Login
Tratamentul, numit CRMA-1001, folosește o versiune modificată a tehnologiei CRISPR. În loc să taie ADN-ul, așa cum fac unele terapii de editare genetică, sistemul atașează mici „etichete” chimice ADN-ului virusului. Acestea au rolul de a opri activitatea genelor virale și de a împiedica producerea de noi particule de virus.
Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Biomedical Engineering.
Cercetătorii au testat terapia pe celule hepatice umane și pe animale. În experimentele pe șoareci, o singură administrare a redus puternic nivelurile unor markeri ai virusului, iar după mai multe doze, la până la 90% dintre animale nu mai puteau fi detectate anumite forme ale virusului la șase luni de la tratament.
Tratamentul a fost testat și pe maimuțe, pentru evaluarea siguranței. La doza cea mai mare, cercetătorii au observat o creștere temporară a enzimelor hepatice, valorile revenind la normal în aproximativ patru săptămâni.
Un aspect important este că terapia a ajuns deja în etapa de testare pe oameni. Studiul clinic aflat în primele etape urmărește în primul rând siguranța și tolerabilitatea tratamentului, dar și modul în care organismul reacționează la acesta și eficiența sa. Primul participant a primit tratamentul intravenos în ianuarie 2026.
Hepatita B este dificil de eliminat deoarece virusul poate rămâne în celulele ficatului sub forme de ADN care pot alimenta din nou infecția. CRMA-1001 încearcă să inactiveze atât ADN-ul viral care persistă în celule, cât și fragmentele de ADN viral integrate în genomul celulelor.
Cercetătorii avertizează însă că rezultatele obținute până acum nu înseamnă că hepatita B poate fi deja vindecată. Studiile clinice vor trebui să arate dacă efectele observate la animale pot fi obținute și la oameni și dacă tratamentul poate produce o așa-numită vindecare funcțională, adică o oprire pe termen lung a activității virusului fără necesitatea unui tratament continuu.
„Am avut o discuție foarte bună. A fost foarte constructivă”, le-a spus Macron jurnaliștilor după întâlnirea cu Trump, potrivit AFP. El a precizat că cei doi au discutat mai întâi despre situația din Marea Roșie, iar apoi au avut o discuție amplă despre Ucraina și Rusia.
Macron a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele francez a precizat că subiectul este legat de protejarea sistemului energetic ucrainean și că intenționează să îl discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Am avut o discuție lungă despre Ucraina și Rusia, despre nevoia de a-i ajuta pe prietenii noștri ucraineni mai rapid și mai puternic în ceea ce privește interceptoarele, pentru că aceasta este o măsură defensivă”, a spus Macron.
În privința Orientului Mijlociu, Macron a indicat importanța situației din Marea Roșie pentru economia mondială. Zona a devenit o rută strategică pentru transporturile de energie în contextul perturbărilor din regiune, iar securitatea navigației este legată de prețurile internaționale ale energiei.
Președintele francez a spus că Trump a fost „foarte receptiv”. „Am putut discuta în detaliu despre aceste două conflicte, care sunt, în mod evident, importante pentru pacea în lume și pentru securitatea noastră”, a spus Macron.
Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii internaționali se reunesc pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.
Kallas a enumerat drept principale priorități ale UE pentru săptămâna reuniunii ONU de la New York războiul Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, securitatea alimentară globală, responsabilitatea pentru crimele comise în timpul războaielor, securitatea maritimă și funcționarea sistemului multilateral.
„Europa se confruntă cu o proliferare rapidă a atacurilor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian. Moscova încearcă să sperie Europa pentru ca aceasta să își reducă sprijinul pentru Ucraina. Pe măsură ce Rusia este dispusă să își asume riscuri mai mari, trebuie să impunem și costuri mai mari”, a declarat Kallas în discursul susținut după reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene de la New York.
„Există multe modalități de a face acest lucru. Pentru început, acțiuni mai ferme împotriva flotei fantomă a Rusiei și măsuri mai dure care să vizeze complexul său militar-industrial”, a spus oficialul european.
