Poliția portugheză a confiscat aproximativ cinci tone de cocaină de pe o navă de transport containere aflată în largul oceanului și a arestat trei persoane, au anunțat autoritățile miercuri, notează AFP. Potrivit comunicatului oficial, nava venea dintr-o țară din America Latină al cărei nume nu a fost făcut public și a fost interceptată la aproximativ […]
La Grădina Zoologică din Praga, urșii polari ronțăie înghețată și se tăvălesc prin grămezi de zăpadă, în timp ce al doilea val de căldură al verii atinge punctul culminant, iar temperaturile din țară ajung la aproape un nivel record, de 41,5 grade Celsius, notează AFP. Puii de urs polar Gregor și Aleut primesc în astfel […]
Horoscop 6 august 2026. Ziua aduce un amestec de energie, claritate și provocări. Influențele astrale favorizează deciziile curajoase, discuțiile sincere și schimbările care au fost amânate prea mult timp. Pentru multe zodii, este momentul să lase în urmă situațiile care le consumă energia și să privească spre noi oportunități. Fie că este vorba despre carieră, […]
Premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia pentru a discuta despre competitivitatea economiei, măsurile fiscal-bugetare și prioritățile de reformă. În cadrul întâlnirii au fost abordate și problemele mediului de afaceri, sectorul energetic, digitalizarea administrației și costurile de finanțare. Premierul interimar Ilie Bolojan a avut miercuri, la Palatul […]
AUR a depus în Parlament un proiect de lege care prevede reintroducerea cotei reduse de TVA de 9% pentru cumpărarea primei locuințe. Măsura s-ar aplica locuințelor cu o suprafață utilă de cel mult 120 de metri pătrați și o valoare de maximum 750.000 de lei, fără TVA, inclusiv terenul aferent. Proiectul de lege completează articolul […]
Camera Deputaților a adoptat Legea privind decarbonizarea în forma susținută de PSD, care condiționează închiderea capacităților pe lignit și huilă de punerea în funcțiune a unor surse alternative de energie. Actul normativ merge la promulgare, iar președintele Nicușor Dan a anunțat că poate solicita reexaminarea pentru a evita blocarea fondurilor din PNRR. Camera Deputaților a […]
Partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarațiile de avere și de interese, la inițiativa anunțată de șeful statului, în contextul dezbaterii din Senat a legii privind integritatea. Documentele au fost făcute publice pe site-ul Administrației Prezidențiale și includ bunurile, veniturile, creditele și interesele declarate. Documentele au fost publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale în […]
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că Israelul nu a aprobat proiectul de acord pentru Fâșia Gaza propus de administrația președintelui american Donald Trump. Potrivit liderului israelian, Guvernul de la Ierusalim a formulat o serie de observații și le-a transmis echipei americane, în așteptarea unui răspuns. „Echipa lui Trump estima că poate obține dezarmarea Hamas […] Iranul a anunțat miercuri că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”, în timp ce președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, potrivit AP.
Potrivit liderului de la Casa Albă, în discuții s-au făcut „multe progrese”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de conflictul dintre SUA și Iran, reducând presiunea asupra economiei mondiale și contribuind la detensionarea situației din regiune.
Închiderea acestei rute maritime a afectat transportul unei cincimi din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global și a dus la creșterea prețurilor la combustibili și la alte bunuri.
Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile iraniene, un proiect de acord a fost finalizat împreună cu Omanul și așteaptă aprobarea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Oficiali regionali citați de Associated Press susțin că înțelegerea ar urma să fie una temporară și ar putea crea condițiile pentru reluarea negocierilor dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian.
Negocierile sunt însă complicate de condițiile impuse de cele două părți. Iranul dorește păstrarea unui anumit grad de control asupra strâmtorii și susține că aceasta nu va reveni la statutul de cale navigabilă complet deschisă din perioada de dinaintea războiului.
În același timp, un eventual acord ar putea depinde de ridicarea blocadei impuse de Statele Unite asupra porturilor iraniene.
