Login
Anthropic a declarat că chatbot-ul său Claude conduce acum mai mult de un sfert din activitatea sa de cercetare și dezvoltare. De asemenea, colaborează cu personal uman la peste 90% din sarcini.
Compania a declarat că publică informațiile pentru a oferi publicului, terților și guvernelor „o mai bună vizibilitate asupra ritmului dezvoltării inteligenței artificiale”, în contextul în care lumea „ia în considerare încetinirea” ritmului acesteia, conform Euronews.
CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, a cerut luna aceasta încetinirea dezvoltării inteligenței artificiale. Această cerere a venit din cauza progreselor rapide ale tehnologiei, ce alimentează îngrijorările legate de pierderea locurilor de muncă, creșterea cererii de energie și impactul asupra mediului al centrelor de date.
Temerile că designerii de agenți de inteligență artificială ar putea pierde controlul asupra creațiilor lor au crescut și după ce mai multe modele de la Anthropic și OpenAI ar fi ieșit singure din mediile lor închise. Acestea au accesat internetul și au pătruns pe site-uri web și platforme.
„Modelele care își accelerează propria dezvoltare ar putea face mai dificilă înțelegerea sau controlul acestor sisteme pentru oameni”, a transmis Anthropic într-un raport.
„Prin urmare, este important să împărtășim aceste valori pentru a înțelege cât de aproape este lumea de a atinge auto-îmbunătățirea recursivă (un model care își construiește complet autonom succesorul)”, se mai arată în raportul companiei.
Un protest a avut loc joi, în San Francisco, în contextul în care oamenii își fac griji cu privire la viitorul inteligenței artificiale.
Oamenii au protestat în fața sediilor Anthropic și OpenAI, cerând companiilor de inteligență artificială să „oprească cursa inteligenței artificiale”.
Ei și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la consumul tot mai mare de energie al centrelor de date și la impactul potențial al tehnologiei asupra climei.
Până acum, în multe situații, era mai convenabil să arunci un produs defect și să cumperi unul nou decât să îl repari. Costurile ridicate ale reparațiilor, lipsa pieselor de schimb sau dificultatea găsirii unui service îi determinau pe mulți consumatori să renunțe la produsele defecte, ceea ce a contribuit la creșterea cantității de deșeuri și la un consum mai mare de resurse.
Noile reguli europene încearcă să schimbe această situație și să facă repararea produselor o opțiune mai simplă și mai avantajoasă.
Regulile, adoptate de Uniunea Europeană în 2024 și aplicabile de la 31 iulie 2026, vizează o gamă largă de produse, inclusiv mașini de spălat, aspiratoare, telefoane mobile, tablete și alte echipamente electronice și electrocasnice care pot fi reparate.
Consumatorii vor putea solicita producătorilor repararea produselor pentru care legislația europeană prevede această obligație, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Reparațiile vor fi efectuate într-un termen rezonabil și, atunci când nu sunt gratuite, la un preț rezonabil, astfel încât repararea să fie o alternativă reală la cumpărarea unui produs nou.
În plus, dacă un produs este reparat în perioada de garanție legală, în loc să fie înlocuit, garanția se prelungește cu cel puțin 12 luni.
Producătorii vor avea, de asemenea, obligația să ofere informații clare despre serviciile de reparații și să pună la dispoziție piese de schimb la prețuri rezonabile.
Comisia Europeană estimează că noile reguli vor genera investiții și creștere economică de aproximativ 4,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.
În cursul anului 2027 va fi lansată și o platformă europeană online prin care consumatorii vor putea găsi mai ușor ateliere și servicii de reparații din fiecare stat membru.
Dreptul la reparație este una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă deșeurile și să încurajeze reutilizarea produselor.
Separat, din 27 septembrie 2026, vor intra în aplicare și noi reguli care obligă comercianții să ofere informații mai clare despre durabilitatea și posibilitatea de reparare a produselor și care înăspresc măsurile împotriva practicilor de tip „greenwashing”, prin care produsele sunt prezentate în mod înșelător ca fiind ecologice.
Revista presei