Kallas a susținut că economia Rusiei reprezintă una dintre vulnerabilitățile sale.
„Economia Rusiei este una dintre părțile sale cele mai vulnerabile și trebuie să creștem presiunea asupra ei pentru ca ei să oprească acest război”, a declarat ea.
Miniștrii au discutat și prelungirea sancțiunilor europene împotriva Rusiei. Kallas a spus că sancțiunile constituie „un pilon central” al răspunsului UE la războiul Rusiei și că include în prezent peste 3.000 de persoane și entități.
„Discuțiile sunt în desfășurare. Ne dorim să le încheiem în curând și, sperăm, să avem rapid această prelungire”, a afirmat ea.
Un alt subiect important al reuniunii a fost situația din Orientul Mijlociu și securitatea maritimă. Kallas a afirmat că deteriorarea situației din Marea Roșie afectează deja interesele europene și că atacurile rebelilor Houthi „sabotează economia globală”.
Ea a apărat rolul operațiunii europene ASPIDES, care protejează navele comerciale în regiune, dar a spus că misiunea are nevoie de mai multe resurse.
„Operațiunea ASPIDES aduce o contribuție crucială la securitatea regiunii și, implicit, la securitatea transportului maritim global. Dar, operațiunea are nevoie de mai multe mijloace navale și mai multe mijloace aeriene pentru a face față nivelului crescut al amenințărilor din regiune”, a spus Kallas.
Kallas a atras atenția asupra importanței a trei puncte maritime strategice: Marea Neagră, Strâmtoarea Ormuz și Strâmtoarea Bab el-Mandeb.
„Sunt trei puncte maritime critice, iar perturbarea lor se răspândește mult dincolo de regiunile respective. Libertatea navigației și securitatea maritimă sunt esențiale pentru comerț, securitatea alimentară și economiile noastre”, a spus ea.
În a doua parte a reuniunii, la discuții au participat și miniștri din Australia, India, Japonia și Coreea de Sud, state cu care UE are parteneriate în domeniul securității și apărării. Kallas a identificat trei direcții pentru o cooperare mai strânsă: eficientizarea sistemului multilateral, consolidarea legăturii dintre securitatea europeană și cea din regiunea Indo-Pacific și cooperarea pentru reducerea dependențelor economice.
În ceea ce privește ONU, Kallas a spus că UE este „puternic angajată” în sistemul multilateral, inclusiv prin contribuțiile sale politice și financiare, dar că organizația este prea des blocată în încercarea de a preveni sau încheia conflicte.
„Avem nevoie de o ONU mai eficientă și capabilă să livreze”, a declarat ea, pledând pentru o diplomație preventivă și o mediere mai eficientă. Kallas a spus și că reforma ONU este esențială, iar viitoarea alegere a secretarului general este „crucială” pentru apărarea Cartei ONU și promovarea reformei.
Șefa diplomației UE a vorbit și despre legătura tot mai strânsă dintre securitatea Europei și cea din Indo-Pacific.
„Rusia și Coreea de Nord afectează ambele regiuni. Zeci de mii de militari nord-coreeni au sprijinit războiul Rusiei în schimbul banilor, proviziilor și asistenței tehnice oferite de Moscova. Prin furnizarea de produse cu dublă utilizare, China rămâne principalul facilitator al războiului Rusiei. Ceea ce se întâmplă în Asia contează pentru Europa, iar ceea ce se întâmplă în Europa contează pentru Asia”, a afirmat ea.
„Cu toții ne confruntăm cu aceleași probleme. O cooperare strânsă între UE și partenerii din Asia-Pacific pentru diversificarea și reducerea dependențelor este în interesul nostru reciproc”, a conchis ea.
„Întrebarea este, pentru că sunteți oameni care ați performat într-o societate mult mai competitivă decât a noastră, cum putem să folosim experiența dumneavoastră, cum putem să colaborăm pentru a face bine și aici și în România”, a spus Nicușor Dan, marți, în cadrul întâlnirii cu reprezentanții comunității românești din New York.