Washingtonul s-a declarat anterior împotriva oricărei înțelegeri care ar consolida controlul Teheranului asupra Strâmtorii Ormuz.
În timp ce negocierile avansează, incidentele de securitate din regiune nu s-au oprit.
Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au susținut că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra unor petroliere saudite.
Totodată, o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie produsă în apropiere, fără ca echipajul să fie rănit.
În paralel, situația din sudul Libanului s-a deteriorat după ce armata israeliană a emis un nou ordin de evacuare pentru locuitorii unei localități și a anunțat lovituri asupra unor ținte pe care le-a asociat cu Hezbollah.
Escaladarea a avut loc în timp ce reprezentanți ai Israelului și Libanului continuau negocierile de la Roma privind aplicarea armistițiului.

Suplimentele cu omega-3 sunt promovate de ani de zile ca o metodă de protejare a sănătății creierului, însă un nou studiu clinic pune sub semnul întrebării aceste beneficii.
Cercetarea, realizată pe 365 de adulți cu vârste între 55 și 80 de ani, care consumau rar pește și prezentau un risc crescut de boală Alzheimer, a urmărit efectele administrării zilnice de suplimente bogate în acid docosahexaenoic (DHA), unul dintre principalii acizi grași omega-3 implicați în funcționarea creierului. Participanții au fost monitorizați timp de doi ani și comparați cu un grup care a primit placebo.
Rezultatele au arătat că nivelul de DHA din lichidul cefalorahidian a crescut cu aproximativ 17% după șase luni de tratament, confirmând că suplimentul a ajuns în creier.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au observat îmbunătățiri în ceea ce privește memoria, funcțiile cognitive sau pierderea de țesut cerebral asociată bolii Alzheimer.
Autorul principal al studiului, neurologul Hussein Yassine, de la Keck School of Medicine a University of Southern California, a declarat că suplimentele cu omega-3 „nu funcționează ca o soluție universală” pentru prevenirea declinului cognitiv.
În locul suplimentelor, cercetătorii spun că dovezile susțin în continuare adoptarea unui stil de viață sănătos pentru reducerea riscului de demență.
Printre recomandări se numără: activitate fizică regulată, un somn de calitate, reducerea stresului, o alimentație bazată pe alimente integrale și plante, consumul de pește gras, nuci și semințe, surse naturale de acizi grași omega-3.
Concluziile noului studiu sunt în linie cu alte cercetări recente, care arată că beneficiile consumului de pește sunt mai bine susținute de dovezi decât cele ale suplimentelor cu ulei de pește sau ulei din alge.
Mai multe ghiduri medicale subliniază că persoanele care consumă pește în mod regulat au un risc mai mic de boli cardiovasculare, însă aceleași beneficii nu au fost demonstrate în mod constant pentru suplimentele alimentare administrate populației generale.
Autorii studiului precizează că rezultatele nu înseamnă că suplimentele cu omega-3 nu au niciun rol în anumite situații medicale, însă ele nu susțin utilizarea lor pentru prevenirea declinului cognitiv sau a bolii Alzheimer la persoanele în vârstă cu risc crescut.

Radio Vocea Americii va relua emisiunile în limba ucraineană, iar o parte dintre angajații Serviciului ucrainean se vor întoarce la muncă, după ce conducerea instituției a decis reactivarea programului, relatează Kyiv Independent.
Anunțul vine în contextul în care Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei și își intensifică războiul informațional.
Anunțul a fost făcut de Ruslan Petrychka, șeful Serviciului ucrainean al postului, care a precizat că echipa a început deja pregătirile pentru reluarea emisiunilor în cursul săptămânii viitoare.
„Este o decizie foarte importantă, mai ales acum, când Rusia bombardează zilnic Kievul și alte orașe ucrainene, ucide civili și continuă campaniile de propagandă și dezinformare împotriva Ucrainei”, a transmis Petrychka.
Acesta a adăugat că relansarea Serviciului ucrainean confirmă importanța strategică a emisiunilor în limba ucraineană pentru misiunea Vocea Americii și și-a exprimat speranța că și alți jurnaliști vor fi rechemați la lucru în perioada următoare.
