momentul intrării în România, anul 2011, aproximativ 880 de milioane de dolari.
Aproximativ 630 de milioane de dolari din total au fost cheltuiți pentru dezvoltarea proiectului Trident din Marea Neagră.
Suma estimată pentru finalizarea explorării în acest perimetru înseamnă încă 150 de milioane de dolari, pe lângă alte costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro.
Acordul petrolier aferent perimetrului Trident ar urma să expire în luna octombrie din informațiile Mediafax. La finalul anului trecut, s-a operat o schimbare a legislației, care ar permite, în anumite condiții, preluarea licenței de către Romgaz.
Oficialii ANRMPSG detaliaseră la o solicitare a Mediafax din februarie, procedura legală de încheiere a actului adițional „în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operațiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condițiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalţi titulari care își asumă obligațiile în acest sens”.
„Referitor la cea de-a doua întrebare, precizăm că la co-inițiativa ANRMPSG, Cancelariei Prim-Ministrului şi a Secretariatului General al Guvernului a fost adoptată Ordonanţa de Urgență nr. 67/2025 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, prin care, la articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin (2¹) cu următorul cuprins:
(2¹) Prin excepție de la alin. (2), în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulţi titulari nu acceptă încheierea unui act adițional la acordul petrolier, în termenii şi condițiile propuse de autoritatea competentă şi de reglementare, în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operaţiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condiţiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care îşi asumă obligațiile în acest sens. Atribuirea directă a acordului de concesiune petrolieră pentru explorare-dezvoltareexploatare se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente şi de reglementare, au comunicat reprezentanții ANRMPSG.
Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat vineri, într-o postare pe Facebook, cu doar câteva ore ca Fitch să anunțe decizia privind ratingul suveran al României, că a purtat discuții cu reprezentanții agenției Moody’s.
El a precizat că dialogul cu agențiile internaționale de rating continuă într-un moment considerat decisiv pentru evaluarea finanțelor publice ale României.
„Discuții la foc continuu cu agențiile internaționale. Am continuat azi dialogul cu reprezentanții Moody’s, iar între timp aşteptăm raportul Fitch din această seară. Am avut astăzi o discuție complexă cu reprezentanții agenției Moody’s, în cadrul evaluării în curs asupra României. Am prezentat şi în acest context, cu rigoare, execuția bugetară, măsurile deja adoptate pentru reducerea deficitului, evoluția veniturilor și a cheltuielilor, reformele în implementare și planul de finanțare pentru perioada următoare. Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică şi capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată”, a scris Nazare pe Facebook.
El a subliniat faptul că țara noastră are „argumente solide” pentru menținerea calificativului în fața agențiilor de rating, respectiv o reducere a deficitului și o creștere a veniturilor în prima parte a acestui an.
„Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia. În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră”, a explicat Nazare.
„Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a conchis acesta.
Agenția Fitch va anunța vineri seara noua evaluare a ratingului suveran al României, într-un moment în care țara este condusă de un guvern interimar, iar încercările de formare a unui nou Executiv au eșuat.
România se află deja pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă, astfel că o eventuală reducere cu un nivel ar trimite-o în categoria „junk” sau nerecomandată investițiilor.
În România, inflația a ajuns în aprilie la aproximativ 11%, în pofida așteptărilor inițiale de temperare, iar perspectivele de creștere economică se deteriorează vizibil Comisia Europeană confirmă, oficial, o evoluție economică tot mai îngrijorătoare la nivelul Uniunii Europene: încetinirea creșterii economice în paralel cu accelerarea inflației, fenomen cunoscut drept stagflație. Situația este deja vizibilă în […] 
Revista presei