El a spus că statul român își pune de mai multă vreme problema unei colaborări mai bune.
„Asta e, cred eu, o întrebare pe care statul român și-o pune de multă vreme. Cum să facă mai bine să colaboreze cu diverse structuri mai mult sau mai puțin private și poate că și în asta puteți să ne învățați câte ceva”, a declarat șeful statului.
Nicușor Dan a vorbit și despre evoluția României și a spus că problemele existente trebuie privite în paralel cu progresele înregistrate în ultimele decenii, în special după aderarea la Uniunea Europeană.
„În ciuda multor neajunsuri pe care românii din România le resimt pe bună dreptate – corupție, funcționare deficitară a unor instituții și toate cele pe care le cunoaștem – trebuie să înțelegem bine de unde am plecat și să vedem cu obiectivitate progresele mari pe care România le-a făcut în ultimii ani, în special după intrarea acum 20 de ani în Uniunea Europeană”, a spus el.
Președintele a susținut că România are un potențial uriaș.
„Să vedem potențialul uriaș pe care România îl are și prin oameni, prin calificarea oamenilor vreau să spun, și prin mediul privat foarte dinamic, și prin nivelul rezonabil al sistemului de învățământ, cel puțin în câteva domenii importante”, a afirmat Nicușor Dan.
El a spus că societatea românească a acumulat expertiză în numeroase domenii și că următorii ani ar trebui să fie dedicați consolidării și stabilizării acesteia.
„Aș zice că societatea românească a acumulat un anumit nivel de expertiză în multe domenii și îmi doresc să urmeze niște ani în care să consolideze aceste expertize, să stabilizeze aceste expertize, astfel încât să fie o societate, să-i spun, stăpână pe sine”, a declarat președintele.
Nicușor Dan le-a transmis românilor din New York că își dorește ca diaspora să fie implicată în acest proces.
„Cred că ăsta ar fi obiectivul nostru pentru următorii ani și în acest efort, dacă doriți, ne-am bucura să fiți aproape. Sper să găsim acele metode prin care să folosim potențialul pe care îl avem cu toții”, a spus șeful statului.
Întâlnirea cu reprezentanții comunității românești din New York a avut loc în cadrul vizitei pe care Nicușor Dan o efectuează în Statele Unite ale Americii pentru participarea la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
„Am o obligație să nu îi las să intre într-o altă casă foarte specială”, a spus Donald Trump, marți, la New York, întrebat despre interdicția impusă celor trei organizații. „Casa Albă este cea mai specială dintre toate casele”, a adăugat președintele. Declarațiile au fost făcute în timpul întâlnirii sale cu primarul New Yorkului, Zohran Mamdani.
CNN, MS NOW și Politico au anunțat că au depus luni o plângere federală împotriva administrației Trump, susținând că interdicția de acces încalcă drepturile garantate de Primul Amendament al Constituției SUA. Organizațiile cer inclusiv un ordin temporar prin care administrația să le permită din nou accesul reporterilor lor la Casa Albă.
Jurnaliștii celor trei organizații au fost opriți sâmbătă la intrarea în complexul prezidențial, după ce administrația le-a retras acreditările de acces la Casa Albă. Interdicția fusese anunțată de Trump cu o zi înainte, pe fondul acuzațiilor sale că respectivele publicații difuzează „știri false”.
În plângerea comună, organizațiile media susțin că accesul le-a fost retras din cauza conținutului materialelor publicate despre Trump și administrația sa și califică măsura drept o încălcare a libertății presei. Reuters relatează că dosarul a fost repartizat unui tribunal federal din Washington, iar instanța urmează să examineze cererea de intervenție de urgență.
Administrația Trump respinge acuzațiile. Casa Albă a susținut că accesul la sediul prezidențial este un privilegiu, nu un drept, și că administrația are autoritatea de a decide organizațiile care beneficiază de acces.
