Revista presei Pe ploaie, aburul apare mai repede, pentru că intrîm în mașină cu haine, pantofi și umbrele ude. La asta se adaugă respirația pasagerilor, care crește umiditatea din habitaclu.
Login
Un marinar de 86 de ani a plecat cu velierul său, Willow Wind, din Astoria, statul Oregon, spre Pago Pago, în Samoa Americană, o călătorie de aproximativ 8.000 de kilometri. Nimeni nu mai vorbise cu el din 20 august, potrivit People.
Pe 24 octombrie, cineva a anunțat că marinarul de 86 de ani nu ajunsese la destinație. Trei zile mai târziu, Garda de Coastă a primit un semnal de la un emițător de urgență înregistrat pe numele velierului.
Coast Guard Rescues 86-Year-Old Mariner and Dog After Multi-Day Search 460 Miles Off San Diego https://t.co/UrZIEK7fDE
— Edhat (@Edhat) November 2, 2026
Salvatorii au trimis două avioane și o navă. În aceeași seară, un avion al Gărzii de Coastă a găsit velierul în largul oceanului.
Cel mai apropiat cargou, Grand Orion, a ajuns la velier în noaptea de 28 octombrie, dar valurile mari au împiedicat echipajul să îl ia la bord pe bărbat și pe câinele său. Abia după-amiaza, la a doua încercare, salvarea a reușit. Velierul, cu velele rupte, a fost lăsat în derivă.
A doua zi dimineață, un elicopter al Gărzii de Coastă i-a ridicat pe amândoi de pe cargou, aflat atunci la aproximativ 270 de kilometri de coasta Californiei, și i-a dus la San Diego. Marinarul a fost transportat la spital. Garda de Coastă spune că era slăbit și mergea greu, dar nu avea răni grave.
„Acest caz arată cât de important este să ai la bord echipament de comunicare pentru urgențe și un plan de navigație, astfel încât cineva de pe uscat să știe pe unde călătorești”, a declarat comandantul Jason Nguyen, de la Garda de Coastă.
Serviciul de urgență de stat al Ucrainei a confirmat că 24 de persoane, inclusiv doi salvatori și patru ofițeri de poliție, au fost ucise în urma atacului.
Cinci persoane au fost rănite și 27 au fost inițial date dispărute după ce cel puțin nouă bombe aeriene de 3.000 kg au lovit satul Komyshuvakha din regiunea Zaporijia din sud, a declarat șeful regional, Mykhailo Semikin.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, după primul atac asupra școlii locale „folosită pentru nevoi umanitare”, a avut loc un al doilea atac asupra locului unde se adăposteau oamenii, conform BBC.
Liderul de la Kiev a postat o înregistrare video, care arată un crater imens rămas după atacul de luni și echipele de salvare căutând printre dărâmături.
„Rușii nu puteau să nu știe că locuitorii locali care au rămas în Komyshuvakha primeau acolo ajutor umanitar în fiecare săptămână”, a scris Zelenski într-o postare pe rețelele de socializare.
„Aceasta este încă o dovadă că Rusia nu dorește nicio dezescaladare”, a adăugat președintele Ucrainei.
El a spus că, după o recentă operațiune comună ruso-ucraineană de evacuare a civililor din orașul Oleșki, ocupat de Rusia, în timpul unui armistițiu temporar mediat de prima doamnă a SUA, Melania Trump, „a existat un moment în care următorii pași ar putea arăta că pacea este posibilă”.
„Cu astfel de crime, Rusia transmite exact semnalul opus – Rusia mizează pe noi crime”, a adăugat Zelenski.
O zi de doliu a fost declarată marți în întreaga regiune Zaporijia, potrivit sursei citate.
TDPM este o afecțiune care provoacă simptome emoționale și fizice severe în perioada premergătoare menstruației, scrie The Independent.
Hailey a declarat pentru WWD: „După ce l-am născut pe fiul meu, m-am confruntat puțin cu asta (TDPM – n.r.), iar subiectul este prea puțin discutat și cercetat”, a spus Hailey.
Ea a adăugat: „Pentru mine, personal, conversația mă ajută să mă simt mai puțin singură. Când reușim să ne identificăm unii cu alții, să purtăm discuții în care ne regăsim și să vorbim despre lucrurile cu care ne confruntăm și cu care ne luptăm, cred că acest lucru face ca întreaga experiență să nu mai pară o călătorie atât de solitară”.
Comentariile sale vin în contextul în care compania sa de produse de înfrumusețare, Rhode, a anunțat planuri de a dona 5 milioane de dolari, pe parcursul a trei ani, către Foundation For Women’s Health – un fond de cercetare non-profit creat pentru a elimina decalajele persistente în cercetarea dedicată sănătății femeilor.
Rhode a fost achiziționată de e.l.f. Beauty în 2025.
Katy Brodsky Falco, fondatoarea și directoarea executivă a Foundation For Women’s Health, a declarat despre acest parteneriat: „Această donație de 5 milioane de dolari către Foundation For Women’s Health transmite un mesaj extrem de puternic tinerelor femei, viitoarea generație de lideri, mame, sportive și agente ale schimbării, și anume că decalajul de gen, existent de atâta vreme, este inacceptabil”.
„Vizibilitatea pe care o aduce Rhode este, probabil, de neegalat”.
Hailey a mai spus că face tot posibilul pentru a atrage atenția asupra problemelor de sănătate ale femeilor, întrucât multe dintre prietenele și rudele sale s-au confruntat, la rândul lor, cu afecțiuni care nu au fost suficient studiate.
