Login
Managerul de operațiuni al Avalon Shipping, companie ucraineană de transport și servicii maritime cu sediul la Galați, a anunțat miercuri că aproximativ 13 nave așteaptă să iasă din Canalul Sulina. Într-o postare pe LinkedIn, Katerina Kononenko a precizat că acestea se află la Mila 36, unde sunt efectuate formalitățile necesare înainte de ieșirea din canal.
Avalon Shipping operează pe Canalul Sulina și în porturile dunărene, inclusiv în porturile ucrainene Reni și Izmail.
Potrivit managerului, în zona Tulcea pot staționa numai șase nave, iar celelalte sunt nevoite să aștepte în zona Ceatal, unul dintre punctele de bifurcație a Dunării în Delta Dunării.
„Cu cât lăsăm mai multe nave să intre în canal, cu atât mai multe nave vor trebui să iasă. Iar acum problema începe să afecteze nu doar intrarea, ci și ieșirea”, a explicat aceasta.
Aglomerația a făcut ca timpul necesar pentru ieșirea din Canalul Sulina să crească de la aproximativ o zi la 3-4 zile.
Kononenko estimează că numărul navelor care așteaptă să iasă din canal va continua să crească. „Cred că acest număr va continua să crească. Recomand să urmăriți cu atenție prognoza meteo din regiune”, a transmis managerul.
Problemele de la ieșire se adaugă cozilor deja existente la intrarea pe Canalul Sulina. La începutul acestei săptămâni, aproximativ 80 de nave așteptau în zonă, iar pentru cele care se îndreptau spre porturile ucrainene timpul de așteptare ajunsese între 14 și 17 zile. Pentru porturile românești, estimarea era de 3-5 zile.
Aglomerația de pe Canalul Sulina are efecte și asupra costurilor transportului cerealelor din porturile ucrainene de la Dunăre. Deficitul de nave disponibile și timpii mai mari de așteptare au condus, implicit, la creșterea tarifelor de transport.
Într-o singură săptămână, tarifele pe rutele scurte către porturile de la Marea Marmara și coasta de est a Greciei au crescut cu aproximativ 10 dolari pe tonă. Pe rutele mai lungi, către estul Mediteranei, Italia și porturile mediteraneene ale Spaniei, creșterea a fost de aproximativ 20–25 de dolari pe tonă, potrivit analiștilor pieței agricole de la ASAP Agri.
Și transportul cu barjele s-a scumpit cu aproximativ 5 euro pe tonă. Pentru transportul porumbului de pe Dunăre până în Egipt, navlul – tariful plătit pentru transportul mărfii cu nava – s-a apropiat la începutul lunii septembrie de 100 de dolari pe tonă. Cu numai câteva săptămâni înainte, la jumătatea lunii august, tariful era de aproximativ 68-69 de dolari pe tonă.
Canalul Sulina este una dintre principalele căi de navigație care leagă Marea Neagră de porturile dunărene din România, Ucraina și Republica Moldova.
Potrivit serviciului diplomatic al Uniunii Europene, menținerea rutelor de export este esențială pentru Ucraina, unde încetinirea livrărilor externe duce la acumularea cerealelor în plin sezon de recoltare. Până în octombrie, peste 9 milioane de tone de cereale ar putea rămâne fără spații adecvate de depozitare.
Autoritățile italiene estimează că producția cinematografică ar putea genera venituri de peste 500 de milioane de dolari pentru economia locală pe termen lung, relatează publicația Variety.
Cea mai mare dintre Insulele Egee a fost aleasă pentru a reprezenta Ithaca, patria legendarului Ulise din epopeea lui Homer. O parte dintre scene au fost filmate la Castelul Santa Caterina, o fortificație din secolul al XV-lea situată pe Monte Santa Caterina, dar și pe plajele și în golfurile insulei.
Potrivit realizatorilor filmului, peisajele naturale au oferit cadrul potrivit pentru recrearea universului mitologic descris în „Odiseea”.
Reprezentanții Comisiei de Film din Sicilia apreciază că lansarea trailerului filmului și promovarea locațiilor de filmare au determinat deja o creștere a interesului turiștilor, în special din Statele Unite.