Disputa are loc în contextul unor tensiuni mai largi între Trump și organizațiile de presă. În ultimele zile, președintele a sugerat că și alte publicații ar putea fi excluse de la Casa Albă. The New York Times și The Washington Post au fost menționate de Trump ca exemple de instituții pe care le-ar putea viza, fără ca o interdicție formală să fi fost anunțată împotriva lor.
Decizia vine după o perioadă în care progresele rapide ale AI în matematică au stârnit atât interes, cât și controverse în comunitatea de specialitate. OpenAI spune că un nou model intern, a cărui instruire a început pe 28 august, a rezolvat peste 100 de probleme matematice deschise, din mai multe domenii. Compania afirmă că ritmul progresului a determinat discuții interne privind modul în care astfel de rezultate ar trebui prezentate și evaluate de comunitatea științifică.
Printre problemele menționate de OpenAI se află Navier–Stokes, una dintre cele șapte probleme ale Premiului Millennium, considerate de specialiști cele mai dificile probleme din matematică. Problema privește ecuațiile care descriu mișcarea fluidelor și încearcă să stabilească dacă soluțiile pornite de la condiții inițiale regulate rămân regulate sau pot dezvolta o singularitate într-un timp finit.
OpenAI a anunțat pe 8 septembrie că sistemul său a găsit o demonstrație pentru această problemă. Potrivit companiei, demonstrația a fost obținută în aproximativ 88 de ore de lucru ale unor agenți AI și apoi formalizată și verificată cu ajutorul sistemului de verificare matematică Lean. OpenAI a precizat că nu intenționează să revendice premiul de un milion de dolari asociat problemei.
Rezultatul a fost însă însoțit de controverse privind atribuirea și posibila influență a unor cercetări realizate înainte de anunțul OpenAI. Matematicianul Tristan Buckmaster de la New York University și Levent Alpöge, matematician la Anthropic, lucraseră în paralel la o problemă înrudită. Buckmaster a ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca cercetările sale să fi influențat rezultatul obținut de OpenAI.
OpenAI a respins această posibilitate și a spus, după o investigație internă, că sistemul nu a avut acces la datele private ale lui Buckmaster și că cercetările celor două proiecte diferă semnificativ. Compania a precizat că, în cazul lucrării lui Buckmaster și Alpöge, era vorba despre ecuațiile Euler cu forțare externă, în timp ce demonstrația prezentată de OpenAI tratează cazul Navier–Stokes fără forțare externă.
Pe fondul acestor evoluții, OpenAI spune că noul grup consultativ va avea rolul de a ajuta compania să evalueze importanța rezultatelor matematice produse de AI, să stabilească modalități adecvate de comunicare și să țină cont de standardele academice și profesionale ale domeniului.
Grupul este găzduit de Institutul pentru Studii Avansate, de la Princeton, SUA, și are inițial nouă membri, între care François Charles, Camillo De Lellis, Timothy Gowers, Martin Hairer, Nikhil Srivastava, Ulrike Tillmann, Ravi Vakil, Edward Witten și Melanie Matchett Wood.
OpenAI afirmă că grupul va funcționa independent. Membrii săi nu vor fi plătiți de companie și vor putea formula inclusiv recomandări nesolicitate, precum și să facă publice recomandările lor. Grupul va putea comenta impactul OpenAI asupra matematicii și va consilia compania în privința modului în care instrumentele sale pot sprijini cercetarea și educația.
Inițiativa vine în contextul unor îngrijorări mai largi privind efectul progresului AI asupra matematicii. Un grup de matematicieni a criticat folosirea problemelor deschise drept etalon pentru măsurarea progresului sistemelor AI și a cerut discuții mai ample despre atribuirea contribuțiilor, verificarea rezultatelor și impactul asupra comunității academice.
Burnham a declarat că Londra a acceptat solicitarea Riyadului după intensificarea atacurilor Houthi asupra Arabiei Saudite. Sprijinul va fi asigurat de Royal Air Force (RAF) printr-un avion de realimentare Voyager, care urmează să fie trimis în regiune în următoarele zile. Acordul este limitat în timp, inițial pentru câteva săptămâni, dar va fi reevaluat de autoritățile britanice.
