Login
O ceașcă de ceai sau cafea băută imediat după preparare poate părea inofensivă, însă temperatura foarte ridicată a băuturii ar putea avea consecințe grave asupra sănătății, relatează The Guardian, care citează International Journal of Cancer.
Un studiu amplu, care a urmărit aproape un milion de persoane din Marea Britanie timp de 14 ani, arată că persoanele care consumă băuturi foarte fierbinți au un risc de până la trei ori mai mare de a dezvolta un anumit tip de cancer al esofagului.
Cercetarea, publicată în International Journal of Cancer, a analizat legătura dintre temperatura și frecvența consumului de ceai și cafea și apariția cancerului esofagian.
Rezultatele indică o asociere clară între băuturile foarte fierbinți și carcinomul scuamos esofagian (SCC), una dintre principalele forme ale acestei boli.
Potrivit cercetătorilor, persoanele care au declarat că beau ceai sau cafea „foarte fierbinte” au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare de SCC decât cele care au preferat băuturile calde.
În schimb, nu a fost identificată o asociere similară între consumul de băuturi fierbinți și adenocarcinomul esofagian (AC), celălalt tip important de cancer al esofagului.
Și frecvența consumului contează.
Persoanele care au băut cel puțin șase băuturi fierbinți pe zi au avut un risc cu 71% mai mare de SCC decât cele care au consumat mai puțin de șase. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul temperatura băuturilor.
Studiul a fost coordonat de Dr. Keren Papier, epidemiolog în domeniul nutriției la Universitatea Oxford. Cercetătorii au folosit date de la aproape 980.000 de participanți, cel mai mare grup analizat până acum într-un astfel de studiu.
Participanții au indicat dacă preferă băuturile „foarte fierbinți”, „fierbinți” sau „calde” ori dacă nu consumă astfel de băuturi.
Temperatura exactă nu a fost măsurată, iar această limitare trebuie luată în calcul atunci când sunt interpretate rezultatele.
Concluziile se potrivesc cu cele ale unor cercetări realizate în Asia, Africa, America de Sud și Orientul Mijlociu.
Unele dintre aceste studii au asociat consumul de ceai sau mate la temperaturi de cel puțin 70 de grade Celsius cu un risc mai mare de cancer esofagian.
Explicația propusă de specialiști este legată de efectul repetat al căldurii asupra celulelor care căptușesc esofagul.
Expunerea la temperaturi foarte ridicate poate produce leziuni ale acestor celule, iar în timp acest proces poate contribui la apariția cancerului.
Fumatul și consumul de alcool rămân, însă, factori de risc importanți pentru cancerul esofagian.
Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, parte a Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat încă din 2016 băuturile foarte fierbinți drept „probabil cancerigene pentru oameni”.
Specialiștii spun că nu este nevoie să renunțăm la ceai sau cafea. O măsură simplă poate fi suficientă: să lăsăm băutura să se răcească înainte de consum.
Fiona Osgun, reprezentanta Cancer Research UK, recomandă ca oamenii să aștepte până când băutura ajunge la o temperatură confortabilă, fără să existe neapărat un număr exact de minute.
Cercetătorii estimează că aproximativ unul din șapte cazuri de carcinom scuamos esofagian din Marea Britanie ar putea fi evitat dacă persoanele care beau băuturi „foarte fierbinți” ar opta pentru o temperatură mai apropiată de cea considerată „fierbinte”.
Profesorul Muy-Teck Teh, de la Queen Mary University of London, atrage atenția că temperatura a fost evaluată pe baza percepției participanților.
Preferința pentru băuturi foarte fierbinți ar putea avea legătură și cu diferențe individuale ale sensibilității la căldură sau ale mucoasei esofagului.
Mesajul cercetătorilor rămâne însă simplu: nu trebuie să renunțăm la cafea sau ceai, ci să le lăsăm să se răcească înainte să le bem.
„Duminică dimineața, iubitul nostru soț, tată, bunic și străbunic, Don Nelson, a trecut în pace la Domnul, înconjurat de familia sa plină de iubire. Pe parcursul ultimei sale săptămâni, prietenii și familia l-au înconjurat cu dragoste, împărtășind binecuvântarea prieteniei sale și depănând amintiri prețioase”, a anunțat duminică familia sa, potrivit Associated Press.
Nelson este al doilea cel mai victorios antrenor din istoria NBA și unul dintre cei doi tehnicieni care au obținut cel puțin 250 de victorii cu trei echipe diferite: Milwaukee Bucks, Dallas Mavericks și Golden State Warriors.
De-a lungul carierei sale de antrenor, Nelson a fost desemnat de trei ori antrenorul anului și a ajuns în playoff de 18 ori în 31 de sezoane. A disputat de trei ori finala campaionatului cu Milwaukee Bucks și o dată cu Dallas Mavericks, fără să reușească însă să câștige un titlu NBA ca antrenor.
Nelson s-a retras din activitatea de antrenor cu un record de 1.335 de victorii, record ce a fost depășit de Gregg Popovich, fost antrenor la San Antonio Spurs, în martie 2022.
Ca antrenor, Nelson a promovat un baschet bazat pe viteză și pe contraatac, idee pe care a atribuit-o perioadei în care a jucat pentru Boston Celtics sub conducerea legendarului antrenor Red Auerbach.
Ca jucător, Nelson a evoluat 14 sezoane în NBA, dintre care 11 pentru Boston Celtics. A făcut parte din cinci echipe ale Celtics care au câștigat titlul NBA, sub conducerea a patru antrenori diferiți.