Estimările inițiale indică venituri de aproximativ 287 de milioane de dolari în următorii trei ani, iar pe termen lung impactul economic ar putea depăși 500 de milioane de dolari. Autoritățile compară fenomenul cu succesul serialului „The White Lotus”, care a adus stațiunii Taormina încasări turistice estimate la circa 138 de milioane de euro, însă consideră că efectul producției lui Christopher Nolan va fi considerabil mai mare.
Nicola Tarantino, directorul Sicilia Film Commission, a declarat că alegerea unor locații autentice conferă valoare atât filmului, cât și patrimoniului cultural al regiunii.
Potrivit acestuia, Sicilia devine „un adevărat protagonist” al producției, iar imaginile realizate de Christopher Nolan vor aduce peisajele și patrimoniul insulei în atenția a milioane de spectatori din întreaga lume.
În același timp, Italia se numără printre piețele unde „Odiseea” a avut cele mai bune încasări la box office, ocupând locul al patrulea la nivel mondial, cu peste 35 de milioane de dolari obținuți în cinematografele italiene.
Forțele de Apărare ale Ucrainei au lansat noi atacuri asupra unor obiective din Rusia, vizând trei centre logistice, un terminal maritim din regiunea Krasnodar, o rafinărie din regiunea Volgograd și infrastructură din Marea Azov.
Anunțul a fost făcut vineri de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care susține că operațiunile fac parte din strategia de reducere a resurselor folosite de armata rusească.
Potrivit agenției Ukrinform, Volodimir Zelenski a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook, că atacurile au vizat obiective aflate la sute de kilometri de linia frontului.
„În special, astăzi s-au întreprins acțiuni împotriva a trei centre logistice din diferite regiuni ale Federației Ruse – în Sarapul, Kazan și Volgograd, la distanțe cuprinse între aproximativ 500 și aproape 1.300 de kilometri. În regiunea Krasnodar, a fost lovit un terminal maritim. Instalația se află la aproximativ 270 de kilometri de linia frontului. De asemenea, la aproape 480 de kilometri de linia de contact, a fost lovită o rafinărie de petrol din regiunea Volgograd. Au avut loc, de asemenea, lovituri reușite în Marea Azov”, a declarat Zelenski.
Liderul ucrainean a mai spus că aceste operațiuni fac parte dintr-un plan de lovituri la distanță, „menit să priveze mașina de război rusă de resursele sale.”
„Ne protejăm poporul și vom continua să acționăm după cum este necesar pentru a obține pacea. Mulțumesc tuturor luptătorilor noștri care obțin aceste rezultate precise și importante pentru Ucraina”, a subliniat Zelenski.
Potrivit informațiilor prezentate anterior de autoritățile ucrainene, în urma unuia dintre atacuri a izbucnit un incendiu la centrul logistic Wildberries din Volgograd. Acesta este al 11-lea atac raportat asupra terminalelor logistice ale companiei Wildberries începând cu 18 iulie.
Totodată, autoritățile ucrainene susțin că a fost vizată și rafinăria de petrol Lukoil-Volgogradneftepererabotka.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat, de asemenea, că infrastructura portului Taman, din regiunea Krasnodar, a fost afectată în urma atacului și că la terminalul maritim s-a produs un incendiu de proporții.
Fostul ministru al Justiției și deputatul PSD Radu Marinescu a anunțat că ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților s-a încheiat după două zile de dezbateri lungi, iar amendamentele depuse de Partidul Social Democrat (PSD) la proiectul de consolidare a legilor integrității au fost aprobate.
Într-o postare publicată pe Facebook, social-democratul a scris că modificările propuse de PSD completează proiectul inițiat de actuala coaliție de guvernare interimară, prin care sunt impuse regulile privind integritatea în funcțiile publice.
„S-a încheiat ședința Comisiei juridice a Camerei Deputaților, după două zile de dispute. Amendamentele PSD au fost admise! Prin ele se completează proiectul de consolidare a legilor integrității depus de actuala coaliție de guvernare interimară”, a transmis Radu Marinescu.