Ea a declarat pentru WWD: „Mă simt foarte atrasă de domeniul sănătății femeilor. Am o soră care se confruntă cu PMOS (sindromul metabolic-ovarian polichistic, cunoscut anterior sub numele de PCOS – n.r.). Am multe prietene care se confruntă cu asta – cu endometrioza, cu o serie de probleme de sănătate specifice femeilor. Ca femeie, mă simt frustrată de lipsa cercetărilor, de lipsa de informare și de faptul că nu există anumite discuții pe această temă. Mai ales după ce am avut propriul meu copil. A fost o experiență cu adevărat intensă și specială. Se întâmplă atât de multe lucruri atunci când ești însărcinată, în timpul nașterii. Sunt atâtea lucruri care au loc în perioada premergătoare venirii pe lume a unui copil”.
Modelul devenit expertă în machiaj a declarat că dorește să-și folosească platforma pentru a promova o mai bună conștientizare a problemelor legate de sănătatea femeilor.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, a solicitat luni amânarea validării rezultatelor oficiale ale alegerilor din Israel, în timp ce autoritățile investighează posibile ingerințe străine în scrutinul din 27 octombrie.
Avocatul Ilan Bombach, reprezentantul Likud în Comisia Electorală Centrală, i-a trimis luni o scrisoare judecătorului Noam Sohlberg, prin care a cerut convocarea urgentă a conducerii instituției, pentru ca membrii acesteia să fie informați despre suspiciunile privind posibile ingerințe străine în alegeri.
„Gravitatea suspiciunilor, împreună cu lipsa de claritate privind natura și amploarea lor, nu permit conducerii și Comisiei Electorale Centrale să publice rezultatele validate ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a transmis avocatul într-o scrisoare obținută de postul israelian Channel 12 și preluată de The Times of Israel.
Partidul condus de Benjamin Netanyahu susține, de asemenea, că alegerile ar fi fost „furate” prin intervenția unor partide arabe care nu susțin sionismul, însă aceste acuzații nu au fost demonstrate.
În ceea ce privește ancheta privind posibilele ingerințe străine, Comisia Electorală a precizat că suspiciunile investigate nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Președintele Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Noam Sohlberg, a respins solicitarea Likud, explicând că instituția nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor din cauza unei anchete în desfășurare.
„Comisia Electorală Centrală nu are autoritatea de a suspenda validarea rezultatelor și nici competența de a interveni într-o anchetă în curs”, a transmis judecătorul Noam Sohlberg.
Comisia Electorală a precizat că suspiciunile privind posibilele ingerințe străine nu sunt suficient de importante pentru a modifica rezultatul votului.
Potrivit legislației israeliene, rezultatele oficiale trebuie validate în cel mult opt zile de la desfășurarea alegerilor.
Gadi Eisenkot, fost șef al armatei israeliene și lider al partidului de centru Yashar, l-a acuzat pe Benjamin Netanyahu că a declanșat, împreună cu partidul său, o campanie „distructivă și violentă” de contestare a legitimității rezultatelor electorale.
Eisenkot a descris aceste acțiuni drept „un atac direct asupra democrației israeliene” și o dovadă a „pericolului grav reprezentat de continuarea guvernării Likud și Netanyahu”.
„Această ofensivă este ultima soluție a celor care înțeleg amploarea înfrângerii suferite”, a declarat liderul Yashar.
Likud a respins acuzațiile, susținând că Eisenkot încearcă să împiedice aflarea adevărului despre suspiciunile grave privind influențarea alegerilor israeliene de către actori străini.
Fostul premier israelian Yair Lapid, unul dintre liderii opoziției, a reacționat luni într-un mesaj publicat pe platforma X, acuzându-l pe Netanyahu că încearcă să conteste rezultatele pentru că nu acceptă înfrângerea.
„Există un singur motiv pentru care Netanyahu și oamenii săi fac tot posibilul să submineze rezultatele alegerilor: au pierdut”, a scris Lapid.
Acesta a criticat protestele și acuzațiile de fraudă lansate după scrutin, amintind că rezultatele au fost aprobate inclusiv de reprezentanți ai instituțiilor conduse de persoane numite de actuala putere.
„Acum fac tot posibilul: protestează, inventează teorii ale conspirației, contestă rezultatele unor alegeri democratice validate de șeful Shin Bet, pe care ei l-au numit, și de judecătorul Sohlberg, pe care ei l-au ales”, a continuat fostul premier.
Lapid a avertizat că aceste acțiuni reprezintă o încercare de a anula regulile democratice.
„Aceasta este o încercare de a anula democrația israeliană și nu vom permite acest lucru. Într-o țară democratică, câștigătorii formează guvernul, iar învinșii trec în opoziție. Asta se va întâmpla”, a transmis politicianul.
Alegerile parlamentare din 27 octombrie nu au oferit niciuneia dintre principalele tabere politice majoritatea necesară pentru formarea unui guvern.
Blocul condus de Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, dintre care 27 au revenit partidului Likud, în timp ce opoziția condusă de Gadi Eisenkot a câștigat 48 de mandate. Partidele arabe au obținut alte 19 locuri în Parlamentul israelian, care are 120 de membri. Pentru formarea unei majorități sunt necesare cel puțin 61 de mandate.
Accidentul aviatic s-a soldat cu moartea tuturor celor nouă persoane aflate în aeronavă, potrivit publicației People.
Aeronava de tip Learjet 60 efectua un zbor între Austin, statul Texas, și Bahamas, când s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din comitatul Palm Beach. Autoritățile americane investighează circumstanțele tragediei.
Numele artistului în vârstă de 62 de ani a fost asociat cu accidentul după distribuirea masivă a unor capturi de ecran pe platformele sociale.
Imaginile arătau o postare atribuită unei tinere pilote, care afirma că urma să îl transporte pe Lenny Kravitz din Austin către Bahamas și că se simțea onorată de această misiune.
Informațiile au alimentat speculațiile că muzicianul s-ar fi aflat printre pasagerii aeronavei prăbușite.