După retragerea din activitatea de jucător, Nelson a devenit antrenor secund la Milwaukee Bucks. În 1976, după demisia lui Larry Costello, a preluat conducerea echipei și a rămas la Milwaukee timp de 11 sezoane, perioadă în care a câștigat șapte titluri consecutive de divizie.
Nelson a avut două mandate pe banca celor de la Golden State Warriors, însumând 11 sezoane.
Între cele două perioade petrecute la Golden State, Nelson a antrenat pentru mai puțin de un sezon New York Knicks, fiind concediat în sezonul 1995-1996. Ulterior, a petrecut opt sezoane la Dallas Mavericks.
Don Nelson a fost inclus în Naismith Memorial Basketball Hall of Fame în 2012. În 2025, el a primit „Chuck Daly Lifetime Achievement Award”, distincție acordată de National Basketball Coaches Association pentru întreaga sa carieră.
Oficialii ANRMPSG au confirmat, în răspunsul trimis vineri pentru Mediafax, că Lukoil Overseas, care este titularul acordului petrolier de concesiune privind explorarea a gazelor naturale din perimetrul Trident din Marea Neagră, dezvoltat împreună cu Romgaz, a solicitat statului român prelungirea acestui acord.
„Urmare a cererii dumneavoastră, înregistrată la ANRMPSG cu nr. R 10048/20.07.2026, vă comunicăm că solicitarea titularului, LUKOIL Overseas Atash B.V. Sucursala București, de prelungire a acordului de concesiune a perimetrului EX-3o Trident din offshore-ul Mării Negre a fost recepționată de ANRMPSG și se află, în acest moment, în analiză spre competentă soluționare”, au transmis oficialii instituției la solicitarea Mediafax.
Perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm, este o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei are 70% din acțiuni.
De amintit că în cazul acestui proiect, compania a depus la Tribunalul București o acțiune în constatarea existenței unui caz de forță majoră, înregistrată pe 13 februarie și pentru care nu s-a stabilit încă un prim termen de judecată.
Oficialii companiei Lukoil Overseas – una dintre cele patru entități de sub umbrela gigantului rus intrate sub supravegherea extinsă a statului român în contextul impunerii sancțiunilor internaționale ca urmării a războiului din Ucraina – au detaliat, într-un răspuns consistent trimis pe 22 iulie pentru Mediafax, motivele care au stat la baza solicitării, reiterând decizia fermă de a duce la bun sfârșit proiectul de explorare a gazelor din zona românească a Mării Negre.
La întrebarea privind impactul sancțiunilor internaționale asupra deciziei de continuare a proiectului, reprezentanții companiei au subliniat că acestea doar au provocat unele întârzieri și sunt așteptate să dispară complet la finalizarea negocierilor derulate pentru vânzarea activelor globale.
„În ceea ce privește regimul sancțiunilor internaționale, precizăm că acestea au generat unele întârzieri de ordin procedural, fără însă a bloca derularea proiectului. Toate demersurile se desfășoară cu respectarea integrală a cadrului legal aplicabil și sub atenta supraveghere a autorităților responsabile. În plus, în acest moment se derulează negocierile pentru achiziția grupului Lukoil International în Europa de către un fond de investiții din afara UE, aspect care va elibera complet compania de sub aplicabilitatea sancțiunilor la momentul finalizării tranzacției”, au transmis reprezentanții gigantului rus.
De amintit că, potrivit datelor furnizate în exclusivitate pentru Mediafax, compania a investit în total, de la momentul intrării în România, anul 2011, aproximativ 880 de milioane de dolari.
Aproximativ 630 de milioane de dolari din total au fost cheltuiți pentru dezvoltarea proiectului Trident din Marea Neagră.
Suma estimată pentru finalizarea explorării în acest perimetru înseamnă încă 150 de milioane de dolari, pe lângă alte costuri de infrastructură logistică de aproximativ 300 de milioane de euro.
Acordul petrolier aferent perimetrului Trident ar urma să expire în luna octombrie din informațiile Mediafax. La finalul anului trecut, s-a operat o schimbare a legislației, care ar permite, în anumite condiții, preluarea licenței de către Romgaz.
Oficialii ANRMPSG detaliaseră la o solicitare a Mediafax din februarie, procedura legală de încheiere a actului adițional „în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operațiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condițiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalţi titulari care își asumă obligațiile în acest sens”.
„Referitor la cea de-a doua întrebare, precizăm că la co-inițiativa ANRMPSG, Cancelariei Prim-Ministrului şi a Secretariatului General al Guvernului a fost adoptată Ordonanţa de Urgență nr. 67/2025 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004, prin care, la articolul 30, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin (2¹) cu următorul cuprins:
(2¹) Prin excepție de la alin. (2), în situația în care un acord petrolier are mai mulți titulari, iar unul sau mai mulţi titulari nu acceptă încheierea unui act adițional la acordul petrolier, în termenii şi condițiile propuse de autoritatea competentă şi de reglementare, în vederea finalizării lucrărilor din programul de explorare asumat, pentru continuarea operaţiunilor petroliere în perimetrul liber rezultat în urma redelimitării acestuia în condiţiile legii, se poate încheia un nou acord petrolier cu ceilalți titulari care îşi asumă obligațiile în acest sens. Atribuirea directă a acordului de concesiune petrolieră pentru explorare-dezvoltareexploatare se poate face pentru o durată de cel mult durata acordului petrolier inițial şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente şi de reglementare, au comunicat reprezentanții ANRMPSG.
Revista presei