Login
O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer.
Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului.
Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian.
Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli.
Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde.
În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului.
Și frecvența consumului contează.
Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor.
Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu.
Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi.
Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.
Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu.
Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian.
Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul.
Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului.
Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”.
Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum.
Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute.
Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”.
Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților.
Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului.
Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.
Frątczak a încheiat cursa în 3 ore, 35 de minute și 42 de secunde, cu o viteză medie de 45,063 km/h, victoria fiind obținută la sprintul unui pluton numeros.
Polonezul a fost urmat de belgianul Liam Punnewaert (K.O.F.M. x Thielemans – Bildin – Van Eyck Sport Cycling Team) și de italianul Alessio Menghini, component al selecționatei Italiei, care a venit cu sportivi sub 23 de ani.
Campion național al României în 2025, Gerhard-Cristin Moldansky (MENtoRISE Teem CCN) a sosit al optulea, fiind primul român din ierarhie.
Etapa a inclus 1.406 metri de diferență de nivel, cu două cățărări de categoria a 3-a repertoriate pe traseu.
Clasată în categoria UCI 2.2, ediția din 2026 a Turului României a programat în premieră o etapă în afara țării, pe teritoriul Republicii Moldova.
În urma succesului, Frątczak a preluat tricoul de lider al clasamentului general. El a acumulat totodată șapte puncte în ierarhia pe puncte, în timp ce Punnewaert a primit trei, iar Menghini două.
Turul României continuă joi cu etapa a doua, care va avea loc pe teritoriul României, între Iași și Piatra-Neamț.
Întrebat de un jurnalist, în Biroul Oval, de ce Kim Jong Un nu a răspuns încercărilor sale de a relua contactul diplomatic, Trump a răspuns: „A făcut-o”, fără să ofere însă detalii despre mesajul liderului de la Phenian, titrează Reuters.
Casa Albă și misiunea Coreei de Nord la Organizația Națiunilor Unite nu au oferit imediat un punct de vedere.
Relația dintre Donald Trump și Kim Jong Un a fost una dintre temele centrale ale primului mandat al președintelui american. Cei doi lideri s-au întâlnit în cadrul unor summituri în 2018 și 2019 și au făcut schimb de scrisori, însă negocierile privind programul nuclear nord-coreean au eșuat ulterior.
Trump a semnalat în repetate rânduri că este interesat de reluarea diplomației directe cu liderul nord-coreean.
„Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect”, a declarat Trump luni. Președintele american a adăugat: „Eu îl înțeleg. El mă înțelege.”
Declarațiile vin într-un moment în care Coreea de Nord și-a consolidat considerabil relațiile cu Rusia și China.
Cu o zi înainte, Trump a ordonat Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare comune desfășurate împreună cu Coreea de Sud.
Președintele american a invocat costurile acestor exerciții și faptul că Seulul a refuzat să participe la acțiuni împotriva Iranului. Coreea de Nord consideră de mult timp exercițiile militare americano-sud-coreene drept pregătiri pentru o eventuală intervenție militară împotriva sa.
Trump a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, că exercițiile sunt costisitoare și transmit un semnal „inadecvat și ostil” unei țări pe care a descris-o drept „neamenințătoare și respectuoasă” în perioada în care el a fost președinte.
De la ultima întâlnire dintre Trump și Kim, în 2019, Coreea de Nord și Rusia și-au aprofundat semnificativ cooperarea.
Militari nord-coreeni au participat la luptele alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei, iar autoritățile de la Kiev au afirmat recent că rachete produse în Coreea de Nord au fost utilizate într-un atac balistic rusesc asupra unei uzine siderurgice din regiunea Zaporojie.
Administrația Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit de Phenian Moscovei.
În același timp, Coreea de Nord menține relații strânse cu China, ceea ce îi oferă lui Kim Jong Un o poziție mai puternică decât în timpul summitului cu Trump din 2019.
Analiștii consideră că o nouă întâlnire între Donald Trump și Kim Jong Un nu este exclusă, chiar dacă Phenianul nu s-a grăbit să răspundă public inițiativelor președintelui american.
Victor Cha, directorul programului pentru Coreea de la Center for Strategic and International Studies, consideră că Phenianul ar putea prefera să aștepte înainte de a reacționa oficial.
Andrew Yeo, cercetător la Brookings Institution, susține însă că o întâlnire ar putea fi în avantajul lui Kim Jong Un, inclusiv din perspectiva statutului internațional.
„Pentru Kim este vorba despre reputație. Este vorba despre întâlnirea din nou cu președintele SUA și despre reputație și statut”, a explicat Yeo.
Un nou summit Trump-Kim ar reprezenta o reluare spectaculoasă a diplomației directe dintre Washington și Phenian, însă rămâne neclar dacă eventualele negocieri ar putea conduce la progrese privind programul nuclear al Coreei de Nord.
Ucraina susține că militarii nord-coreeni ar putea fi desfășurați în regiunile de graniță ale Rusiei pentru a înlocui trupele rusești staționate acolo. Măsura ar permite Moscovei să transfere mii de militari către sectoarele active ale frontului ucrainean.
Bohdan Nahaylo, redactor-șef al Kyiv Post, a declarat pentru TVP World că Rusia are nevoie urgentă de efective suplimentare și că Moscova ar fi dispusă să accepte sprijinul Coreei de Nord în acest scop.
Potrivit jurnalistului, faptul că Rusia ia în calcul retragerea unor militari din alte regiuni de frontieră reprezintă un indiciu al unei lipse dramatice de personal pe frontul din Ucraina.
„Au nevoie de forță de muncă”, a explicat Nahaylo, referindu-se la posibilitatea ca militarii nord-coreeni să preia unele dintre misiunile îndeplinite în prezent de trupele ruse.
