Login
Ucraina susține că militarii nord-coreeni ar putea fi desfășurați în regiunile de graniță ale Rusiei pentru a înlocui trupele rusești staționate acolo. Măsura ar permite Moscovei să transfere mii de militari către sectoarele active ale frontului ucrainean.
Bohdan Nahaylo, redactor-șef al Kyiv Post, a declarat pentru TVP World că Rusia are nevoie urgentă de efective suplimentare și că Moscova ar fi dispusă să accepte sprijinul Coreei de Nord în acest scop.
Potrivit jurnalistului, faptul că Rusia ia în calcul retragerea unor militari din alte regiuni de frontieră reprezintă un indiciu al unei lipse dramatice de personal pe frontul din Ucraina.
„Au nevoie de forță de muncă”, a explicat Nahaylo, referindu-se la posibilitatea ca militarii nord-coreeni să preia unele dintre misiunile îndeplinite în prezent de trupele ruse.
Serhiy Bratchuk, purtător de cuvânt al Armatei Voluntarilor Ucraineni, a estimat luni, într-o intervenție televizată, că Rusia ar putea transfera între 15.000 și 20.000 de militari apți de luptă din regiunile de frontieră către sectoarele mai active ale frontului, dacă aceștia ar fi înlocuiți de soldați nord-coreeni.
Lipsa de personal ar fi influențat inclusiv modul în care armata rusă încearcă să avanseze pe frontul din Ucraina.
Potrivit lui Nahaylo, forțele ruse ar fi renunțat în anumite zone la atacurile de amploare și încearcă să înainteze folosind grupuri foarte mici, formate din trei sau patru militari.
Strategia ar urmări să facă mai dificilă detectarea trupelor ruse de către militarii ucraineni.
„În locul atacurilor în masă, încearcă acum să străpungă liniile ucrainene cu grupuri de trei sau patru luptători, pentru a le face mai greu de observat”, a declarat jurnalistul.
În opinia sa, schimbarea tacticii indică dificultățile întâmpinate de Rusia în încercarea de a obține progrese semnificative pe linia frontului.
Ucraina a susținut în această săptămână că până la 50.000 de militari nord-coreeni ar putea fi desfășurați în Rusia, inclusiv pentru a contribui la înlocuirea trupelor ruse din anumite regiuni de frontieră.
O eventuală desfășurare a militarilor nord-coreeni ar permite Moscovei să redistribuie o parte dintre propriile efective către zonele în care luptele sunt mai intense.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară, iar Phenianul a oferit anterior sprijin Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
În același timp, Nahaylo avertizează că Rusia s-ar baza tot mai mult pe rachete balistice și ar pregăti atacuri cu rază lungă de acțiune pentru perioada de iarnă.
Moscova ar urmări astfel să pună presiune suplimentară asupra Ucrainei prin atacuri asupra infrastructurii și a altor obiective de la distanță.
Ucraina încearcă, la rândul său, să-și dezvolte propriile capacități de lovire la distanță, inclusiv rachete balistice, pentru a putea răspunde atacurilor rusești.
„Ucrainenii au fost subestimați acum un an, acum doi ani. Orice este posibil”, a declarat Nahaylo.
Radio Vocea Americii va relua emisiunile în limba ucraineană, iar o parte dintre angajații Serviciului ucrainean se vor întoarce la muncă, după ce conducerea instituției a decis reactivarea programului, relatează Kyiv Independent.
Anunțul vine în contextul în care Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei și își intensifică războiul informațional.
Anunțul a fost făcut de Ruslan Petrychka, șeful Serviciului ucrainean al postului, care a precizat că echipa a început deja pregătirile pentru reluarea emisiunilor în cursul săptămânii viitoare.
„Este o decizie foarte importantă, mai ales acum, când Rusia bombardează zilnic Kievul și alte orașe ucrainene, ucide civili și continuă campaniile de propagandă și dezinformare împotriva Ucrainei”, a transmis Petrychka.
Acesta a adăugat că relansarea Serviciului ucrainean confirmă importanța strategică a emisiunilor în limba ucraineană pentru misiunea Vocea Americii și și-a exprimat speranța că și alți jurnaliști vor fi rechemați la lucru în perioada următoare.
Deși rămâne șeful Serviciului ucrainean, Petrychka se află în continuare în concediu administrativ și a precizat că nu poate oferi detalii despre decizia conducerii sau despre amploarea reluării activității.
Vocea Americii funcționează sub autoritatea U.S. Agency for Global Media (USAGM), instituție care a fost vizată în 2025 de măsurile administrației președintelui Donald Trump de reducere a dimensiunii mai multor agenții federale.
În urma acelor decizii, activitatea VOA a fost restrânsă semnificativ, iar numeroși angajați au fost trimiși în concediu administrativ.
Fondată în 1942 pentru a combate propaganda din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Voice of America este una dintre cele mai cunoscute instituții media finanțate de guvernul american.
Înaintea reducerilor de personal, transmitea în 49 de limbi și ajungea la o audiență estimată la peste 360 de milioane de oameni din întreaga lume.
Decizia adoptată duminică încheie planul prin care OPEC+ a renunțat treptat la reducerile de producție introduse în 2023, în încercarea de a susține prețul petrolului.
Potrivit Bloomberg, grupul a aprobat o creștere a producției de 188.000 de barili pe zi pentru luna septembrie, menținând ritmul majorărilor lunare început în această primăvară. Creșterea producției a fost convenită de cele șapte state care participă la programul de reduceri voluntare: Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman.