Deputatul PSD a precizat că amendamentele adoptate urmăresc mai multe schimbări importante în legislație.
„Asigurăm transparența declarațiilor de avere și de interese, se elimină pragurile valorice, se elimină posibilitatea de a nu se aplica interdicția de a ocupa o funcție publică în cazul conflictului de interese și se uniformizează regimul juridic al consecințelor asupra funcției sau demnității publice ale abaterii de integritate, pentru a nu mai exista standarde duble de tratament și excepții”, a explicat fostul ministru al Justiției.
De altfel, Radu Marinescu a criticat, în același mesaj, modul în care, în opinia sa, PNL și USR au modificat anterior proiectul de lege.
„Corectăm tot ceea ce, cu lumina stinsă și sfidând limitele de competență ale guvernului demis, au vrut PNL și USR să strice la proiectul integrității, în timp ce clamau dorința de reformă”, a afirmat deputatul social-democrat.
„Adevărata reformă se face acum în Parlament și PSD a arătat că realizează cu adevărat consolidarea legislației. Fapte, nu vorbe!”, a transmis Radu Marinescu.
Luni, Radu Marinescu a declarat că social-democrații nu vor susține legea integrității dacă aceasta nu va reveni la forma transmisă Comisiei Europene. El a acuzat PNL și USR că au eliminat din proiect prevederile privind publicarea declarațiilor de avere.
„PSD a desfăşurat o activitate asiduă în 2025, începutului 2026, până am plecat eu din minister, pentru a contura o serie de soluţii normative în materia integrităţii, care să asigure atât îndeplinirea jalonului, cât şi o formă de publicitate, absolut aşteptată de societate, în procesul aderării noastre la OCDE, pentru aceste declaraţii de avere şi de interese. Spre surpriza noastră absolut neplăcută, partidele din coaliţia care susţin actualul guvern au modificat această lege, au eliminat publicitatea declaraţiilor, au introdus ipoteze de exonerare de sancţiunea interdicţiei de a ocupa funcţia publică pentru conflictul de interese şi alte ipoteze care permiteau să nu se reţină conflict de interese pentru o serie de reprezentanţi publici”, a spus Marinescu atunci.
„Am remarcat că au apărut acum amendamente şi de la partidele care au amputat, să zic aşa, legea. Sigur, niciodată nu e prea târziu, dar lumina a aprins-o PSD asupra aceea ce făceau acolo.”, a mai declarat el.
Oficialul român a afirmat că autoritățile de la București dețin dovezi tehnice care arată că drona doborâtă vineri este de proveniență rusească și a avertizat că Armata Română va intercepta orice dronă care va încălca spațiul aerian al țării.
Într-o intervenție la B1 TV, Radu Miruță a comentat reacția Moscovei, venită după convocarea ambasadorului Rusiei la Ministerul Afacerilor Externe și după solicitarea României de expulzare a unui angajat al Ambasadei Federației Ruse.
Ministrul a spus că declarațiile Mariei Zaharova nu sunt susținute de dovezi și că România și-a fundamentat poziția pe rezultatele expertizelor efectuate asupra dronei recuperate.
„România a venit cu rezultatele unei expertize, cu rezultatele unei anchete, cu produse din drona respectivă recuperată, pe care scrie «Made in Russia», iar tu spui că nu e dronă rusească. Păi bun, dar ăsta e un teatru absurd”, a declarat Miruță.
Potrivit acestuia, reprezentanții Federației Ruse pot încerca să își apere poziția la nivel diplomatic, însă în cazul incidentului de vineri „nu există niciun argument în apărarea poziției Federației Ruse”.
Întrebat dacă actuala situație ar putea duce la o escaladare, ministrul Apărării a răspuns că România va continua să reacționeze ori de câte ori drone pătrund ilegal în spațiul aerian național.
„Atâta timp cât primim drone în România, se așteaptă să ce? Să trimită Ministerul Apărării o adresă în Rusia și să spună felicitări? Ministerul Apărării a dat cu ea jos. Și le spun că vom da jos toate dronele care se vor potrivi contextului nostru”, a conchis Radu Miruță.
Revista presei