Deși rămâne șeful Serviciului ucrainean, Petrychka se află în continuare în concediu administrativ și a precizat că nu poate oferi detalii despre decizia conducerii sau despre amploarea reluării activității.
Vocea Americii funcționează sub autoritatea U.S. Agency for Global Media (USAGM), instituție care a fost vizată în 2025 de măsurile administrației președintelui Donald Trump de reducere a dimensiunii mai multor agenții federale.
În urma acelor decizii, activitatea VOA a fost restrânsă semnificativ, iar numeroși angajați au fost trimiși în concediu administrativ.
Fondată în 1942 pentru a combate propaganda din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Voice of America este una dintre cele mai cunoscute instituții media finanțate de guvernul american.
Înaintea reducerilor de personal, transmitea în 49 de limbi și ajungea la o audiență estimată la peste 360 de milioane de oameni din întreaga lume.

Conducerea FIFA și-a reafirmat sprijinul pentru președintele Gianni Infantino, în urma unei reuniuni de criză desfășurate în Maroc, în timp ce organizația și-a cerut scuze pentru modul în care a gestionat controversatul plan de valorificare comercială a Cupei Mondiale.
FIFA a anunțat miercuri că secretarul general Mattias Grafström și membrii conducerii prezenți la reuniunea de la Rabat și-au exprimat „sprijinul deplin” pentru Gianni Infantino, în ciuda presiunilor tot mai mari care îi cer demisia.
Criza a izbucnit după propunerea de a transfera o parte din profiturile generate de Cupa Mondială către o nouă entitate comercială, denumită FIFA Forward Enterprise (FFE). Planul a stârnit un val de critici și a fost abandonat.
Într-un comunicat oficial, FIFA a recunoscut că au fost comise greșeli și că procesul „ar fi trebuit gestionat diferit”.
Organizația a precizat că a transmis o scrisoare către membrii Consiliului FIFA și federațiile naționale, în care își cere scuze pentru erorile făcute și promite că astfel de situații nu se vor repeta.
Totodată, FIFA a confirmat că proiectul FFE „nu mai este luat în considerare”.
Anunțul privind susținerea lui Infantino este cu atât mai important cu cât, în ultimele zile, secretarul general Mattias Grafström s-a distanțat public de inițiativă. Într-un mesaj adresat angajaților FIFA, acesta descrisese situația drept o „serie de evenimente tristă și regretabilă”.
La rândul său, Gianni Infantino și-a reafirmat încrederea în secretarul general al organizației.
Cu toate acestea, scandalul este departe de a se fi încheiat.
Tot miercuri, European Leagues, organizația care reprezintă campionate importante precum Premier League, La Liga și Serie A, a cerut o reformă profundă a modului în care este condusă FIFA.
Într-un comunicat, organizația a calificat proiectul FFE drept „periculos” și a afirmat că acesta ridică „întrebări serioase privind guvernanța, cultura internă și procesul decizional al FIFA”.
Reprezentanții ligilor europene au criticat și intențiile FIFA de a extinde Cupa Mondială la 64 de echipe, avertizând că forul mondial nu ar trebui să continue să ia decizii unilaterale care afectează fotbalul internațional.
Până la implementarea unor reforme, organizația a anunțat că se va opune extinderii sau lansării unor noi competiții organizate de FIFA.
Fostul internațional portughez Luís Figo s-a alăturat celor care cer plecarea lui Infantino, afirmând că actualul președinte al FIFA „a devalorizat funcția”.
În același timp, premierul Canadei, Mark Carney, a declarat că și-a pierdut încrederea în liderul FIFA, acuzându-l de un eșec grav de guvernanță pentru că nu și-a consultat colaboratorii înainte de lansarea proiectului.
„Cu siguranță nu am încredere în domnul Infantino”, a declarat Carney.
Pe fondul controverselor, FIFA a respins și informațiile apărute în presa britanică potrivit cărora Gianni Infantino ar fi promis Marocului organizarea finalei Cupei Mondiale din 2030 pentru a-și asigura sprijinul politic.