Contactat de revista People, un reprezentant al lui Kravitz a precizat că relatările sunt „neadevărate și incorecte”, confirmând că artistul nu se afla în avion.
Autenticitatea capturilor de ecran care au circulat online nu a fost stabilită. Ulterior, tânăra pilotă căreia îi era atribuită postarea a transmis pe TikTok că nu a fost implicată în accident.
Potrivit Administrației Federale a Aviației din Statele Unite (FAA), aeronava decolase de pe Aeroportul Internațional Austin-Bergstrom și avea ca destinație Aeroportul North Eleuthera din Bahamas.
Accidentul s-a produs în jurul orei locale 12:50, în apropierea localității Cresthaven, din comitatul Palm Beach.
Înainte de impact, echipajul ar fi raportat acumulări de gheață pe aeronavă și turbulențe puternice, potrivit comunicațiilor radio cu controlorii de trafic aerian.
Din aceste înregistrări reiese că avionul ar fi fost supus unor variații bruște de altitudine, de până la aproximativ 700 de picioare, echivalentul a 213 metri.
Înregistrările video realizate în zona accidentului surprind momentul în care aeronava lovește solul și izbucnește un incendiu puternic.
Impactul a provocat formarea unui crater și mai multe focare de incendiu în apropierea locului prăbușirii.
Prima victimă identificată public a fost Nathalia Filgueiras, în vârstă de 20 de ani, din Boca Raton, Florida, care ocupa funcția de copilot.
Potrivit informațiilor publicate de The New York Times și preluate de People, tânăra obținuse licența de pilot la numai 17 ani și acumulase peste 1.300 de ore de zbor până la momentul tragediei.
Mama acesteia, Camila Corteleti, a vorbit despre pasiunea fiicei sale pentru aviație și despre libertatea pe care o simțea atunci când pilota.
„Iubea libertatea”, a declarat mama tinerei, potrivit publicației americane.
Identitățile celorlalte opt persoane decedate nu fuseseră făcute publice la momentul relatării.
Prăbușirea avionului a afectat și zona rezidențială din apropiere, unde au fost semnalate distrugeri și incendii.
Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a anunțat că aproximativ 600 de locuitori beneficiază de sprijin pentru găzduire temporară și alte necesități de bază, ca urmare a pagubelor produse infrastructurii din zonă.
În apropierea locului accidentului au fost impuse restricții de circulație pentru a permite intervenția echipelor de urgență și desfășurarea cercetărilor.
Ancheta este coordonată de National Transportation Safety Board (NTSB), autoritatea federală americană responsabilă cu investigarea accidentelor din transporturi.
Anchetatorii urmează să stabilească dacă acumularea de gheață, turbulențele raportate de echipaj sau alți factori au contribuit la pierderea controlului aeronavei.
„M-am săturat de orgoliile unor profesori, m-am săturat și de orgoliile unor universități, m-am săturat și de orgoliile comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății”, a declarat Rogobete luni seară, la B1 TV.
El spune că a încercat în mandatul trecut să schimbe mentalitățile prin dialog. „Am încercat cu vorba bună, am încercat cu ședințe, am încercat cu dialog, am încercat cu echilibru”, a explicat ministrul.
Pentru că nu a reușit, a început noul mandat cu schimbarea comisiilor de specialitate din minister, inclusiv a celor care aprobă recunoașterea diplomelor.
Rogobete a dat exemplul unui tânăr medic specialist care vrea să se întoarcă din Franța ca să lucreze în România. „Nu se poate ca ministrul Sănătății să aștepte 120 de zile după o comisie de specialitate pentru a echivala diploma de medic specialist”, a spus el.
Potrivit ministrului, în loc să se bucure că specialiștii cu experiență în alte țări europene vor să revină acasă, unele cadre didactice întârzie semnarea ordinului de ministru cu trei până la șase luni.
Rogobete spune că a analizat toate comisiile și că primele modificări vor apărea de săptămâna viitoare.
„Consider că dacă un cadru didactic nu sprijină dezvoltarea sistemului de sănătate, nu încurajează tânăra generație și nu are capacitatea de a lăsa în urma lui urmași din punct de vedere profesional, nu are ce căuta în relație cu Ministerul Sănătății, sau cel puțin cât sunt eu ministru acolo”, a declarat el.
Ministrul spune că, în acest mandat, va da o atenție mai mare decât înainte medicilor rezidenți și specialiștilor tineri, pentru că „ei sunt viitorul sistemului de sănătate”.
Printre prioritățile anunțate se află și plata gărzilor pentru rezidenți, indiferent de anul de studiu. Rogobete spune că, în prezent, rezidenții din primii trei ani fac cinci, șase sau chiar șapte gărzi pe lună neplătite.
Un bărbat de 43 de ani din Alba Iulia ar fi intrat, în seara de sâmbătă, 24 octombrie, în zona de control al accesului din sediul Poliției Municipiului Alba Iulia, cu o armă de tip airsoft și o grenadă folosită în jocurile de airsoft.
Acesta le-ar fi îndreptat către polițistul aflat în serviciu și i-ar fi cerut să îl împuște, potrivit IPJ Alba.
Bărbatul a fost imobilizat și încătușat de polițiștii aflați în sediu. Ulterior, la fața locului au ajuns și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale.
În urma controlului corporal, polițiștii au descoperit asupra bărbatului și un briceag. Agentul de poliție nu a fost rănit în urma incidentului, precizează IPJ Alba.
În acest caz, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a început cercetările pentru a stabili toate împrejurările în care s-a produs incidentul.
Potrivit publicației italiene Autoblog, cei mai mulți șoferi greșesc în trei feluri: lasă aerul în circuit închis, opresc aerul condiționat și șterg parbrizul cu mâna.
Aburul apare când aerul umed din habitaclu atinge un geam suficient de rece. Vaporii de apă se condensează în picături minuscule, care fac sticla opacă.
