Login
Anunțul a fost făcut în timpul primei sesiuni a summitului inaugural Carpathian 8, organizat în regiunea Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, potrivit agenției Ukrinform.
Noul format reunește Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia.
Zelenski a declarat că este pentru prima dată când un summit de acest nivel, care reunește statele din regiunea Carpaților, este organizat în partea ucraineană a lanțului carpatic.
La reuniune participă președintele României, Nicușor Dan, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și premierul Poloniei, Donald Tusk. Sunt prezenți și reprezentanți ai Cehiei și Austriei, în timp ce reprezentanții Ungariei sunt așteptați să se alăture summitului ulterior, potrivit informațiilor publicate de Ukrinform. La lucrările reuniunii urmează să participe și reprezentanți ai Uniunii Europene.
Informațiile privind prezența lui Nicușor Dan, Donald Tusk și Aleksandar Vučić la summit sunt relatate și de presa ucraineană.
Potrivit lui Zelenski, noul format ar urma să contribuie la extinderea infrastructurii logistice și a cooperării economice transfrontaliere, precum și la sprijinirea comunităților din regiune.
„Lansăm un nou format, C8 – the Carpathian Eight – din care vom face parte noi și vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană ca întreg. Este un început semnificativ pentru o mișcare ce are scopul de a întări și mai mult legăturile dintre țările noastre și de a adânci cooperarea la nivel european în domeniul securității, energiei, logisticii, comerțului transfrontalier și de a ne sprijini comunitățile”, a declarat Zelenski.
Președintele ucrainean a indicat, într-un mesaj separat, securitatea și energia printre domeniile vizate de cooperarea în cadrul noului format, alături de logistică și relațiile economice transfrontaliere.
Pentru România, componenta de infrastructură și conectivitate se suprapune unor teme discutate recent la nivel bilateral și trilateral cu Ucraina. La o reuniune desfășurată la Chișinău la sfârșitul lunii august, Zelenski, Nicușor Dan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au discutat despre energie și infrastructura care conectează cele trei țări, precum și despre funcționarea rutelor de export din regiune.
Summitul din Ucraina marchează debutul oficial al C8. Zelenski anunțase anterior intenția de a crea o inițiativă carpatică împreună cu Uniunea Europeană și statele din regiune.
Reuniunea inaugurală se desfășoară în regiunea Ivano-Frankivsk, iar evenimentele asociate summitului sunt programate în perioada 18-20 septembrie.
Noul format aduce astfel la aceeași masă opt țări din Europa Centrală și de Est, cu obiective declarate de cooperare în domenii precum securitatea, energia, infrastructura și dezvoltarea economică transfrontalieră.
Nicușor Dan a explicat că reuniunea urmărește să pună mai bine în valoare potențialul regiunii Carpaților și să apropie statele din această zonă.
„E un summit care încearcă să valorizeze regiunea carpatică și e important pentru noi din mai multe perspective. În primul rând, să construim relațiile de vecinătate. Evident că ne interesează minoritatea românească de aici. Cu cât suntem mai bine conectați, cu atât ei vor fi mai aproape și vor putea să-și exprime identitatea”, a declarat Nicușor Dan, înaintea summitului.
Președintele a subliniat și componenta economică a cooperării între statele din regiunea Carpaților.
„Iar apoi e un interes evident economic, pentru că în economie tot timpul contează dimensiunea. Și, cu cât reușim să conectăm aceste țări din regiune într-o chestiune mai mare, care să atragă investiții și forme de afaceri de genul acesta, cu atât toată lumea va profita economic”, a spus șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre oportunitățile turistice ale zonei Carpaților din România, menționând că sâmbătă dimineață va participa, la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, la „Via Transilvanica Business Fest”.
Summitul inaugural al Inițiativei pentru Integrare Carpatică are loc în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, Nicușor Dan fiind invitat de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Inițiativa reunește țările traversate de Munții Carpați: Austria, Cehia, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Ungaria și Ucraina. Obiectivele includ valorificarea potențialului economic al regiunii, atragerea investițiilor, protejarea patrimoniului cultural și natural și consolidarea cooperării regionale.
În marja summitului sunt programate Forumul Economic Carpatic, Forumul Tinerilor, reuniuni ale autorităților locale și întâlniri dedicate cooperării culturale și conservării naturii.
Frątczak a încheiat cursa în 3 ore, 35 de minute și 42 de secunde, cu o viteză medie de 45,063 km/h, victoria fiind obținută la sprintul unui pluton numeros.
Polonezul a fost urmat de belgianul Liam Punnewaert (K.O.F.M. x Thielemans – Bildin – Van Eyck Sport Cycling Team) și de italianul Alessio Menghini, component al selecționatei Italiei, care a venit cu sportivi sub 23 de ani.