„Este fals și înșelător să se afirme că președintele FIFA a făcut vreo promisiune privind găzduirea finalei Cupei Mondiale din 2030”, a transmis un purtător de cuvânt al organizației.
Ediția din 2030 va fi găzduită în principal de Spania, Portugalia și Maroc, iar FIFA a precizat că decizia privind stadionul care va găzdui finala va fi luată la momentul oportun.
În ciuda sprijinului exprimat de conducerea organizației, Gianni Infantino rămâne sub presiune înaintea alegerilor din martie, când intenționează să candideze pentru un al patrulea și ultim mandat la conducerea FIFA.

Statul New Mexico a intentat un proces împotriva Departamentului de Justiție al SUA și a procurorului general interimar Todd Blanche, acuzând autoritățile federale că împiedică investigarea infracțiunilor sexuale comise de Jeffrey Epstein la ferma sa din apropierea orașului Santa Fe, potrivit AP.
Procesul a fost depus miercuri la un tribunal federal din Washington, D.C., de procurorul general al statului New Mexico, Raúl Torrez. Acesta susține că Departamentul de Justiție a refuzat în mod repetat să pună la dispoziția anchetatorilor statali documente și informații esențiale privind activitățile lui Jeffrey Epstein și ale presupușilor săi complici.
Potrivit plângerii, autoritățile federale au blocat ancheta desfășurată în New Mexico prin măsuri care „afectează în mod activ victimele și subminează interesul public”.
Torrez solicită instanței să oblige Departamentul de Justiție să transmită materialele solicitate, argumentând că New Mexico este una dintre puținele jurisdicții care mai pot investiga și, eventual, trage la răspundere persoane asociate cu Epstein.
Într-o conferință de presă, Raúl Torrez a declarat că biroul său a formulat zece solicitări oficiale pentru acces la documente și probe, însă acestea au fost fie ignorate, fie respinse.
„Ni s-a spus în repetate rânduri că vor coopera, însă experiența echipei noastre a fost exact opusul”, a afirmat procurorul.
Acesta l-a acuzat direct pe procurorul general interimar Todd Blanche că ar putea rezolva situația imediat.
„Todd Blanche ne-ar putea acorda chiar astăzi accesul de care avem nevoie, printr-o simplă semnătură. În schimb, au ales să blocheze, să obstrucționeze și, sincer, să ascundă informațiile”, a spus Torrez.
În replică, Departamentul de Justiție a transmis că nu poate divulga anumite documente deoarece instanțele federale au interzis publicarea informațiilor care ar putea duce la identificarea victimelor.
Reprezentanții instituției au precizat că protejarea vieții private a supraviețuitorilor rămâne o prioritate, dar au adăugat că sunt dispuși să sprijine ancheta din New Mexico „în limitele legii și ale hotărârilor judecătorești”.
Procesul a fost depus în aceeași zi în care Camera Reprezentanților din New Mexico a publicat un raport preliminar privind activitatea unei comisii dedicate victimelor lui Epstein.
Raportul critică autoritățile statale și federale, susținând că procurorii din New York s-au concentrat aproape exclusiv pe infracțiunile comise de Epstein în New York, Florida și Insulele Virgine Americane, lăsând în plan secund presupusele abuzuri din New Mexico.
Totuși, documentul citează inclusiv probe și mărturii strânse de procurorii federali din New York pentru a descrie presupusele fapte petrecute la ferma lui Epstein din stat.
În cadrul audierilor comisiei, Rachel Benavidez a declarat că Jeffrey Epstein a abuzat-o sexual la ferma sa din New Mexico, unde fusese angajată ca maseuză la sfârșitul anilor 1990.
Femeia a afirmat că relațiile influente ale lui Epstein în stat i-au permis acestuia să evite răspunderea, chiar și după condamnarea sa pentru infracțiuni sexuale în alte jurisdicții.
Comisia analizează și rolul persoanelor care l-ar fi ajutat pe Epstein să își desfășoare activitatea în New Mexico și să evite investigațiile.
