Login
Acuzațiile au fost respinse de mai multe instanțe și contestate de analize independente.
Demersul Departamentului de Justiție vine în ajunul alegerilor intermediare din Statele Unite. Instituția susține că deține o listă cu peste 20.000 de persoane înregistrate pentru vot în California, despre care există suspiciuni că nu ar avea cetățenie americană, scrie DW.
Guvernul federal a deschis inițial un proces pe această temă la jumătatea lunii octombrie, însă un judecător federal a respins solicitarea administrației Trump. Judecătorul David Carter, din Los Angeles, a avertizat că separarea buletinelor suspectate de cele considerate legale ar putea provoca haos în procesul electoral și ar afecta încrederea alegătorilor în democrație.
„Dacă Executivul poate invalida voturi și poate amenința desfășurarea unei alegeri în curs pe baza unor acuzații nedovedite, atunci democrația noastră este în pericol”, a scris magistratul în decizia sa.
Luni, Departamentul de Justiție a cerut Curții Supreme să emită o măsură provizorie prin care California să fie obligată să nu amestece buletinele considerate suspecte cu cele legale, până la verificarea statutului alegătorilor.
Nu este clar dacă instanța supremă va lua o decizie înainte de scrutinul de marți, astfel încât aceasta să mai poată influența desfășurarea alegerilor.
Lista invocată de administrația Trump a fost întocmită de Departamentul pentru Securitate Internă. Autoritățile din California au contestat metodologia utilizată pentru identificarea presupuselor persoane fără cetățenie americană, susținând că aceasta ar putea conține numeroase erori.
Săptămâna trecută, un alt judecător federal a dispus ca Departamentul de Justiție să pună lista la dispoziția unei organizații pentru drepturile imigranților și a unui organism de monitorizare a drepturilor electorale afiliat Universității California din Los Angeles (UCLA).
Analiza documentelor depuse în instanță a indicat că mii de cetățeni americani apar în mod inexplicabil pe lista persoanelor considerate neeligibile pentru vot. Judecătorul David Carter a mai arătat că, în alte state, persoane semnalate în mod eronat drept necetățeni s-au dovedit ulterior a fi cetățeni americani naturalizați.
Donald Trump a susținut în repetate rânduri că alegerile americane sunt afectate de fraude, deși mai multe investigații au arătat că astfel de situații sunt rare. În actualul ciclu electoral, președintele și-a concentrat atenția asupra presupusei participări a persoanelor fără cetățenie americană la vot, acuzații contestate de cercetări și verificări independente.
California, cel mai populat stat american, este considerată un bastion al democraților și nu este estimată drept un stat competitiv pentru republicanii lui Trump la alegerile intermediare.
Guvernatorul democrat Gavin Newsom, un critic vocal al președintelui, a avertizat administrația federală să nu intervină în procesul electoral al statului.
Înaintea votului de marți, Newsom a anunțat mobilizarea unor experți în legislație electorală, observatori în secțiile de votare și înființarea unei linii telefonice prin care alegătorii pot semnala eventuale tentative de intimidare sau interferență.
Cu zece zile înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, Obama le-a cerut alegătorilor să voteze pentru candidații democrați și să limiteze puterea administrației republicane.
Barack Obama a participat sâmbătă la evenimente electorale în sprijinul candidaților democrați, în contextul alegerilor din 3 noiembrie, care vor determina controlul asupra Congresului american. Fostul președinte a susținut mitinguri în Cleveland și Detroit, unde a criticat politicile administrației Trump.
În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidatul democrat la Senatul SUA, care se confruntă cu republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților.
Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea limita ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump.
„Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte.
Democrații speră că prezența lui Obama în campanie va mobiliza electoratul partidului, în special într-o cursă pentru Senat considerată strânsă. Obama, care a condus Statele Unite între 2009 și 2017, rămâne una dintre cele mai populare figuri ale Partidului Democrat.
În discursul susținut în Michigan, Obama a reluat criticile frecvente ale democraților la adresa președintelui republican și a membrilor partidului său, pe care i-a acuzat că îi susțin acțiunile.
„Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor”, a afirmat Obama, potrivit Reuters.