Campion național al României în 2025, Gerhard-Cristin Moldansky (MENtoRISE Teem CCN) a sosit al optulea, fiind primul român din ierarhie.
Etapa a inclus 1.406 metri de diferență de nivel, cu două cățărări de categoria a 3-a repertoriate pe traseu.
Clasată în categoria UCI 2.2, ediția din 2026 a Turului României a programat în premieră o etapă în afara țării, pe teritoriul Republicii Moldova.
În urma succesului, Frątczak a preluat tricoul de lider al clasamentului general. El a acumulat totodată șapte puncte în ierarhia pe puncte, în timp ce Punnewaert a primit trei, iar Menghini două.
Turul României continuă joi cu etapa a doua, care va avea loc pe teritoriul României, între Iași și Piatra-Neamț.
Bogdan Ivan, fostul ministru al Energiei a vizitat luni centrala pe cărbune de la Rovinari, care și-a repus în funcțiune grupul 4. Și fostul secretar general al Guvernului anunță victoria PSD și îl critică pe premierul interimar Ilie Bolojan.
Luni, începând cu ora 14:30, grupul 4 de la Rovinari a început să introducă în sistemul energetic național energie din cărbune, a anunțat Bogdan Ivan. Fostul ministru PSD spune că obiectivul PSD va fi menținerea acestor centrale în funcțiune până la înlocuirea cu alte capacități existente.
„Cei de la C.E. Oltenia au în mine, în PSD și în colegii mei din PSD Gorj un aliat puternic. Împreună îi vom susține pentru ca 3 grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni să rămână active și după 31 august!”, a transmis fostul ministru pe Facebook.
Radu Oprea, fostul secretar general al Guvernului, a vorbit și el despre fostele centrale pe cărbune care încep să fie repuse în funcțiune. Acesta l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, despre care a spus că s-a opus redeschiderii centralelor pe cărbune la începutul crizei energetice.
„Ce simplu ar fi fost să accepte de la bun început că nu există un monopol al ideilor bune și că ele nu se află doar la Guvernul demis Bolojan. Debitul Dunării nu crește dacă te încrunți la el și doi centimetri rămân fix doi centimetri în ciuda propagandei lui Miruță care spune că ai lui sunt uriași”, a scris Radu Oprea într-o postare pe Facebook.
Subiectul redeschiderii centralelor pe cărbune a apărut încă de dinaintea crizei, atunci când România a decis închiderea acestora, conform normelor europene, iar producția de energie a țării a scăzut.
Forțele israeliene au anunțat că au transformat satul Taybeh într-o zonă militară închisă ca urmare a unor „atacuri violente” comise de israelieni în regiune, potrivit Reuters.
„Soldații IDF sunt trimiși în zonă și acționează pentru a dispersa adunările și a reține suspecți, cu scopul de a proteja cetățenii din zonă și de a menține ordinea”, au declarat autoritățile militare.
Decizia armatei israeliene vine pe fondul acuzațiilor privind intensificarea atacurilor coloniștilor asupra palestinienilor din Cisiordania.
O parte din localitatea Taybeh se află sub controlul Autorității Palestiniene, însă controlul asupra securității trebuie coordonat cu autoritățile israeliene.
Problema a fost recunoscută și de IDF. „Problema coloniilor, în special a celor violente, este una dintre cele mai dificile cu care ne confruntăm în prezent”, declara un oficial militar în urma unei ciocniri între coloniști și palestinieni.
În contextul violențelor, mai multe state Occidentale au anunțat sancțiuni împotriva unor grupări de coloniști israelieni, ca urmare a violențelor îndreptate împotriva palestinienilor.
„Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”, declarau la începutul lunii iunie, miniștrii de Externe din Australia, Regatul Unit, Canada, Franța, Norvegia și Noua Zeelanda.
În plus, în luna iunie, coloniști israelieni ar fi împiedicat pompierii palestinieni să stingă un incendiu de amploare izbucnit în apropierea satului Taybeh.
„Un tipar continuu de intimidare și violență nejustificată”, au reacționat autoritățile palestiniene la momentul respectiv.
De asemenea, o anchetă realizată de Organizația Națiunilor Unite a concluzionat că autoritățile israeliene au fost implicate direct în atacurile coloniștilor, despre care se afirmă că au provocat moartea, rănirea și strămutarea unor palestinieni în Cisiordania.
Întrebată dacă se numără printre cei dezamăgiți de președintele Nicușor Dan, Oana Gheorghiu a declarat la Digi24 a spus că instituția prezidențială trebuie respectată.