Pe ploaie, aburul apare mai repede, pentru că intrîm în mașină cu haine, pantofi și umbrele ude. La asta se adaugă respirația pasagerilor, care crește umiditatea din habitaclu.
Când aerul circulă în circuit închis, în mașină nu mai intră aer din afară, iar cel din interior devine tot mai umed. Când geamurile încep să se aburească, trebuie lăsat aerul din exterior să intre.
Clubul automobilistic german ADAC menționează o singură excepție: când afară e foarte frig și aerul e uscat, recircularea poate aduce mai repede aer cald pe geamuri.
A doua greșeală este ștersul parbrizului cu mâna sau cu mâneca. Se eliberează o zonă mică, dar rămân urme, care noaptea amplifică reflexia farurilor.
Mulți șoferi asociază aerul condiționat doar cu vara. Sistemul usucă însă aerul, așa că ajută la dezaburire și toamna sau iarna.
Nu trebuie să răcești mașina: setezi o temperatură plăcută, lași climatizarea pornită și îndrepți aerul spre parbriz. La unele mașini, de multe ori e suficient butonul de dezaburire rapidă, cel cu simbolul parbrizului și săgeți. La temperaturi foarte scăzute, unele sisteme opresc compresorul.
ADAC mai avertizează că mulți șoferi dau căldura la maxim, transpiră, apoi o opresc de tot, iar geamurile se aburesc din nou. Dacă mașina nu are aer condiționat, geamurile întredeschise ajută la scăderea umidității.
Pentru luneta din spate se folosește încălzirea electrică.
Dacă geamurile se aburesc des chiar cu ventilația bine setată, umezeala poate fi chiar în mașină. Covorașele ude, umbrelele uitate și hainele umede eliberează vapori ore întregi. În acest caz, specialiștii recomandă uscarea covorașelor în afara mașinii.
Un filtru de habitaclu înfundat încetinește dezaburirea. Și geamurile murdare se aburesc mai repede decât cele curate, așa că trebuie curățate periodic și pe interior.
Dacă vizibilitatea scade brusc în timpul mersului, opriți cât mai repede într-un loc sigur.
Castelul Allington se află în apropiere de Maidstone, în comitatul Kent, și datează din 1279. Potrivit The Sun, impresionanta construcție este o proprietate protejată de sistemul britanic de clasificare a monumentelor istorice. Castelul a atras atenția publicului atât prin arhitectura sa medievală, cât și prin aparițiile în producții de televiziune.
Fortăreața a fost folosită în sezoanele opt și nouă ale serialului pentru copii „Horrible Histories”, difuzat de postul britanic CBBC. Proprietatea a apărut și în serialul „The Avengers”, devenit celebru în anii 1960.
Castelul are o suprafață de peste 24.000 de metri pătrați, iar domeniul include șapte căsuțe și un hambar transformat. În interior se găsesc o mare sală, două curți interioare, o curte destinată turnirurilor cavalerești și o încăpere secretă în care preoții se puteau ascunde în perioadele de persecuție religioasă.
Proprietatea dispune și de o piscină interioară, un teren de tenis și o seră în stil victorian. Întreținerea domeniului necesită o echipă formată din trei grădinari, un responsabil cu mentenanța și doi coordonatori de evenimente.
În secolul al XV-lea, familia Wyatt a transformat fortăreața într-o reședință de lux. Mai târziu, castelul a fost restaurat de Sir Robert Worcester, care a locuit aici de la sfârșitul anilor 1990 până la moartea sa, în 2025.
Potrivit agenției imobiliare Knight Frank, proprietatea îmbină arhitectura medievală cu facilitățile moderne, iar instalațiile electrice și sistemele de încălzire din castel și din căsuțele de pe domeniu sunt certificate.
Prețul cerut pentru castelul Allington este de 5 milioane de lire sterline, echivalentul a aproximativ 5,7 milioane de euro.
Domeniul nu este doar o reședință privată, ci găzduiește și nunți, evenimente corporate și tururi ale grădinilor. De asemenea, proprietatea oferă posibilități de utilizare pentru filmări și include diferite spații care pot genera venituri.
Cei interesați să vizioneze castelul trebuie să își rezerve suficient timp: turul proprietății poate dura până la două ore, din cauza dimensiunii domeniului.
Moartea Olenei Șargovska a fost anunțată de publicația ucraineană Novynarnya, unde aceasta lucrase în trecut, potrivit Focus.
De-a lungul carierei, Șargovska a activat în mai multe domenii ale presei, fiind jurnalistă, traducătoare, specialistă în comunicare pe rețelele sociale și redactor. A colaborat cu diverse publicații, posturi de televiziune și edituri.
În 2015, Olena Șargovska s-a alăturat Primului Spital Mobil Voluntar „Mykola Pirogov” și batalionului medical „Spitalerie”, implicându-se în sprijinirea militarilor răniți. Totodată, a susținut dreptul femeilor de a servi în Forțele Armate ale Ucrainei în condiții de egalitate cu bărbații.
Invazia rusă de amploare a surprins-o în Portugalia. Din cauza unei accidentări, nu a putut reveni imediat în Ucraina, însă a continuat să ajute țara ca voluntară.
Pe 10 septembrie 2022, chiar de ziua sa de naștere, Șargovska s-a alăturat Legiunii Internaționale a Forțelor Armate ale Ucrainei. A servit în armată până în august 2024, când problemele de sănătate au obligat-o să renunțe la serviciul militar.
După încheierea serviciului militar, Olena Șargovska nu a renunțat la activitățile de voluntariat. S-a implicat în mișcarea „Veterani”, contribuind la asigurarea sprijinului logistic pentru unitățile aflate pe linia frontului.