Jeffrey Epstein a cumpărat proprietatea din apropierea localității Stanley, la aproximativ 50 de kilometri de Santa Fe, în 1993. Domeniul includea o vilă, o pistă privată de aterizare și un heliport.
După moartea lui Epstein, proprietatea a fost vândută în 2023 familiei politicianului republican Don Huffines, care a anunțat că a redenumit domeniul San Rafael Ranch și intenționează să îl transforme într-un centru de retrageri creștine.
Jeffrey Epstein s-a sinucis într-o închisoare federală din New York în august 2019, în timp ce era judecat pentru trafic sexual de minore. Fosta sa parteneră, Ghislaine Maxwell, execută în prezent o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, după condamnarea pentru recrutarea și exploatarea sexuală a unor tinere în beneficiul lui Epstein.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Kiev cu noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, care a reafirmat sprijinul ferm al Regatului Unit pentru Ucraina.
Vizita are loc la o zi după unul dintre cele mai grave atacuri rusești asupra capitalei ucrainene din ultimele luni.
Președintele Volodimir Zelenski l-a primit pe 5 august, la Kiev, pe noul secretar britanic al Apărării, Wes Streeting, aflat în prima sa vizită oficială în Ucraina de la preluarea mandatului.
Întâlnirea a avut loc la doar o zi după un atac masiv lansat de Rusia cu rachete balistice și drone asupra Kievului și regiunii înconjurătoare.
Potrivit autorităților ucrainene, cel puțin 17 persoane au fost ucise, iar alte câteva zeci au fost rănite.
În cadrul discuțiilor, Zelenski l-a informat pe oficialul britanic despre consecințele atacului și a avertizat că Rusia intenționează să își crească semnificativ producția de rachete balistice până la începutul iernii.
Cei doi au analizat modalitățile prin care Regatul Unit poate contribui la consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, atât prin cooperare bilaterală, cât și în cadrul inițiativelor internaționale. Discuțiile au vizat continuarea livrărilor de echipamente militare esențiale și protejarea orașelor ucrainene împotriva atacurilor cu rachete.
Un alt subiect abordat a fost extinderea cooperării în domeniul producției de armament.
Zelenski și Streeting au discutat despre posibilitatea producerii în comun a unor sisteme de armament, precum și despre înăsprirea sancțiunilor împotriva companiilor ruse implicate în fabricarea rachetelor balistice.
„Regatul Unit și Ucraina au ambele capacități puternice, dovedite în război. Tot ceea ce slăbește mașina de război a Rusiei și dependența acesteia de teroarea balistică este important”, a transmis Zelenski într-un mesaj publicat pe Telegram.
Președintele ucrainean a mulțumit regelui Charles al III-lea, premierului britanic Andy Burnham și poporului britanic pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul invaziei ruse.
La rândul său, Wes Streeting a declarat, într-un interviu acordat ITV News, că el și noul prim-ministru britanic au dorit ca această vizită să transmită un mesaj clar privind angajamentul Londrei față de Ucraina.
„Am considerat că este important să demonstrăm încă de la început sprijinul neclintit și fără echivoc pe care acest guvern îl oferă Ucrainei”, a afirmat oficialul britanic.
Streeting a adăugat că Marea Britanie își menține sprijinul deoarece Ucraina „luptă pentru libertatea și democrația pe care și noi le prețuim”.
Vizita are loc la scurt timp după instalarea noului guvern de la Londra, condus de premierul Andy Burnham, care a preluat funcția pe 20 iulie și a transmis că Regatul Unit va continua să fie unul dintre cei mai importanți aliați ai Ucrainei în războiul cu Rusia.

Escaladarea violențelor în sudul Libanului riscă să complice eforturile diplomatice din regiune, în timp ce Statele Unite și Iranul transmit semnale că un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat în curând, transmite AP.
În paralel, rebelii houthi susțin că au atacat petroliere saudite, iar Washingtonul a ridicat sancțiunile impuse unor companii cu legături cu Iranul.