Fostul președinte l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta declarațiile.
O cercetare Reuters/Ipsos realizată în august a arătat că 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent. Totodată, 69% dintre respondenți considerau că deciziile sale politice sunt influențate de interesele sale comerciale private.
Barack Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind victoria împotriva Iranului. Fostul președinte a susținut că războiul a oferit Teheranului o influență economică mai mare, în condițiile în care amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol.
„Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama.
Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice.
Fostul președinte a criticat și prioritățile administrației republicane, ironizându-l pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru atenția acordată aspectului fizic și nivelului de testosteron al militarilor americani.
Obama a făcut referire și la renovările Casei Albe, pe care le-a descris într-o manieră sarcastică.
„A făcut ca Casa Albă să arate de parcă Saddam Hussein ar fi deschis un restaurant Cheesecake Factory”, a spus fostul președinte, referindu-se la stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială.
Declarațiile lui Obama au loc într-un moment important pentru politica americană, cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie. Scrutinul va decide componența Congresului și va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.
Președintele american Donald Trump ar urma să anunțe sâmbătă că Audi, divizia premium a grupului Volkswagen, intenționează să construiască o nouă fabrică de asamblare în statul Georgia, cu o capacitate de producție de 200.000 de SUV-uri pe an, a declarat un oficial guvernamental pentru Reuters.
Trump, care a îndemnat producătorii auto să fabrice mai multe vehicule în Statele Unite, a impus tarife vamale semnificative pentru automobilele și camioanele produse în străinătate. Anunțul ar urma să fie făcut în Georgia, în apropierea locului în care Audi intenționează să construiască fabrica.
Noua unitate ar urma să asambleze modelele Audi Q7, Q8 și Q9.
Potrivit aceleiași surse, Audi ar urma să anunțe și planuri pentru producția a 25.000 de vehicule în Carolina de Sud.
Reprezentanții Audi au refuzat să comenteze informațiile.
„Nu știu dacă acest lucru se va întâmpla cu adevărat”, le-a spus vicepreședintele JD Vance jurnaliștilor vineri. El a adăugat că nu va urmări execuția dacă aceasta va fi transmisă în direct.
Vance a condamnat atacul comis de Hasan, pe care l-a descris drept „cel mai grav atac terorist de pe teritoriul american, în afara celui de la 11 septembrie”, relatează BBC.
Pentagonul a anunțat la începutul acestei săptămâni că Nidal Hasan va fi executat prin împușcare pe 3 decembrie 2026. Dacă va avea loc, aceasta ar fi prima execuție militară din Statele Unite după mai bine de 60 de ani.
Joi, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că execuția va fi transmisă în direct, pentru ca publicul să o poată urmări.
„Oamenii trebuie să înțeleagă că astfel de fapte au consecințe grave”, a spus Hegseth.
Vance a amintit că Hasan, care fusese psihiatru în armata americană, avea responsabilitatea de a-i ajuta pe militarii cu probleme de sănătate mintală și alte dificultăți.
„În schimb, acesta a profitat de vulnerabilitatea lor și i-a împușcat”, a spus vicepreședintele.
Dar planul de a transmite execuția în direct a stârnit reacții negative atât în rândul republicanilor, cât și al democraților.
Senatorul republican John Curtis a avertizat că transformarea execuțiilor într-un spectacol public poate avea efecte grave asupra societății.
El a făcut o paralelă cu spectacolele sângeroase din Roma antică și a spus că difuzarea unei execuții riscă să încurajeze publicul să privească moartea ca pe o formă de divertisment.
„Victimele merită ca dreptatea să fie înfăptuită cu solemnitate. Transmiterea unei execuții în direct ne degradează ca societate și nu reprezintă un mijloc eficient de descurajare”, a declarat Curtis, care i-a cerut lui Hegseth să reconsidere decizia.
Senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept „dezgustătoare” și a comparat-o cu execuțiile organizate de gruparea Stat Islamic.
La rândul său, congresmanul republican Austin Scott a spus că susține fără rezerve pedeapsa cu moartea, dar s-a opus transmiterii acesteia în direct.
„Așa procedează jihadiștii. America este mai bună de atât”, a afirmat el.