Comandanta batalionului medical „Spitalerie”, Yana Zinkevich, i-a adus un omagiu, mulțumindu-i pentru alegerea de a deveni medic voluntar și pentru viețile pe care le-a salvat în cele mai periculoase zone ale frontului.
Colegii săi au descris-o printr-un principiu care i-ar fi ghidat întreaga viață: „Fă ce crezi că este necesar și apoi orice se întâmplă”.
Moartea Olenei Șargovska înmulțește pierderilor suferite de presa ucraineană în războiul declanșat de Rusia. În ianuarie, a fost anunțată moartea jurnalistului și bloggerului ucrainean Denys Bezlyudko.
De asemenea, jurnalista Maria Yivzhenko, în vârstă de 29 de ani, a fost ucisă în urma unui atac rusesc asupra centrului de afaceri Compass FM din Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, 24 octombrie, că rețelele de sateliți Starlink și Starshield, deținute de compania SpaceX, au revenit la vitezele de funcționare de dinaintea restricțiilor, potrivit Kyiv Post.
Limitările afectaseră operațiunile de combatere a dronelor și logistica militară de pe front.
Într-un mesaj video publicat pe Telegram, Zelenski a spus că verificările făcute de specialiștii militari au confirmat că lățimea de bandă și viteza rețelelor au revenit la nivelurile bune pentru operațiunile militare.
„Cel mai important aspect de astăzi: funcționarea sistemelor Starlink și Starshield a revenit la vitezele de dinaintea tuturor acestor restricții”, a declarat Zelenski.
„Restabilirea a avut loc în cursul nopții, iar până în această dimineață vitezele erau deja suficiente pentru utilizarea operațională. Acest lucru este extrem de important și semnificativ pentru logistica noastră de pe front și pentru apărarea Ucrainei împotriva dronelor Shahed cu propulsie cu reacție.”
Președintele a spus că ministrul Apărării, Evheni Hmara, a prezentat sâmbătă dimineață o informare oficială. Testele tehnice au arătat că rețeaua funcționează din nou la capacitate completă.
El le-a mulțumit partenerilor americani, parlamentarilor, reprezentanților mass-media, Departamentului de Stat al SUA și președintelui Donald Trump pentru implicare.
Referindu-se la cooperarea în domeniul securității cu aliații occidentali, Zelenski a spus că Ucraina discută cu Washingtonul și cu partenerii europeni pentru reluarea livrărilor de interceptoare sol-aer, pentru distrugerea rachetelor balistice rusești.
Președintele a spus că mai multe pachete de ajutor pentru apărarea aeriană, aprobate deja la nivel politic de țările partenere, nu au ajuns încă la armata ucraineană.
„Continuăm dialogul cu partenerii noștri pentru a restabili și alte paliere ale cooperării noastre cu America”, a spus Zelenski.
„Este esențial să fie reluate livrările de interceptoare pentru apărarea aeriană – interceptoare destinate combaterii rachetelor balistice rusești. Există pachete pe care încă le așteptăm. Este vorba despre pachete din partea Americii și a partenerilor europeni – pachete pentru care deciziile politice au fost deja luate.”, a spus el.
Apelul vine după ce Zelenski a anunțat de curând că Ucraina a primit din partea SUA doar 24 de interceptoare pentru sistemele Patriot în ultimele trei luni.
În același timp, țara se confruntă cu atacuri balistice continue, iar necesarul operațional este estimat la aproximativ 350 de interceptoare pe lună.
Jurnaliștii de la CANCAN.RO au fost în noul loc din București dedicat fanilor Pokémon. Ei au stat de vorbă cu Robert Albăstrelu, unul dintre asociații TCG Arena. Acesta le-a povestit cum de la un magazin online au ajuns la un spațiu de 400 de metri pătrați.
„TCG este un acronim, vine de la Trading Card Game. Sunt cărțile cu care noi ne jucăm și ne facem decuri ca să participăm la turnee, dar au și o parte de colecționat, unde le pot fi mai speciale, să aibă un artwork mai mișto și alea fac parte din zona de colecționat. Este lumea care colecționează și doar atât, este lumea care doar joacă și doar atât.
Magazinul a început ca un magazin online și după ce s-a format o comunitate în jurul magazinului online, avem și cel mai mare grup de Facebook din România cu 5.000 de membri, după ce s-a format o comunitate în jurul magazinului a fost ideea de a crea un spațiu fizic unde comunitatea să se și întâlnească, nu numai în online.
Am început de la un magazin foarte mic, la un parter de bloc în Pantelimon, de 58 de metri pătrați, ne-am mutat în altă parte pe Bulevardul Libertății și acum este a treia locație pe care o avem aici, cu 400 de metri pătrați, 100 de locuri, putem să ținem turnee foarte mari, avem o zonă de lounge, zonă de food court, unde lumea poate să facă o pauză între turnee, să meargă, să se relaxeze, pentru că turneele pot să dureze foarte mult, până la șapte-opt ore, și atunci trebuie să le dăm puțin timp de respiro, să își iau un suc, o apă, de mâncare și așa mai departe”, a explicat Robert Albăstrelu pentru CANCAN.RO
Pasiunea Pokémon aduce în același loc copii și adulți. Copiii uită de telefoane, iar adulții ăși rettrăiesc momentele frumoase din tinerețe.
„Pot să zic că avem vizite din partea ambelor categorii de vârstă, vin părinți cu copii pentru că aici e o zonă de bonding, e un hobby care transcende generațiile de la părinți la copii și invers și spre deosebire de alte lucruri, și ne-au zis și părinții, depășesc sfera de digital, ei vin aici, interacționează, lasă telefoanele și vin și se joacă efectiv, discută cu ceilalți despre reguli, despre efectele cărților și interacționează foarte mult și părinții tot timpul au apreciat asta la magazinul nostru.