Situația din Orientul Mijlociu rămâne tensionată, după ce armata israeliană a emis un ordin de evacuare pentru locuitorii satului Mansouri din sudul Libanului, invocând ceea ce a numit o „încălcare flagrantă” a armistițiului de către gruparea Hezbollah, susținută de Iran.
Ulterior, armata israeliană a anunțat că desfășoară „lovituri precise” în sudul Libanului.
Ministerul Sănătății libanez a transmis că o persoană a murit și alte 12 au fost rănite într-un atac asupra orașului Tebnine.
Escaladarea are loc în timp ce delegații din Israel și Liban s-au întâlnit pentru a doua zi consecutiv la Roma, în cadrul negocierilor privind aplicarea acordului care prevede retragerea trupelor israeliene din sudul Libanului în schimbul dezarmării Hezbollah.
Potrivit unui oficial american, discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era programat din cauza evoluțiilor din teren, însă ar putea continua.
În paralel, apar semnale că unul dintre cele mai importante puncte de blocaj ale comerțului mondial ar putea fi redeschis.
Președintele american Donald Trump a declarat că un acord privind Strâmtoarea Ormuz ar putea fi anunțat chiar în această săptămână, iar Iranul susține că negocierile desfășurate cu medierea Omanului au ajuns în „etapa finală”.
Dacă va fi încheiat, acordul ar putea permite reluarea traficului prin strâmtoarea prin care trece o parte semnificativă a exporturilor mondiale de petrol și ar reduce presiunea asupra piețelor energetice.
Negocierile rămân însă dificile.
Iranul insistă să păstreze un anumit grad de control asupra căii maritime, în timp ce Washingtonul a respins anterior orice înțelegere care ar consolida influența Teheranului asupra acestei rute strategice.
În Yemen, rebelii houthi, susținuți de Iran, au afirmat că au lansat atacuri cu rachete balistice asupra a două petroliere saudite, unul aflat în Marea Roșie și altul în Golful Aden.
Revendicările nu au fost confirmate independent, iar autoritățile saudite nu au comentat incidentul. În schimb, centrul britanic pentru operațiuni comerciale maritime a anunțat că o navă aflată în Golful Aden a raportat o explozie în apropiere, însă echipajul este în siguranță.
Atacurile vin după ce houthii au anunțat, în luna iulie, o blocadă asupra transportului maritim saudit prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, o altă rută esențială pentru comerțul internațional.
Într-o evoluție separată, Statele Unite au anunțat ridicarea sancțiunilor impuse asupra a trei companii cu legături cu Iranul, inclusiv companiei aeriene Fly Baghdad Airlines.
Un oficial al Departamentului Trezoreriei a precizat că măsura a fost adoptată în urma unei proceduri de apel și nu reprezintă o schimbare a politicii Washingtonului față de Iran.
În timp ce negocierile diplomatice continuă, evoluțiile din Liban, Golful Persic și Marea Roșie arată că situația din Orientul Mijlociu rămâne extrem de volatilă, iar orice nou incident riscă să afecteze atât securitatea regională, cât și piețele globale de energie.

Principalii indici bursieri de pe Wall Street au încheiat ședința de miercuri cu evoluții mixte, după două zile de creșteri puternice care au dus indicele S&P 500 la un nou maxim istoric, potrivit AP.
Investitorii au continuat să fie susținuți de sezonul solid al raportărilor financiare, însă scăderile înregistrate de mai multe companii din sectorul tehnologic au limitat avansul pieței.
Indicele S&P 500 a închis în scădere cu 0,2%, la 7.723,55 de puncte, după ce în prima parte a ședinței s-a tranzacționat pe plus.
În schimb, Dow Jones Industrial Average a urcat cu 0,5%, până la un nou nivel record de 54.349,12 puncte.
Nasdaq, dominat de companiile din tehnologie, a pierdut 0,8%, afectat de declinul unor giganți ai industriei.
Acțiunile Alphabet, compania-mamă a Google, au scăzut cu 4%, iar cele ale Microsoft au coborât cu 1,1%.