„Am primit o solicitare din partea Arabiei Saudite pentru sprijin militar”, a spus Burnham, potrivit Reuters, precizând că a aprobat furnizarea de realimentare aer-aer cu caracter defensiv. Premierul britanic a argumentat că măsura este necesară pentru protejarea stabilității regionale și menținerea deschise a rutelor strategice pentru transporturile de petrol.
Burnham a făcut anunțul în timp ce se deplasa la New York pentru Adunarea Generală a ONU, unde este programată și prima sa întâlnire cu președintele american Donald Trump.
Sprijinul britanic nu presupune participarea directă a RAF la bombardarea pozițiilor Houthi. Misiunea avionului Voyager este de a realimenta avioane saudite implicate în misiuni defensive. Associated Press relatează că Arabia Saudită a cerut sprijin similar mai multor aliați, inclusiv Franței, Pakistanului și Egiptului.
Decizia vine după intensificarea conflictului din Yemen. Houthi, grupare susținută de Iran, au lansat în ultimele zile atacuri cu rachete și drone asupra Arabiei Saudite, inclusiv asupra capitalei Riad. Rebelii au revendicat, de asemenea, atacuri asupra unor instalații petroliere și au anunțat o blocadă împotriva transporturilor maritime asociate Arabiei Saudite în Marea Roșie și în zona strâmtorii Bab al-Mandab.
În Yemen, Houthi au avansat în ultimele săptămâni de-a lungul coastei Mării Roșii și au ocupat inclusiv portul Mokha și insule strategice din regiune. Bab al-Mandab reprezintă una dintre principalele rute maritime dintre Asia și Europa, iar perturbarea traficului prin această zonă poate afecta transportul de mărfuri și energie. Prin această strâmtoare trece în mod normal aproximativ 12% din comerțul mondial.
Marea Britanie are deja o prezență militară defensivă în Arabia Saudită. Londra a desfășurat anterior sistemul de apărare antiaeriană Sky Sabre pentru protejarea regatului în fața atacurilor cu rachete iraniene.
Londra și-a intensificat criticile la adresa Houthi în ultimele săptămâni. La 15 septembrie, reprezentantul britanic la ONU a declarat că atacurile grupării au amenințat civili, infrastructura și navigația internațională și a acuzat Iranul că furnizează în continuare sprijin grupării. Guvernul britanic a cerut Houthi să înceteze atacurile și să revină la procesul de pace mediat de ONU.
Sprijinul britanic este anunțat într-un moment în care Statele Unite ale Americii au ales, deocamdată, să nu intervină militar direct împotriva Houthi în acest nou episod al conflictului. Președintele Donald Trump a fost presat de Arabia Saudită să acționeze, dar administrația americană nu a anunțat participarea la operațiuni militare împotriva grupării.
„Am discutat despre economia noastră, despre planurile privind utilizarea fondurilor europene în următorii ani, precum și despre prioritățile și problemele României și ale Europei”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a spus că le-a transmis investitorilor că România va continua politica de reducere a deficitului bugetar.
„România se împrumută anual cu zeci de miliarde de euro și va continua să o facă, chiar dacă într-o măsură mai mică, o datǎ ce vom reduce deficitul bugetar la sub 3% din PIB. Marile fonduri și băncile de investiții sunt parteneri importanți pentru orice țară modernă și serioasă. (…) I-am asigurat că, în ciuda zgomotului politic, vom păstra traiectoria fiscală de reducere a deficitului și a datoriei și vom continua să luăm măsuri pentru recâștigarea competitivității României și a Europei”, a mai scris șeful statului.
Întâlnirea cu reprezentanții J.P. Morgan și investitorii în titluri de stat românești figura în programul vizitei președintelui la New York. Potrivit Ministerului Finanțelor, discuțiile s-au concentrat pe evoluția finanțelor publice, consolidarea fiscală, strategia de finanțare a statului și perspectivele economice ale României.
Din delegația oficială a României la New York face parte și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acesta participă la o serie de întâlniri cu investitori americani și instituții financiare, axate pe atragerea de capital pentru proiecte strategice și consolidarea dialogului cu investitorii internaționali.