Conferința Episcopilor Catolici din SUA a condamnat, de asemenea, planul și și-a exprimat „șocul și profunda tristețe”.
Biroul ONU pentru drepturile omului a transmis agenției AFP că difuzarea execuției în direct ar echivala cu o execuție publică și ar încălca interdicția absolută a torturii.
La 5 noiembrie 2009, Nidal Hasan a deschis focul într-o clădire medicală aglomerată de la baza militară Fort Hood din Texas. În acel moment, mai mulți militari care urmau să plece în misiune așteptau consultații medicale și vaccinuri.
Atacul s-a soldat cu 13 morți și 32 de răniți și a rămas cel mai sângeros atac din afara operațiunilor de luptă comis vreodată pe o bază militară americană.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului și și-a cerut scuze pentru „orice greșeli”. În timpul procesului militar din 2013, el a susținut că a crezut că îi protejează pe musulmani și talibanii din Afganistan de armata americană.
Potrivit legislației militare americane, o execuție militară trebuie să primească aprobarea președintelui SUA.
De asemenea, cazul trebuie să treacă printr-o procedură de revizuire în apel, în cadrul căreia o instanță superioară verifică hotărârea și stabilește dacă execuția poate avea loc în mod legal.
„Tocmai am încheiat o discuție extrem de fructuoasă cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cadrul căreia s-a convenit ca Rusia să furnizeze imediat motorină pieței americane și celei globale”, a transmis Trump, printr-un mesaj publicat pe Truth Social, potrivit Associated Press.
Donald Trump a transmis că Moscova va începe imediat livrările de carburant către Statele Unite. Calendarul agreat prevede un prim transport de peste 300.000 de tone de motorină furnizat imediat, urmat de alte 500.000 de tone în luna noiembrie și de încă 1 milion de tone la scurt timp după aceea.
Ulterior, Rusia urmează să mai livreze o tranșă suplimentară de 3 milioane de tone de combustibil.
„Între controlul nostru total asupra Strâmtorii Ormuz și acest anunț important privind energia din Rusia, prețurile la motorină pentru americani și, de fapt, pentru întreaga lume, vor scădea rapid la niveluri record!”, a mai spus liderul de la Washington.
Anunțul lui Trump vine la o lună după ce liderul american a promulgat o lege amplă de sancțiuni menită să lovească puternic sectorul energetic al Moscovei.
Legislația, promulgată luna trecută, vizează măsuri punitive stricte împotriva oficialilor ruși, a băncilor și a așa-numitei „flote din umbră” de petroliere folosite de Moscova pentru a ocoli restricțiile internaționale.
Una dintre cele mai importante prevederi îi permite președintelui SUA să impună tarife de până la 100% asupra mărfurilor provenite din statele care se numără printre cei mai mari cinci importatori de petrol și gaze naturale rusești.
Pachetul legislativ a inclus și extinderea sancțiunilor împotriva Iranului, inclusiv în domeniile energiei și armamentului.
„Aceasta este o informație falsă”, a declarat reporterilor consilierul prezidențial Dmitro Lițvin, ca răspuns la raport.
Potrivit The Kyiv Independent, oficiali ucraineni au declarat că Trump și Zelenski au discutat despre posibilitatea unor discuții trilaterale care să implice Statele Unite, Ucraina și Rusia. Cu toate acestea, au transmis că Trump nu a propus o întâlnire între Zelenski și Putin la Moscova.
Anterior, Bloomberg a relatat, citând persoane familiarizate cu discuțiile, că Trump l-a încurajat pe Zelenski să călătorească în capitala Rusiei în timpul întâlnirii lor în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Potrivit raportului, Zelenski a respins sugestia și s-a declarat supărat că problema a fost ridicată din nou. Casa Albă nu a răspuns solicitării Bloomberg de a comenta despre acest subiect.
Moscova a propus în repetate rânduri capitala rusă ca loc de desfășurare a unei posibile întâlniri între Zelenski și Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat miercuri că Zelenski ar putea călători la Moscova și i se vor oferi garanții de securitate. Kievul a cerut în schimb ca orice întâlnire a liderilor să aibă loc într-un loc neutru, potrivit sursei inițiale.