Piața rămâne susținută de rezultatele financiare peste așteptări ale companiilor.
Aproximativ trei sferturi dintre firmele incluse în S&P 500 și-au publicat deja bilanțurile trimestriale, iar analiștii estimează o creștere agregată a profiturilor de aproximativ 50% după încheierea sezonului de raportări.
Printre performerii zilei s-a numărat Walt Disney, ale cărei acțiuni au crescut cu 3,6%, după ce compania a depășit estimările analiștilor.
Rezultatele au fost susținute de încasările de peste un miliard de dolari generate de filmul Toy Story 5 și de veniturile solide ale parcurilor tematice.
Și Booking Holdings, compania care deține platforma Booking.com, a avansat cu 6,6%, pe fondul cererii ridicate pentru călătorii, care a impulsionat veniturile și profitul.
În schimb, SpaceX, compania lui Elon Musk, a pierdut 13,6% după publicarea primului său raport financiar trimestrial de la listarea la bursă.
Investitorii au reacționat la creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Totuși, anunțul companiei că va utiliza exclusiv cipuri produse de Nvidia pentru infrastructura sa de inteligență artificială a dus la creșterea acțiunilor producătorului de semiconductori cu 3,4%.
În același timp, rivalul Advanced Micro Devices (AMD) a scăzut cu 7%, după ce Elon Musk declarase anterior că atât SpaceX, cât și Tesla vor folosi cipuri produse de ambele companii.
Pe piața obligațiunilor, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a coborât ușor, de la 4,63% la 4,61%.
Investitorii urmăresc în continuare evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu.
Conflictul dintre Statele Unite și Iran continuă să alimenteze incertitudinea pe piețe, chiar dacă președintele Donald Trump a afirmat că un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea fi încheiat în curând.
Prețul petrolului Brent, referința internațională, a rămas aproape neschimbat, încheind ziua la 79,45 dolari pe baril.
În ultimele luni, cotațiile au oscilat puternic, ajungând la un moment dat peste 100 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor din regiune.
Investitorii rămân atenți și la inflație și la politica monetară a Rezervei Federale.
Piețele estimează că banca centrală americană ar putea majora dobânda de referință cel puțin o dată până la finalul anului 2026.
Un nou indicator important pentru direcția economiei va fi publicat vineri, odată cu raportul privind piața muncii din SUA aferent lunii iulie.

O dronă care transporta un dispozitiv exploziv a fost descoperită pe aeroportul Leipzig/Halle din estul Germaniei, potrivit AP.
Incidentul a determinat închiderea temporară a pistelor și devierea mai multor zboruri.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris incidentul drept un posibil „scenariu de atac hibrid”.
Incidentul a avut loc marți seară, după ce un obiect zburător a fost observat în apropierea aeroportului, unul dintre cele mai importante hub-uri de transport cargo din Europa.
Ambele piste au fost închise, iar autoritățile au trimis la fața locului un robot specializat în neutralizarea explozibililor.
Ulterior, poliția și procurorii au anunțat că un angajat al aeroportului a găsit o dronă în apropierea pistei sudice, la care era atașat un dispozitiv exploziv de origine necunoscută.
Specialiștii au reușit să dezamorseze încărcătura prin îndepărtarea detonatorului.
„Am mai avut incidente cu drone și amenințări de acest tip, inclusiv în contextul atacurilor hibride. Însă o dronă înarmată cu explozibili pe un aeroport reprezintă un scenariu complet nou”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, care și-a întrerupt concediul pentru a merge la Leipzig.
Dobrindt nu a oferit detalii despre tipul explozibilului sau despre posibilii responsabili, precizând că ancheta este în desfășurare.
Autoritățile iau în calcul existența unei a doua drone.
Potrivit anchetatorilor, un alt obiect zburător ar fi intrat în coliziune cu un avion cargo care renunțase la aterizare din cauza închiderii pistei.
Aeronava a fost redirecționată către aeroportul din Hanovra, unde inspectorii au constatat avarii minore.