„Eu cred că instituția prezidențială merită respectată și avem nevoie să construim încredere în instituția prezidențială”, a declarat Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a criticat apoi inițiativa AUR privind suspendarea președintelui Nicușor Dan, pe care a descris-o drept un „exercițiu de PR”.
„Am văzut o inițiativă de suspendare a președintelui care cred că e un exercițiu de PR foarte bun al partidului AUR”, a spus Gheorghiu.
Întrebată dacă vede demersul AUR doar ca pe o acțiune de imagine, vicepremierul a avertizat că o eventuală suspendare a președintelui ar face rău României.
„Cred că este un exercițiu de PR, pentru că dacă cineva vrea să facă rău cu adevărat acestei țări, acesta este lucrul pe care ar trebui să-l facă acum serios, să ceară suspendarea președintelui”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Întrebată dacă exclude posibilitatea ca PSD să susțină un astfel de demers, aceasta a răspuns: „Nu știu. PSD și AUR au mai făcut front comun în anumite momente. Sper totuși că au puțină înțelepciune și sper că le pasă de România”.
Gheorghiu a mai spus că, în opinia sa, Nicușor Dan „vrea binele României” și a invocat intervențiile acestuia în discuțiile privind PNRR și în conflictele dintre partidele politice.
„Am văzut intervențiile pe care le-a avut în zona de PNRR și încercarea de mediere și de a-i face să se așeze la masă și să discute”, a declarat Oana Gheorghiu.
Ea a adăugat că pozițiile președintelui arată că acesta încearcă „să pună pe toată lumea la masă și să atenueze conflictul”.
Dan Motreanu, secretarul general al PNL și europarlamentar, a afirmat sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că decizia agenției Fitch de a menține ratingul de țară al României reprezintă „o veste importantă” pentru economie, însă a punctat faptul că „nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență”.
„Menținerea ratingului de țară de către agenția Fitch este o veste importantă pentru România. Asta înseamnă că, în ciuda dificultăților prin care trecem, țara noastră își păstrează credibilitatea în fața investitorilor și își menține accesul la finanțare în condiții mai bune. Această decizie arată că măsurile de disciplină bugetară și de reducere a risipei merg în direcția corectă. Nu este momentul pentru satisfacție, ci pentru responsabilitate și consecvență. Echilibrele financiare nu se reconstruiesc peste noapte, ci prin decizii dificile și prin continuitate”, a scris Motreanu pe Facebook.
În opinia sa, primele rezultate ale consolidării fiscale încep să fie vizibile. El a invocat datele privind execuția bugetară din prima jumătate a acestui an, când deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB, comparativ cu 3,64% în aceeași perioadă a anului trecut.
„Este un semnal că România poate reveni pe o traiectorie de stabilitate, dacă reformele sunt duse până la capăt. În același timp, nu trebuie uitat cum am ajuns aici. Ani la rând, reformele au fost amânate, iar dezechilibrele bugetare s-au adâncit. Astăzi, Guvernul condus de Ilie Bolojan încearcă să corecteze aceste probleme, într-un context politic complicat și în condițiile unor blocaje repetate venite din partea PSD”, a mai spus liberalul.
El a punctat faptul că stabilitatea financiară, investițiile și atragerea fondurilor europene ar trebui să reprezinte obiective care depășesc competiția politică.
„Interesul României trebuie să fie mai presus de competiția politică. Stabilitatea financiară, investițiile și fondurile europene sunt obiective care îi privesc pe toți românii și ar trebui să beneficieze de un minim consens. Menținerea ratingului de țară nu reprezintă finalul drumului, ci doar confirmarea că România poate merge în direcția bună. Cea mai mare provocare rămâne aceea de a continua reformele, cu seriozitate, echilibru și responsabilitate”, a spus Motreanu.
„Dincolo de cifre și ratinguri, vorbim despre viața de zi cu zi a fiecărui român. Mai puțini bani risipiți pe dobânzi înseamnă mai multe resurse care pot merge către spitale, școli și drumuri, dar și către investiții și locuri de muncă stabile”, a conchis acesta.
Vineri seara, agenția de rating Fitch a publicat ratingul suveran pentru România.
Potrivit comunicatului de presă, Fitch a menținut ratingul la „BBB-” cu perspective negative.
Ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, sprijinind convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernării sunt peste cele ale țărilor similare din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitul fiscal și de cont curent (CAD) mare și persistent, de creșterea datoriei publice/PIB și a datoriei externe nete/PIB, de inflația ridicată și de politica internă din ce în ce mai fragmentată și polarizată.
Evaluarea Fitch poate fi consultată, pe larg, AICI.
Revista presei