România se află în proces de consolidare fiscală, iar finanțarea deficitului și costurile de împrumut reprezintă teme importante în dialogul autorităților cu investitorii. Luni, Ministerul Finanțelor a împrumutat 335,5 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat, la un randament mediu de 6,66% pe an.
Decizia, adoptată în cadrul celei de-a treia reuniuni a Comisiei de Formula 1 din 2026, echivalează cu o reducere de două sau trei tururi, în funcție de lungimea circuitului, de la 305 la 290 de kilometri.
Au fost stabilite și noi reguli pentru cursele întrerupte de ploaie sau de alte incidente. Federația Internațională de Automobilism (FIA) va introduce o limită fixă pentru ora la care trebuie să se încheie activitatea pe pistă, renunțând la actuala limită de trei ore calculată de la start până la final, inclusiv întreruperile.
Limita de două ore de cursă efectivă va fi păstrată. FIA a precizat că modificările urmăresc să ofere spectatorilor șanse mai mari de a vedea o cursă cât mai completă în cazul în care aceasta este afectată de condițiile meteo sau de alte întreruperi.
Regulamentul va permite, de asemenea, o flexibilitate mai mare pentru prelungirea sesiunilor de antrenamente libere atunci când acestea sunt întrerupte.
O altă modificare importantă pentru 2027 este eliminarea omologării obligatorii a cutiilor de viteze. Decizia a fost luată în urma consultării grupului de lucru al constructorilor și la recomandarea Comitetului Consultativ Sportiv al Formulei 1, măsura urmând să ofere furnizorilor mai multă libertate pentru dezvoltare.
Comisia a aprobat totodată modificări minore ale regulamentelor sportive și financiare pentru sezonul 2026, precum și alte ajustări ale regulamentului tehnic pentru 2027.
Toate modificările urmează să fie supuse aprobării Consiliului Mondial al Sporturilor cu Motor al FIA.
Administrația americană a anunțat că va permite accesul unei delegații iraniene „de bază”, din care vor face parte Pezeshkian și ministrul de Externe Abbas Araqchi. Delegația va fi însă mai restrânsă decât în anii precedenți și va fi supusă unor restricții privind deplasările și achiziționarea anumitor bunuri, potrivit CNN.
Membrii delegației iraniene vor avea permisiunea de a se deplasa în principal între sediul ONU, misiunea diplomatică iraniană, reședința ambasadorului și aeroportul JFK. Măsurile se bazează pe politica americană privind sancțiunile și pe regulile aplicabile delegațiilor diplomatice care participă la reuniunile ONU.
Participarea iraniană are loc în condițiile în care conflictul dintre Iran și Statele Unite ale Americii continuă, chiar dacă nu au fost raportate public atacuri americane asupra Iranului de mai bine de două săptămâni. În același timp, tensiunile regionale au crescut după intensificarea confruntărilor dintre rebelii Houthi, sprijiniți de Iran, și forțele susținute de Arabia Saudită în Yemen.
Președintele Donald Trump a declarat că se află într-o perioadă de decizie în privința Iranului și a sugerat că ar putea urma „lucruri foarte importante”. Trump și-a exprimat, de asemenea, disponibilitatea pentru o eventuală întâlnire cu Pezeshkian în marja Adunării Generale.
Pentru Iran, participarea la reuniunea anuală a ONU nu este o premieră. Țara a fost reprezentată în mod constant la Adunarea Generală, inclusiv în perioade de tensiuni majore cu Washingtonul. În 2015, președintele de atunci, Hassan Rouhani, a folosit tribuna ONU pentru a vorbi despre acordul nuclear încheiat în același an și despre perspectivele de reducere a tensiunilor în Orientul Mijlociu.
În acest an, întâlnirea are loc într-un context diferit, pe fondul războiului dintre Iran și SUA, al crizei din Orientul Mijlociu și al unor eforturi diplomatice pentru evitarea unei noi escaladări.
Revista presei