Sloganul nostru este mai mult decât un hobby, pentru că pentru noi nu este un job full-time, nu ne întreținem din asta. Hobby-ul a avut un impact atât de mare încât ne-a dus pe toți să creăm acest magazin. Venim din medii diferite, medii profesionale diferite, poate nu avem aceleași valori neapărat, dar acest hobby a avut un impact atât de mare încât ne-a unit și am creat acest magazin și spațiu unde lumea să vină să se distreze.” a mai spus Robert Albăstrelu.
Comunitatea de fani Pokémon se întâlnește la arenă, dar participă și la alte evenimente precum Comic Con, Bucharest Gaming Week și Playcon.
„Evenimentul cel mai mare la care participăm este Comicon. Suntem de trei ani organizatorul principal în zona de TCG. Chiar anul trecut am avut cel mai mare stand din cadrul Comicon-ului. Mai mergem la evenimente precum Bucharest Gaming Week, Playcon. Nu știu dacă mai sunt și alte evenimente, dar cam astea ar fi principale.
Comicon este principalul eveniment și care ne place cel mai mult, fiind și cel mai mare. Legat de magazin, voiam să mai zic că Pokémon, după 10 ani, a făcut o mutare regională în Europa de Est. Este prima mutare pe care o au făcut-o după foarte mult timp. Noi am fost primul magazin Play Pokémon oficial din zona asta de Estul Europa.” a precizat Robert Albăstrelu.
Partida FC Argeș-UTA Arad s-a încheiat cu victoria oaspeților, scor 0-1.
Atacantul Marius Coman a înscris pentru arădeni în minutul 17. În urma acestui rezultat, UTA a urcat pe locul 6, la egalitate cu FCSB, ambele având 18 puncte. FC Argeș este pe locul 13 cu 12 puncte.
Tot sâmbătă, în Superliga de fotbal se va mai desfășura derbiul FCSB-Rapid București. Partida de pe Arena Națională va începe la ora 21.00.
Sâmbătă după amiaza s-a disputat și meciul Csikszereda M. Ciuc-FC Voluntari. Gazdele s-au impus cu 2-1 și au obținut prima victorie din actuala ediție a campionatului.
Primele meciuri ale etapei a 13-a s-au disputat vineri. Au fost două partide, ambele câștigate de oaspeți. Petrolul Ploiești a trecut de FC Botoșani, scor 3-1, iar U Cluj a învins-o pe nou promovata Corvinul Hunedoara, 3-0.
Alte 15 persoane au fost rănite în atacul produs la sud-vest de orașul Harkov, a precizat anterior oficialul ucrainean într-un mesaj publicat pe Telegram, scrie Reuters.
Potrivit ministrului ucrainean de Interne, Ivan Vîhivski, drona a lovit parcul în timp ce familii cu copii se aflau acolo.
Ministrul a publicat o fotografie blurată în care apare trupul unui copil într-un cărucior. Alte imagini distribuite online arată echipe de intervenție care acționează în apropierea unei clădiri avariate.
Atacul are loc în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în care regiunile din apropierea frontului continuă să fie vizate de lovituri aeriene.
Compania de Sisteme Terestre Fără Pilot a Brigăzii Separate 92 de Asalt a Ucrainei și alte unități ale armatei ucrainene au evacuat, cu ajutorul unei drone aeriene, un soldat rănit pe frontul din Ucraina. Este pentru prima dată când o evacuare a unui soldat rănit s-a petrecut în acest fel, notează The Kyiv Independent.
Soldatul rănit făcea parte din Brigada 30 și petrecuse aproape un an și jumătate într-o poziție de pe linia frontului „sub amenințarea constantă a morții”, mai relevă sursa citată.
El nu a putut fi evacuat pe cale terestră din cauza activității dronelor rusești din zonă și a terenului minat. Încercarea de a ajunge la el pe jos sau cu un vehicul robotic terestru, modalitatea obișnuită de evacuare a răniților, ar fi pus echipa de salvare în pericol, a precizat Gurzuf Defense.
Trupele ucrainene au folosit o dronă hexacopter (o dronă cu șase motoare și șase elice), modelul Heavy Shot Ayudag-6.
BREAKING: Ukraine has carried out the world’s first medical evacuation of a human via a drone from the battlefield the 30th mechanised brigade of Ukraine managed to save their injured comrade from a minefield.
Just absolutely insane. https://t.co/TxcR5Lz0MG
— WarMonitor🇺🇦🇬🇧 (@WarMonitor3) October 19, 2026
Înainte de evacuarea propriu-zisă, soldatul a primit un echipament special cu carabiniere, pentru ca mai apoi echipa să trimită drona echipată cu un troliu. Ghidat de la distanță de colegii săi care au rămas în contact cu el, soldatul s-a fixat de sistemul de evacuare, marcând o „acțiune fără precedent”.
Potrivit The Kyiv Independent, drona l-a transportat pe soldat într-o poziție mai sigură, unde alți soldați l-au preluat și au organizat evacuarea ulterioară către un spital. Misiunea a durat mai bine de o oră și a constat în parcurgerea unei distanțe de 62 de kilometri.
„O operațiune extrem de complexă, dar una de succes. Este un eveniment istoric”, a declarat Napalm, un programator din cadrul Brigăzii 92, implicat în pregătirea operațiunii, potrivit The Kyiv Independent.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că ar candida la alegerile prezidențiale chiar dacă acestea ar avea loc înainte de încheierea războiului cu Rusia.
Potrivit acestuia, este de datoria sa să apere țara până la sfârșitul ostilităților, a declarat Zelenski în cadrul unui interviu acordat postului NBC News, citat de agenția Ukrinform.
El a precizat că este dispus să caute o soluție pentru organizarea alegerilor dacă Rusia ar accepta o încetare a focului de 60 de zile. Legislația actuală prevede însă o perioadă de cel puțin șase luni de la încheierea războiului pentru pregătirea scrutinului.