Întrebat miercuri de un jurnalist rus aflat la New York când plănuiește să viziteze Moscova, Zelenski a răspuns că va merge acolo doar „cu o rachetă”. Remarca sa a fost făcută ca răspuns la invitațiile repetate ale Rusiei către Moscova, mai degrabă decât la presupusa propunere a lui Trump relatată două zile mai târziu.
Separat, Zelenski a declarat vineri că Washingtonul a propus o nouă rundă de discuții trilaterale la nivel tehnic. Aceasta ar urma să implice Ucraina, Rusia și Statele Unite, eventual în Emiratele Arabe Unite.
„Partea americană a propus o întâlnire la nivel tehnic într-un format tripartit”, a declarat Zelenski reporterilor. Președintele ucrainean a adăugat că Kievul așteaptă ca Washingtonul să propună o dată.
Kremlinul a declarat în aceeași zi că o astfel de întâlnire trilaterală ar putea avea loc în curând, dar nu a oferit alte detalii, mai precizează sursa citată.
Președintele american a menționat această vizită joi, în timpul unui banchet organizat în onoarea omologului său chinez.
„Ca un cadou special în onoarea președintelui Xi și a doamnei Peng, aș dori să invit pe toți cei prezenți în această sală să vină și să facă un tur”, a declarat Donald Trump.
„Totul este luminat și foarte frumos. Noua sală de bal despre care ați auzit va fi terminată într-un an”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Acesta a mai spus că toți cei prezenți în sală vor fi primii care vor păși în încăpere.
Potrivit AFP, Trump a încetat să se mai refere la proiect doar ca la o „sală de bal”. El a preferat să prezinte gigantica clădire aflată în construcție la Casa Albă și ca pe un „complex militar” ,esențial pentru securitatea capitalei Washington, dotat cu drone și sisteme de apărare.
Acest argument a fost menit în primul rând să-i contracareze pe adversarii săi, care văd proiectul doar ca pe o demonstrație de vanitate cu o finanțare opacă.
În timpul vizitei de trei zile a lui Xi Jinping, președintele american i-a arătat și câteva planuri de renovare. Donald Trump și-a dus omologul la o nouă și masivă platformă de aterizare pentru elicoptere, instalată în grădinile Casei Albe.
De asemenea, i-a arătat și o galerie de portrete ale președinților americani în rame aurii, înconjurate de decorațiuni murale similar aurite. Cei doi s-au oprit asupra unuia în special.
Trump a înlocuit portretul lui Joe Biden cu o fotografie a unei mașini de semnat. Într-un videoclip al Casei Albe, Xi Jinping poate fi văzut râzând la această imagine. Potrivit liderului republican, este menită să ilustreze incapacitatea predecesorului său democrat de a semna propriile decizii.
„Am avut o discuție foarte bună. A fost foarte constructivă”, le-a spus Macron jurnaliștilor după întâlnirea cu Trump, potrivit AFP. El a precizat că cei doi au discutat mai întâi despre situația din Marea Roșie, iar apoi au avut o discuție amplă despre Ucraina și Rusia.
Macron a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele francez a precizat că subiectul este legat de protejarea sistemului energetic ucrainean și că intenționează să îl discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am avut o discuție lungă despre Ucraina și Rusia, despre nevoia de a-i ajuta pe prietenii noștri ucraineni mai rapid și mai puternic în ceea ce privește interceptoarele, pentru că aceasta este o măsură defensivă”, a spus Macron.
În privința Orientului Mijlociu, Macron a indicat importanța situației din Marea Roșie pentru economia mondială. Zona a devenit o rută strategică pentru transporturile de energie în contextul perturbărilor din regiune, iar securitatea navigației este legată de prețurile internaționale ale energiei.
Președintele francez a spus că Trump a fost „foarte receptiv”. „Am putut discuta în detaliu despre aceste două conflicte, care sunt, în mod evident, importante pentru pacea în lume și pentru securitatea noastră”, a spus Macron.
Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii internaționali se reunesc pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
„Am o obligație să nu îi las să intre într-o altă casă foarte specială”, a spus Donald Trump, marți, la New York, întrebat despre interdicția impusă celor trei organizații. „Casa Albă este cea mai specială dintre toate casele”, a adăugat președintele. Declarațiile au fost făcute în timpul întâlnirii sale cu primarul New Yorkului, Zohran Mamdani.
CNN, MS NOW și Politico au anunțat că au depus luni o plângere federală împotriva administrației Trump, susținând că interdicția de acces încalcă drepturile garantate de Primul Amendament al Constituției SUA. Organizațiile cer inclusiv un ordin temporar prin care administrația să le permită din nou accesul reporterilor lor la Casa Albă.
Jurnaliștii celor trei organizații au fost opriți sâmbătă la intrarea în complexul prezidențial, după ce administrația le-a retras acreditările de acces la Casa Albă. Interdicția fusese anunțată de Trump cu o zi înainte, pe fondul acuzațiilor sale că respectivele publicații difuzează „știri false”.
În plângerea comună, organizațiile media susțin că accesul le-a fost retras din cauza conținutului materialelor publicate despre Trump și administrația sa și califică măsura drept o încălcare a libertății presei. Reuters relatează că dosarul a fost repartizat unui tribunal federal din Washington, iar instanța urmează să examineze cererea de intervenție de urgență.
Administrația Trump respinge acuzațiile. Casa Albă a susținut că accesul la sediul prezidențial este un privilegiu, nu un drept, și că administrația are autoritatea de a decide organizațiile care beneficiază de acces.
Disputa are loc în contextul unor tensiuni mai largi între Trump și organizațiile de presă. În ultimele zile, președintele a sugerat că și alte publicații ar putea fi excluse de la Casa Albă. The New York Times și The Washington Post au fost menționate de Trump ca exemple de instituții pe care le-ar putea viza, fără ca o interdicție formală să fi fost anunțată împotriva lor.
Întrebat de un jurnalist, în Biroul Oval, de ce Kim Jong Un nu a răspuns încercărilor sale de a relua contactul diplomatic, Trump a răspuns: „A făcut-o”, fără să ofere însă detalii despre mesajul liderului de la Phenian, titrează Reuters.
Casa Albă și misiunea Coreei de Nord la Organizația Națiunilor Unite nu au oferit imediat un punct de vedere.
Relația dintre Donald Trump și Kim Jong Un a fost una dintre temele centrale ale primului mandat al președintelui american. Cei doi lideri s-au întâlnit în cadrul unor summituri în 2018 și 2019 și au făcut schimb de scrisori, însă negocierile privind programul nuclear nord-coreean au eșuat ulterior.
Trump a semnalat în repetate rânduri că este interesat de reluarea diplomației directe cu liderul nord-coreean.
„Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect”, a declarat Trump luni. Președintele american a adăugat: „Eu îl înțeleg. El mă înțelege.”
Declarațiile vin într-un moment în care Coreea de Nord și-a consolidat considerabil relațiile cu Rusia și China.
Cu o zi înainte, Trump a ordonat Pentagonului să reducă substanțial exercițiile militare comune desfășurate împreună cu Coreea de Sud.
Președintele american a invocat costurile acestor exerciții și faptul că Seulul a refuzat să participe la acțiuni împotriva Iranului. Coreea de Nord consideră de mult timp exercițiile militare americano-sud-coreene drept pregătiri pentru o eventuală intervenție militară împotriva sa.
Trump a susținut, într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, că exercițiile sunt costisitoare și transmit un semnal „inadecvat și ostil” unei țări pe care a descris-o drept „neamenințătoare și respectuoasă” în perioada în care el a fost președinte.
De la ultima întâlnire dintre Trump și Kim, în 2019, Coreea de Nord și Rusia și-au aprofundat semnificativ cooperarea.
Militari nord-coreeni au participat la luptele alături de forțele ruse în războiul împotriva Ucrainei, iar autoritățile de la Kiev au afirmat recent că rachete produse în Coreea de Nord au fost utilizate într-un atac balistic rusesc asupra unei uzine siderurgice din regiunea Zaporojie.
Administrația Trump a criticat în repetate rânduri sprijinul militar oferit de Phenian Moscovei.