Pista nordică a aeroportului a fost redeschisă după aproximativ două ore, iar autoritățile au precizat că pasagerii și angajații aeroportului nu au fost în pericol.
Traficul aerian de miercuri s-a desfășurat fără perturbări majore.
Fotografiile de la fața locului au surprins echipele de intervenție și robotul pirotehnic în apropierea unui avion ucrainean Antonov.
Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre cele mai importante centre logistice din Germania și găzduiește frecvent aeronave cargo ucrainene.
Incidentul are loc la mai puțin de doi ani după un alt caz grav petrecut în același aeroport.
În 2024, un dispozitiv incendiar a luat foc într-un centru logistic și a provocat incendiul unui container de marfă.
Oficiali occidentali au afirmat atunci că există suspiciuni privind implicarea serviciilor de informații ruse.
În ultimii ani, statele occidentale au acuzat Rusia și persoane care acționează în numele acesteia de organizarea unor acte de sabotaj și a altor incidente pe teritoriul Europei, pe fondul războiului declanșat împotriva Ucrainei.

Un influencer din Mexic, urmărit de peste 650.000 de persoane pe rețeaua Kick, a fost împușcat mortal în timpul unei transmisiuni live, transmite AP.
Autoritățile investighează cazul și iau în calcul o posibilă legătură cu violențele dintre cartelurile de droguri din statul Sinaloa.
César Gastélum a fost ucis marți seară într-o parcare din orașul Culiacán, capitala statului mexican Sinaloa.
⚠️ La motocicleta que disparó al influencer CÉSAR GASTÉLUM ya había pasado enfrente de ellos
„Esos chalos me dan miedo”
Las autoridades federales confirmaron que colaboran con la Fiscalía de Sinaloa para esclarecer el homicidio de César Gastélum en Culiacán, Sinaloa. pic.twitter.com/nS2Lcgzubr
— La Tía Sandra (@TuTiaSandra) August 5, 2026
Imaginile surprinse în timpul transmisiunii live îl arată stând de vorbă și râzând alături de alți doi bărbați, înainte ca doi atacatori să ajungă la fața locului pe o motocicletă.
Unul dintre ei a scos o armă și a tras asupra influencerului, după care ambii au fugit.

Autoritățile mexicane au deschis o anchetă și au transmis că există indicii potrivit cărora unele dintre videoclipurile publicate de Gastélum făceau referire la o facțiune a unei grupări criminale. Deocamdată, anchetatorii nu au atribuit atacul unui cartel anume.
Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a condamnat crima și a cerut identificarea rapidă a autorilor.

„Trebuie să aflăm de ce s-a produs această crimă deplorabilă”, a declarat șefa statului în conferința sa de presă de miercuri.
Gastélum era cunoscut pentru videoclipurile sale umoristice și pentru conținutul realizat pe fundalul muzicii regionale mexicane.
În unele dintre postările sale se descria drept „bélico”, un termen folosit în anumite subculturi din Mexic pentru a sugera o apropiere de cultura cartelurilor.
Moartea sa este al doilea caz de acest fel în puțin peste un an.
În mai 2025, influencerița de beauty Valeria Márquez, în vârstă de 23 de ani, a fost împușcată mortal în timp ce transmitea live pe TikTok dintr-un salon de înfrumusețare din statul Jalisco.
Potrivit autorităților și experților în securitate, organizațiile criminale din Mexic vizează tot mai des creatorii de conținut, în special în state precum Sinaloa și Jalisco, unde cartelurile încearcă să controleze informațiile și mesajele care circulă în spațiul public.
Analistul mexican David Saucedo susține că influencerii pot deveni ținte din mai multe motive: presupuse legături cu anumite grupări criminale, relații personale cu membri ai cartelurilor, implicarea în spălarea banilor sau rolul de canale prin care sunt transmise mesaje ale organizațiilor infracționale.
Statul Sinaloa este afectat de mai mulți ani de confruntări violente între facțiuni rivale ale Cartelului Sinaloa, iar guvernul mexican se află sub presiuni pentru a intensifica lupta împotriva crimei organizate.