„Nu este vorba doar de legislație, ci și de măsuri de securitate”, a declarat președintele ucrainean.
Acesta a spus că, dacă Statele Unite insistă ca alegerile să aibă loc, Ucraina are nevoie de o încetare a focului de cel puțin 60 de zile pentru a putea pregăti scrutinul.
„Dacă își doresc cu adevărat acest lucru, am spus: oferiți-ne o încetare a focului de cel puțin 60 de zile… Doar 60 de zile, iar noi vom face tot ce ne stă în putință pentru a modifica legislația și a pregăti infrastructura de securitate necesară”, a declarat Zelenski.
Totodată, acesta a mai precizat că este necesar să li se ofere militarilor posibilitatea de a vota, „întrucât ei ne apără țara”.
El a respins, de asemenea, ipoteză potrivit căreia s-ar opune organizării alegerilor, afirmând că decizia privind conducerea țării trebuie să le aparțină ucrainenilor.
Întrebat dacă ar candida la următoarele alegeri prezidențiale, în cazul în care Ucraina ar putea organiza scrutinul, Zelenski a răspuns că și-ar asuma această responsabilitate dacă votul ar avea loc în timpul războiului.
„Dacă acest lucru se întâmplă în timpul războiului, desigur, este datoria mea, pentru că trebuie să-mi apăr țara de la început și până la sfârșitul acestui război”, a afirmat președintele ucrainean.
Președintele a mai spus că o eventuală trecere oficială a Statelor Unite de partea Rusiei ar reprezenta o „eroare istorică și o mare tragedie”. Cu toate acestea, îl consideră în continuare pe președintele american Donald Trump un aliat.
Mihailo Tkaci povestește că unul dintre bărbați l-a ținut cu genunchiul pe gât, deși el a repetat întruna că este jurnalist.
Relatarea a fost făcută de Tkaci într-un videoclip publicat de Ukrainska Pravda, după ce acesta a fost eliberat din arest.
Jurnalistul se afla în Austria pentru o misiune editorială care viza localizarea fostului procuror general Ruslan Kravcenko, dat în urmărire.
Potrivit lui Tkaci, el și Bondarenko se deplasau între două locații de filmare, când mașina s-a oprit la un semafor, la aproximativ trei-cinci kilometri de centrul Vienei.
În acel moment, șapte bărbați înarmați, cu fețele acoperite, au înconjurat autoturismul, au spart geamurile și au îndreptat armele spre cei doi.
Tkaci spune că a ridicat imediat mâna și le-a explicat în limba engleză că este jurnalist. Cu toate acestea, cei doi au fost scoși cu forța din mașină, puși cu fața la pământ, percheziționați și legați cu mâinile la spate.
„Am continuat să repet că sunt jurnalist, dar unul dintre bărbați s-a așezat cu genunchiul pe gâtul meu și mi-a strigat să tac”, a povestit Tkaci.
Ulterior, a fost tras printr-o arcadă din apropiere și împins cu fața spre un perete. Agresorul i-ar fi cerut din nou să păstreze tăcerea.
Jurnalistul afirmă că bărbații nu s-au identificat și nu au explicat motivul intervenției.
Nu a observat însemne sau ecusoane care să indice că aceștia erau polițiști.
Din acest motiv, timp de aproximativ 30-40 de minute, Tkaci a crezut că el și colegul său au fost răpiți.
„Era ca și cum am fi fost tratați ca niște teroriști. Nu ne-au vorbit deloc. Toți strigau și îndreptau armele spre noi. Practic, nu a existat nicio comunicare”, a povestit jurnalistul.
El spune că și-a dat seama că bărbații erau polițiști abia după ce a fost scos din pasaj și a văzut mașinile de poliție.
După ce a fost reținut, Tkaci a fost urcat într-un compartiment separat al unui microbuz, care a plecat cu sirenele pornite. Deplasarea a durat aproximativ 20 de minute.
Jurnalistul a povestit că a văzut cioburi din geamul spart al mașinii zburând spre fața cameramanului Yaroslav Bondarenko.
De la momentul reținerii, spune Tkaci, nu și-a mai văzut colegul.
Redacția Ukrainska Pravda a anunțat anterior că Bondarenko a fost rănit în timpul intervenției și că nu a reușit să ia legătura cu Tkaci imediat după eliberarea acestuia.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a declarat că jurnalistul ucrainean a fost eliberat, în timp ce Bondarenko a rămas în custodia autorităților.
Potrivit ministrului, cei doi au fost reținuți sub suspiciunea de spionaj.
Tkaci a relatat că, la secția de poliție, autoritățile i-au confiscat toate bunurile, i-au cerut să se descalțe și l-au plasat într-o celulă de izolare.
A stat acolo aproximativ două ore, fără să primească explicații despre motivul reținerii, deși a întrebat în repetate rânduri de ce fusese adus la secție.
În acest interval, un medic a venit să-l întrebe cum se simte.
Ulterior, polițiștii l-au dus într-o altă încăpere și i-au cerut să se dezbrace complet. Hainele i-au fost confiscate temporar, însă bunurile personale i-au fost returnate ulterior.
De asemenea, a fost cântărit și măsurat.
Jurnalistul a mai spus că polițiștii i-au cerut să semneze un document redactat în limba germană. Pentru că nu înțelegea conținutul, a refuzat să semneze, iar unul dintre agenți s-ar fi enervat și ar fi început să țipe.
Abia după ce a fost dus în fața a două persoane pe care le-a identificat drept posibili anchetatori, a început o discuție propriu-zisă, a povestit Tkaci.
Reținerea jurnalistului a fost făcută publică pe 8 octombrie. Ukrainska Pravda a anunțat atunci că Tkac se afla la Viena pentru o investigație jurnalistică privind fuga din țară a fostului procuror general Ruslan Kravcenko.