Deși producția este majorată treptat, cantitățile suplimentare de petrol nu ajung încă integral pe piața mondială. Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze exporturile din regiunea Golfului Persic și limitează disponibilitatea unor volume de țiței.
În ultimele luni, OPEC+ a continuat să crească producția chiar și în timpul confruntărilor dintre Iran și Israel. Strategia alianței a fost să pregătească piața pentru o ofertă mai mare de petrol, evitând în același timp riscul unor dezechilibre dacă livrările din regiune ar fi fost afectate de conflict.
Creșterea de 188.000 de barili pe zi este considerată în mare parte simbolică, deoarece impactul asupra pieței este deocamdată limitat. Dacă fluxurile de petrol din Golful Persic vor reveni la normal, OPEC+ va putea majora producția într-un ritm mai accelerat.
O ofertă mai mare ar putea contribui la refacerea stocurilor mondiale de țiței, reduse în ultimele luni din cauza tensiunilor geopolitice. În același timp, o creștere a producției ar putea tempera presiunile asupra prețurilor la carburanți și, implicit, asupra inflației.
În 2023, mai multe state din OPEC+, conduse de Arabia Saudită și Rusia, au decis să reducă voluntar producția de petrol pentru a susține prețurile, pe măsură ce economia mondială încetinea, iar cererea era din ce în ce mai scăzută.
Din 2026, alianța a început să renunțe treptat la aceste reduceri, prin creșteri lunare succesive ale producției.
Analiștii avertizează însă că evoluția producției va depinde în continuare de situația din Orientul Mijlociu. O eventuală detensionare a conflictului ar putea permite creșterea exporturilor de petrol din regiune și ar putea duce la un excedent de ofertă pe piața mondială în a doua parte a anului.
În același timp, o ofertă mai mare de petrol ar putea duce la scăderea prețului țițeiului, cu efecte ulterioare asupra prețurilor carburanților și ale energiei.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au lansat noi atacuri asupra unor obiective din Rusia, vizând trei centre logistice, un terminal maritim din regiunea Krasnodar, o rafinărie din regiunea Volgograd și infrastructură din Marea Azov.
Anunțul a fost făcut vineri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care susține că operațiunile fac parte din strategia de reducere a resurselor folosite de armata rusească.
Potrivit agenției Ukrinform, Volodimir Zelenski a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook, că atacurile au vizat obiective aflate la sute de kilometri de linia frontului.
„În special, astăzi s-au întreprins acțiuni împotriva a trei centre logistice din diferite regiuni ale Federației Ruse – în Sarapul, Kazan și Volgograd, la distanțe cuprinse între aproximativ 500 și aproape 1.300 de kilometri. În regiunea Krasnodar, a fost lovit un terminal maritim. Instalația se află la aproximativ 270 de kilometri de linia frontului. De asemenea, la aproape 480 de kilometri de linia de contact, a fost lovită o rafinărie de petrol din regiunea Volgograd. Au avut loc, de asemenea, lovituri reușite în Marea Azov”, a declarat Zelenski.
Liderul ucrainean a mai spus că aceste operațiuni fac parte dintr-un plan de lovituri la distanță, „menit să priveze mașina de război rusă de resursele sale.”
„Ne protejăm poporul și vom continua să acționăm după cum este necesar pentru a obține pacea. Mulțumesc tuturor luptătorilor noștri care obțin aceste rezultate precise și importante pentru Ucraina”, a subliniat Zelenski.
Potrivit informațiilor prezentate anterior de autoritățile ucrainene, în urma unuia dintre atacuri a izbucnit un incendiu la centrul logistic Wildberries din Volgograd. Acesta este al 11-lea atac raportat asupra terminalelor logistice ale companiei Wildberries începând cu 18 iulie.
Totodată, autoritățile ucrainene susțin că a fost vizată și rafinăria de petrol Lukoil-Volgogradneftepererabotka.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat, de asemenea, că infrastructura portului Taman, din regiunea Krasnodar, a fost afectată în urma atacului și că la terminalul maritim s-a produs un incendiu de proporții.
Un grup bipartizan de senatori americani a anunțat marți că a ajuns la un acord asupra unui proiect de lege așteptat de mai mult timp, care îi va permite președintelui Donald Trump să impună noi restricții principalilor cumpărători de energie rusească și să extindă sancțiunile împotriva Iranului. Informația a fost publicată de Bloomberg.
Potrivit sursei citate, un vot procedural asupra proiectului de lege este programat să aibă loc marți seară, iar acesta ar fi primul pas înainte ca documentul să avanseze în procesul legislativ.
Președintele Donald Trump și-a exprimat deja sprijinul pentru această inițiativă, promovată anterior și de senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai vocali susținători ai înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei.
Conform textului proiectului de lege, publicat la începutul acestei săptămâni, măsurile prevăd extinderea sancțiunilor împotriva Iranului și noi restricții care vizează exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
Documentul îi oferă președintelui american posibilitatea de a impune tarife celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze naturale din Rusia, dar și celor cinci țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile din domeniul energetic.
Bloomberg notează însă că adoptarea acestor măsuri ar putea crea noi probleme în relațiile comerciale dintre Statele Unite și două dintre cele mai importante economii ale lumii.
Deși Lindsey Graham și alți senatori care susțin Ucraina promovează de mai mult timp această inițiativă, noile sancțiuni ar putea afecta relațiile deja sensibile ale Washingtonului cu China și India, cei mai mari importatori de energie rusească.
Potrivit Ukrinform, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni marți seară, la Capitoliul SUA, cu un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv cu inițiatorii proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului.
Revista presei