În același timp, Coreea de Nord menține relații strânse cu China, ceea ce îi oferă lui Kim Jong Un o poziție mai puternică decât în timpul summitului cu Trump din 2019.
Analiștii consideră că o nouă întâlnire între Donald Trump și Kim Jong Un nu este exclusă, chiar dacă Phenianul nu s-a grăbit să răspundă public inițiativelor președintelui american.
Victor Cha, directorul programului pentru Coreea de la Center for Strategic and International Studies, consideră că Phenianul ar putea prefera să aștepte înainte de a reacționa oficial.
Andrew Yeo, cercetător la Brookings Institution, susține însă că o întâlnire ar putea fi în avantajul lui Kim Jong Un, inclusiv din perspectiva statutului internațional.
„Pentru Kim este vorba despre reputație. Este vorba despre întâlnirea din nou cu președintele SUA și despre reputație și statut”, a explicat Yeo.
Un nou summit Trump-Kim ar reprezenta o reluare spectaculoasă a diplomației directe dintre Washington și Phenian, însă rămâne neclar dacă eventualele negocieri ar putea conduce la progrese privind programul nuclear al Coreei de Nord.
Donald Trump este din ce în ce mai criticat de americani. Potrivit Clash Report, indicele de popularitate al lui Trump a atins nivelul de 33% în ultimul sondaj Economist/YouGov. Este un nivel minim privitor la ambele mandate ale lui Trump la Casa Albă.
Statistica arată că 62% dintre respondenți nu îl aprobă pe Trump, iar 50% își exprimă o dezaprobare puternică.
Doar 22% dintre cei intervievați consideră că economia este bună, iar 65% spun că țara se află pe o cale greșită.
Războiul din Iran și prețurile la benzină, care se situează în jurul a 4 dolari pe galon, reprezintă principalele nemulțumiri ale americanilor
Sondajul apare cu trei luni înainte de alegerile intermediare din SUA. Partidul Democrat conduce în sondajele naționale pentru alegerile la Congres.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că nu va autoriza noi atacuri asupra Iranului, după ce, potrivit afirmațiilor sale, aliații din Orientul Mijlociu au convenit asupra principalelor linii ale unui viitor acord de pace. Liderul de la Casa Albă a precizat, într-o postare pe rețelele de socializare, că înțelegerea aflată în negocieri ar prevedea redeschiderea […] Un grup bipartizan de senatori americani a anunțat marți că a ajuns la un acord asupra unui proiect de lege așteptat de mai mult timp, care îi va permite președintelui Donald Trump să impună noi restricții principalilor cumpărători de energie rusească și să extindă sancțiunile împotriva Iranului. Informația a fost publicată de Bloomberg.
Potrivit sursei citate, un vot procedural asupra proiectului de lege este programat să aibă loc marți seară, iar acesta ar fi primul pas înainte ca documentul să avanseze în procesul legislativ.
Președintele Donald Trump și-a exprimat deja sprijinul pentru această inițiativă, promovată anterior și de senatorul Lindsey Graham, unul dintre cei mai vocali susținători ai înăspririi sancțiunilor împotriva Rusiei.
Conform textului proiectului de lege, publicat la începutul acestei săptămâni, măsurile prevăd extinderea sancțiunilor împotriva Iranului și noi restricții care vizează exporturile de petrol și gaze ale Rusiei.
Documentul îi oferă președintelui american posibilitatea de a impune tarife celor mai mari cinci cumpărători de petrol și gaze naturale din Rusia, dar și celor cinci țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile din domeniul energetic.
Bloomberg notează însă că adoptarea acestor măsuri ar putea crea noi probleme în relațiile comerciale dintre Statele Unite și două dintre cele mai importante economii ale lumii.
Deși Lindsey Graham și alți senatori care susțin Ucraina promovează de mai mult timp această inițiativă, noile sancțiuni ar putea afecta relațiile deja sensibile ale Washingtonului cu China și India, cei mai mari importatori de energie rusească.
Potrivit Ukrinform, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va întâlni marți seară, la Capitoliul SUA, cu un grup bipartizan de senatori americani, inclusiv cu inițiatorii proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei și Iranului.
Revista presei