Ambasada Ucrainei în Austria a cerut autorităților austriece explicații cu privire la circumstanțele reținerii. Ulterior, consulatul ucrainean a primit acces la jurnalist, iar un reprezentant consular a discutat cu acesta.
În dimineața zilei de 9 octombrie, Ministerul ucrainean de Externe a anunțat eliberarea lui Tkaci.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări.
„În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE.
Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”.
De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”.
În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale.
„Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE.
Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic.
În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației.
Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.
Șeful serviciului german de informații externe a declarat, în timpul unei audieri publice în fața organismului parlamentar de control al serviciilor de informații din Bundestag, că Rusia reprezintă în prezent cea mai directă amenințare la adresa Germaniei, relatează Bild.
Martin Jäger, care înainte de preluarea conducerii BND a fost ambasadorul Germaniei în Ucraina, în perioada 2023-2025, a descris în termeni duri deteriorarea relațiilor cu Moscova.
„Confruntarea în care ne aflăm cu Rusia a căpătat o calitate nouă și mai periculoasă: Germania este în pericol să ajungă într-un conflict violent cu Rusia”, a declarat șeful BND.
În evaluarea sa, niciun alt stat nu reprezintă în prezent o amenințare comparabilă pentru securitatea germană.
„Din partea niciunei alte țări nu vine în prezent o amenințare atât de directă, cuprinzătoare și concretă împotriva Germaniei”, a afirmat Jäger.
Șeful BND a invocat inclusiv tentative de atac și operațiuni atribuite serviciilor ruse, pe care le-a descris drept „extrem de profesioniste și lipsite de scrupule”. Potrivit acestuia, pericolul unor noi acțiuni pe teritoriul Germaniei nu a dispărut.
Amenințarea nu se limitează însă, în evaluarea serviciului german, la eventuale acte de sabotaj sau atacuri punctuale.
Jäger susține că obiectivul conducerii de la Moscova este influențarea deciziilor politice luate în Germania și în alte capitale europene.
„Germania a devenit unul dintre principalele obstacole în calea proiecției hegemonice a puterii ruse în Europa și, prin urmare, o țintă a acțiunilor Rusiei. Cine nu se conformează devine adversar: aceasta este interpretarea Moscovei”, a declarat președintele BND.
El a mers mai departe, caracterizând confruntarea actuală drept un conflict care nu se încadrează în definițiile clasice ale războiului.
„Rusia duce un război din umbră împotriva noastră. Acest război nedeclarat nu poate fi încadrat în categoriile militare sau juridice convenționale. Nu ne aflăm într-o situație de apărare și, cu toate acestea, suntem atacați – tocmai acesta este un război din umbră”, a spus Jäger.
Șeful serviciului german de informații consideră că Berlinul și partenerii săi europeni trebuie să se pregătească pentru continuarea operațiunilor de influență și intimidare.
„Trebuie să ne pregătim pentru tentative de intimidare și pentru alte ingerințe. Probabil vor exista din nou și amenințări nucleare”, a avertizat Jäger.
Declarațiile vin în contextul în care Germania se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia.
În pofida avertismentelor, serviciul german de informații nu susține că Rusia s-ar pregăti în acest moment pentru o ofensivă militară de amploare împotriva teritoriului NATO.
Potrivit evaluării prezentate de Jäger, nu există în prezent indicii privind iminența unui asemenea atac.
BND avertizează însă asupra posibilității unor „activități militare de intensitate redusă” ale Rusiei, în special în regiunea baltică.
Așadar, serviciul german nu afirmă că un război direct Rusia – NATO este iminent, ci avertizează că operațiunile hibride, tentativele de intimidare, sabotajele și eventualele acțiuni militare limitate pot crește riscul unei escaladări.
„Aceasta este o informație falsă”, a declarat reporterilor consilierul prezidențial Dmitro Lițvin, ca răspuns la raport.
Potrivit The Kyiv Independent, oficiali ucraineni au declarat că Trump și Zelenski au discutat despre posibilitatea unor discuții trilaterale care să implice Statele Unite, Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, au transmis că Trump nu a propus o întâlnire între Zelenski și Putin la Moscova.
Anterior, Bloomberg a relatat, citând persoane familiarizate cu discuțiile, că Trump l-a încurajat pe Zelenski să călătorească în capitala Rusiei în timpul întâlnirii lor în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Potrivit raportului, Zelenski a respins sugestia și s-a declarat supărat că problema a fost ridicată din nou. Casa Albă nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta despre acest subiect.
Moscova a propus în repetate rânduri capitala rusă ca loc de desfășurare a unei posibile întâlniri între Zelenski și Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat miercuri că Zelenski ar putea călători la Moscova și i se vor oferi garanții de securitate. Kievul a cerut în schimb ca orice întâlnire a liderilor să aibă loc într-un loc neutru, potrivit sursei inițiale.
Întrebat miercuri de un jurnalist rus aflat la New York când plănuiește să viziteze Moscova, Zelenski a răspuns că va merge acolo doar „cu o rachetă”. Remarca sa a fost făcută ca răspuns la invitațiile repetate ale Rusiei către Moscova, mai degrabă decât la presupusa propunere a lui Trump relatată două zile mai târziu.
Separat, Zelenski a declarat vineri că Washingtonul a propus o nouă rundă de discuții trilaterale la nivel tehnic. Aceasta ar urma să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite, eventual în Emiratele Arabe Unite.
„Partea americană a propus o întâlnire la nivel tehnic într-un format tripartit”, a declarat Zelenski reporterilor. Președintele ucrainean a adăugat că Kievul așteaptă ca Washingtonul să propună o dată.
Kremlinul a declarat în aceeași zi că o astfel de întâlnire trilaterală ar putea avea loc în curând, dar nu a oferit alte detalii, mai precizează sursa citată.