Serhiy Bratchuk, purtător de cuvânt al Armatei Voluntarilor Ucraineni, a estimat luni, într-o intervenție televizată, că Rusia ar putea transfera între 15.000 și 20.000 de militari apți de luptă din regiunile de frontieră către sectoarele mai active ale frontului, dacă aceștia ar fi înlocuiți de soldați nord-coreeni.
Lipsa de personal ar fi influențat inclusiv modul în care armata rusă încearcă să avanseze pe frontul din Ucraina.
Potrivit lui Nahaylo, forțele ruse ar fi renunțat în anumite zone la atacurile de amploare și încearcă să înainteze folosind grupuri foarte mici, formate din trei sau patru militari.
Strategia ar urmări să facă mai dificilă detectarea trupelor ruse de către militarii ucraineni.
„În locul atacurilor în masă, încearcă acum să străpungă liniile ucrainene cu grupuri de trei sau patru luptători, pentru a le face mai greu de observat”, a declarat jurnalistul.
În opinia sa, schimbarea tacticii indică dificultățile întâmpinate de Rusia în încercarea de a obține progrese semnificative pe linia frontului.
Ucraina a susținut în această săptămână că până la 50.000 de militari nord-coreeni ar putea fi desfășurați în Rusia, inclusiv pentru a contribui la înlocuirea trupelor ruse din anumite regiuni de frontieră.
O eventuală desfășurare a militarilor nord-coreeni ar permite Moscovei să redistribuie o parte dintre propriile efective către zonele în care luptele sunt mai intense.
Rusia și Coreea de Nord și-au consolidat în ultimii ani cooperarea militară, iar Phenianul a oferit anterior sprijin Moscovei în războiul împotriva Ucrainei.
În același timp, Nahaylo avertizează că Rusia s-ar baza tot mai mult pe rachete balistice și ar pregăti atacuri cu rază lungă de acțiune pentru perioada de iarnă.
Moscova ar urmări astfel să pună presiune suplimentară asupra Ucrainei prin atacuri asupra infrastructurii și a altor obiective de la distanță.
Ucraina încearcă, la rândul său, să-și dezvolte propriile capacități de lovire la distanță, inclusiv rachete balistice, pentru a putea răspunde atacurilor rusești.
„Ucrainenii au fost subestimați acum un an, acum doi ani. Orice este posibil”, a declarat Nahaylo.
Forțele israeliene au anunțat că au transformat satul Taybeh într-o zonă militară închisă ca urmare a unor „atacuri violente” comise de israelieni în regiune, potrivit Reuters.
„Soldații IDF sunt trimiși în zonă și acționează pentru a dispersa adunările și a reține suspecți, cu scopul de a proteja cetățenii din zonă și de a menține ordinea”, au declarat autoritățile militare.
Decizia armatei israeliene vine pe fondul acuzațiilor privind intensificarea atacurilor coloniștilor asupra palestinienilor din Cisiordania.
O parte din localitatea Taybeh se află sub controlul Autorității Palestiniene, însă controlul asupra securității trebuie coordonat cu autoritățile israeliene.
Problema a fost recunoscută și de IDF. „Problema coloniilor, în special a celor violente, este una dintre cele mai dificile cu care ne confruntăm în prezent”, declara un oficial militar în urma unei ciocniri între coloniști și palestinieni.
În contextul violențelor, mai multe state Occidentale au anunțat sancțiuni împotriva unor grupări de coloniști israelieni, ca urmare a violențelor îndreptate împotriva palestinienilor.
„Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”, declarau la începutul lunii iunie, miniștrii de Externe din Australia, Regatul Unit, Canada, Franța, Norvegia și Noua Zeelanda.
În plus, în luna iunie, coloniști israelieni ar fi împiedicat pompierii palestinieni să stingă un incendiu de amploare izbucnit în apropierea satului Taybeh.
„Un tipar continuu de intimidare și violență nejustificată”, au reacționat autoritățile palestiniene la momentul respectiv.
De asemenea, o anchetă realizată de Organizația Națiunilor Unite a concluzionat că autoritățile israeliene au fost implicate direct în atacurile coloniștilor, despre care se afirmă că au provocat moartea, rănirea și strămutarea unor palestinieni în Cisiordania.
Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP.
Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune.
Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian.
Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului.
În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene.
Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz.
În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit.
Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite.
Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit.
În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah.
Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.
Un autoturism a ieșit în afara carosabilului, vineri după-amiază, pe Bulevardul Muncii din Cluj-Napoca, pe direcția spre Apahida. Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj (ISU Cluj), în accident a fost implicat un singur autovehicul.
La sosirea echipajelor de intervenție, două fetițe de aproximativ 10 ani se aflau în stop cardio-respirator, iar salvatorii au început imediat manevrele de resuscitare. În același timp, pompierii au extras din autoturism o femeie de aproximativ 50 de ani și un copil de aproximativ 6 ani.
ISU Cluj a anunțat ulterior că cele două minore au răspuns manevrelor de resuscitare, prezintă semne vitale și au fost transportate la spital. Celelalte două victime, femeia și copilul de 6 ani, au fost, de asemenea, transportate la spital.
Potrivit autorităților, toate cele patru victime sunt în stare gravă.
La intervenție participă pompierii Detașamentului 1 Cluj-Napoca, cu două autospeciale cu modul de descarcerare, două ambulanțe SMURD de terapie intensivă mobilă, un echipaj SMURD pe motocicletă și două ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean.
Intervenția este în desfășurare, iar informațiile vor fi actualizate pe măsură ce autoritățile comunică noi date.
Revista presei